5,610 matches
-
și, de asemenea, la antipodul oricărei idealizări a ambianței propune tabloul său naturalist. Sensibilitatea d-sale e marcată de spaimă (forma acută, vitală a impactului cu viața) și scîrbă (forma ostenită, sleită a aceluiași impact). Visurilor, idealurilor li se substituie coșmarurile, halucinațiile: "un imens cireș sălbatic m-a acoperit/ cînd am sărit gardul să mă întorc/ cimitirul sărac în stînga mărea întunericul/ și o tăcere se interpunea încăpățînată/ între clapa albă și clapa neagră// această seară e fără sfîrșit/ se strecoară
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
cum se topește carnea în suflet/ și oasele și pielea și materia ochiului// cum se face totul privire/ pe urmă strigăt/ pe urmă tăcere/ mi-e greu să spun// cam la fel cum noaptea/ ceea ce era de înțeles/ se face coșmar/ și se substituie corpului" (fără ajutorul nostru). Iar existența subiectivă nu e decît iluzorie ("trecător în ceață fiind/ îți vine să crezi că exiști" - un teatru de altă natură), o risipire în anorganicul care guvernează: "rămas în soare deodată riști
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
Simona Vasilache Să fii miop e, potrivit unei credințe care vine de prin Renaștere, o binecuvîntare. Miopii au suflet bun. Să fii, însă, un miop adolescent poate da coșmaruri. Ironiile, glumele, aceleași care-i ating, din mersul turmei, pe liceenii buni la carte, înfloresc în cîrca dioptriilor multe. În spatele lor, însă, e o lume cît o mansardă, unde retortele și cărțile sînt complicate cîmpuri de experiențe. Ale cuiva tînăr
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
felii mari din tortul moralei publice, Spidey apare în ochii concetățenilor un negativ, clișeul fotografic înainte de albirea developării. Americanii sunt zguduiți pînă în plăsele că Spidey și-a schimbat caracterul precum MacBurgerul maioneza, iar Peter trăiește clipe de extaz și coșmar în costumul său negru care pare să-l facă mai suplu și mai sarcastic. Opinia publica este decisivă în schimarea de atitudine a lui Peter și atunci cînd greșește și atunci cînd se vindecă. La rîndul ei, mătușa aplică consecvent
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
fluturate în fața oamenilor, de la cele privind dosarul "Flota", la dosarul de securitate. Probele trebuie să fie, însă, mult mai solide decât motivația textului de suspendare elaborat de ridicolul personaj numit Iorgovan. Altminteri, pesedeii se vor afla într-o situație groaznică. Coșmarul complotiștilor e că un Traian Băsescu lăsat să zburde trei luni prin țară, dezlănțuit într-un discurs de tip populist, ar putea să-și spulbere cu ușurință adversarii. Așa după cum pesedeii își "amintesc" tot felul de lucruri despre Traian Băsescu
Chirurgia indirectă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9719_a_11044]
-
trăiesc într-o lume suprarealistă. Ceilalți, profesorii umanioarelor, și în primul rând cei de literatură română, care se află în sistem de mai multă vreme, au avut surpriza să constate că perspectiva era întoarcerea (sic!) la vremuri apuse. Visul urât, coșmarul anilor ^90 din celălalt secol, când disciplina de învățământ Limba și literatura română mustea de comentarii prefabricate, se întorcea. Era previzibil că în urma acestei hotărâri noi a MEC vor apărea - iarăși - comentariile gata preparate, chiar digerate, măcar pe jumătate. La
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
zi cu zi. De aceea, comportamentul său nu mai avea nimic de artist. Totul indica un om deziluzionat, grav, preocupat, realist, pe care soarta l-a lovit nemeritat de crud. Parisul lui Gheorghe Mocuța devenise o combinație de speranță și coșmar. Un vis urât, din care, cu siguranță, ar fi dorit să se trezească, într-o bună dimineață, în patul său de acasă. Gheorghe Mocuța nu a încetat să scrie nici măcar în aceste circumstanțe cu totul neprietenoase creației. călătorie. exil este
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
și spațiile tehnologizate în care subiectul subzistă. Spre deosebire de poeții "milenariști", care își îngroașă identitatea socială și se înfățișează prinși în plasa unei biografii și a unei Istorii radioactive, Gabi Eftimie adoptă postura internautului care, cu un simplu click, poate transforma coșmarul din față într-o amintire. De aici ambivalența atitudinii directoare și glisarea versurilor între două registre: unul mai apăsător, în care camerele infraroșu și instrumentele de măsură, monitoarele și laboratoarele supraveghează individul ori experimentează pe el; și unul de reconversie
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
este o permanentă bătălie între amintirile luminoase din perioada în care viața le era în față, cochetau cu siguranța de sine a tinerelor ce se simt dorite, curtate, pe de o parte, și dorința de a salva aparențele sociale și coșmarul de fiecare zi, de cealaltă parte. Aflată la țară, în vizită la părinți, Mia are sentimentul că toată lumea din jurul ei îi ghicește drama și că în spatele vorbelor mieroase ale celor din jur se ascunde tăișul zâmbetelor ironice. Pentru a salva
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
dus acolo? Mai bine stăteai acasă și făceai curat. Și ea ar fi vrut ca el să vorbească așa, cald, cum își imaginase în curtea maică-sii" (p. 67). Încet, încet, viața cotidiană a fiecărei femei se transformă într-un coșmar care o sufocă și din care nu poate ieși decât punându-și capăt zilelor sau ucigându-l pe tot mai nepăsătorul om aflat lângă tine. Mia se gândește la ambele variante, dar nu aplică niciuna, dovedind că limitele suportabilității omenești
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
Maria fură treziți de o Înjurătură În premieră strigată de chiupul cel mare. Și-au dat coate și Victor a Întrebat: Dom’ Fănel, dormi? Nu dorm, nene Victor, iertați-mă dar mă gândeam undeva! Bine, am crezut că ai un coșmar ca și-n alte dăți. Somn ușor! Mulțumesc, la fel și dumneavoastră! Pe Ștefan Girovescu Îl luase valul și nu și-a putut stăpâni Înjurătura din satul copilăriei sale. Îi stăruia În minte o seară când era spre finalul schimbului
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mie Ministerul de Finanțe sau ți-l iei tu? Apărarea o iei tu sau o iau eu? Politicienii se prind în jocul lui. Vântu a fost Dumnezeu pentru câteva ore. Visul se spulberă dimineața. Cele mai negre bănuieli din campanie, coșmarul că va rămâne tot cu Traian Băsescu deasupra lui, devin realitate. o sperietoare, tot în lupta cu instituții-cheie din stat, de data asta cu justiția. A folosit-o în cazul Becali și a funcționat. Găsește o explicație foarte pragmatică pentru
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în deșert. Ne hrănim dintr-o mămăligă de idei puține, amestecate la nesfârșit. Această bolboroseală cumplită ne târăște pe un sol sterp, ne provoacă o lehamite periculoasă și o plăcută stare de lene intelectuală. Cum am putea scăpa noi din coșmar? Am putea: ieșind din toropeală și contemplație; gândind autonom și critic. Am putea: căutând oameni noi, vii și liberi; evadând de pe orbita universului previzibil. În fond, există viață și dincolo de televizor. Am putea: aruncând un ochi afară, aplecând urechea la
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ani. A ajuns și el un Ciucurel vibratil. Nevrozele sale televizate par ecoul agitației patronului. Afacerile lui SOV merg tot mai prost. Câteva investigații în curs și criza economică l-ar putea îngenunchea, iar Sorin Ovidiu Vântu trăiește live acest coșmar. A spus recent că ideea falimentului îl sperie. Vineri, SOV l-a numit director editorial la Cotidianul. și cum speră să învie cel mai mare jurnalist mort în viață? În doi pași. Pasul unu: îl dezgroapă pe Ion Rațiu, un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
adevărat. Oricât de greu a fost în ultimii 20 de ani pentru unii din noi, a fost minunat pentru că am putut să ne controlăm viața. și acest lucru este inestimabil. În fiecare zi mulțumesc lui Dumnezeu că am scăpat din coșmarul comunist. CristiB În ’89 aveam și eu 14 ani. La școală, doar eu și cu un coleg ne povesteam în pauze ce auziserăm cu o seară înainte la Europa Liberă. țin minte că în toamna aceea fusese și un „reportaj
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
aduceam eu vorba... eram și astăzi fată mare... Glumesc, bineînțeles. Că n-am fost nici atunci când l-am cunoscut pe Lionel. A fost o epocă de realizări mărețe. Nitam-nisam, începe să cânte Partidul, Ceaușescu, România. Lionel crede că trăiește un coșmar. Lucien se uită la traducătoare, așteptându-se să cânte și ea versiunea în franceză a acestui frumos cântec popular românesc. Traducătoarea e mută: nu interpretează nimic. Momentul penibil e salvat tot de Jana, care se oprește brusc din cântat: — Nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pe săptămînă, e bine - cîștigă mai mult decît Înainte. Dar dacă nu joacă de loc? Nici nu vreau să mă gîndesc!... Stau cu emoții, să văd odată premiera asta, scoasă, În drumuri lungi și multe, și repetiții scurte și puține... Coșmar de septembrie: după ce, an de an, situația concurenței la unele secții ale Facultății de teatru a ajuns penibilă, o asistentă a fost somată să aducă cinci candidați la cea mai năpăstuită secție. A plîns, a plîns, iar a plîns, apoi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ar mai fi oameni pasionați de teatru. Probabil motivele sunt de natură socială: lefuri mici, negarantarea pentru absolvent a unui loc de muncă și așa mai departe. Sunt elemente ce te fac să renunți la un vis nerentabil În favoarea unui coșmar profitabil, lucrativ. - Mai există opinia des enunțată că nici profesorii din Învățământul teatral nu mai au valoarea celor de altădată... - Sigur că da! Am un mare respect pentru marii artiști care au reușit să fie și mari pedagogi: Bălțățeanu, Finți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
acasă, iar situația școlară se Înrăutățea cu fiecare zi mai mult. Dintr-o elevă de nota 10 am ajuns un trântor... Deseori dormeam cu capul pe bancă În timpul orelor de curs...”. Mărturisește că ultimul an de liceu: „... a fost un coșmar. Trebuia să merg noaptea la muncă, cu un program până la 04șș, iar la ora 08șș să fiu la școală. În al doilea semestru am picat la o Înțelegere cu șeful de sală: la Început să merg În fiecare seară, dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a fost persoana potrivită pentru mine În acel moment al vieții mele: dacă m-ar fi iubit m ar fi Împiedicat să mai lucrez Într-un astfel de loc, nu să mă forțeze. Clasa a XII-a a fost un coșmar pentru mine. Trebuia să merg noaptea la muncă, cu un program până la 04:00, iar la ora 08:00 să fiu la școală. În al doilea semestru am picat la o Înțelegere cu șeful de sală: la Început să merg
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
serbare și am plâns, recitând gândăcelul am regretat păpușa cu păr auriu până în liceu. negresa mare cu părul creț am plasat-o, mai târziu unei alte fete, căreia nu îi plăcea să citească, de la care mi s-au tras repetatele coșmaruri cu vrăjitoarea mâncătoare de copii Țgretel până la sfârșitul visului meu nu avea timp niciodată să scape) urăsc dulciurile și acum. pentru ultima păpușă, care nu mai spunea mama, dar era îmbrăcată în sarafan de blugi am primit romeo și julieta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
le explici că jurămintele nu ajută întotdeauna, că hotărârea și vigilența sunt mai importante, te desparți de ei, le mulțumești tuturor pentru intențiile bune, pornești pe cărarea de munte către prințesuța ta spectaculoasă și către grădina suspendată a dragostei ei. coșmar merg prin culoare cilindrice cu pereți albi, iluminate de neoane puternice cu nenumărate răscruci în unghi ascuțit este unul din visele mele vechi, de care nu scap alerg prin tubulatura orbitoare dezbrăcată, mă tem să nu mă vadă cineva nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu sună a nici un material cunoscut mă așez pe vine, cu capul pe genunchi, epuizată nu pot adormi din cauza luminii dată la maxim și mă rog la regina ciocănitorilor să își facă, în noaptea asta un cuib mare, în trunchiul coșmarului meu. șase în primul loc: te întrebi de unde o fi ajuns în locul destinat ție și cuibului tău, pe aripile cărei adieri o fi sosit aici sămânța roditoare de baobab-bătrân-capricios, care a făcut posibilă dezvoltarea atât de bună a grădinii suspendate
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
scoate pantoful stâng la fel a patruzeci și una oară, ca atunci când te uiți din când în când la un ceas care a stat, pentru furnici mersul tău pe podeaua de lemn este o serie de cutremure, furnica uriașă din coșmarul tău de copil, repetat adesea numai pentru a te putea întoarce la drumul pierdut al dragostei tale, pentru ca dragostea ta să fie mai pură, spălată pe picioare de preotul care îți va da mâna miresei tale, a prințesei luo na
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
rapide, în cele din urmă peștii luminoși-cu-fețe-urâte își fac apariția, nu te sperii de fețele lor urâte, pe spatele unui pește luminos reușești să calci, ebisu se dovedește puternic de această dată, un singur pas lateral te saltă în afara fântânii coșmarului tău, pe un pământ străin drumului tău. șase în al treilea loc: ești din nou pe câmpul cu capcanele tinereții tale, îl recunoști după glasurile subțiri ale vietăților din jur, crevasa adâncă din față este fala-primei-mari reușite, mergi tiptil pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]