4,982 matches
-
viitor (vezi mărturiile de la „Anexe”). Țăranii mai înstăriți, cu vite de tracțiune, unelte și pământ, obțineau recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului intern redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultivau separat, sau în cultur intercalată, prin porumb, cânepa mare, haldanii, cu fibra groasă pentru frânghii. Tot în lanurile de porumb se cultivau, intercalat, fasolea și bostanii - cei porcești, pentru hrana animalelor și cei „turcești” pentru hrana oamenilor (se consumau copți în sobă, sau din pasta galben-roșcată se făceau plăcintele de post). Mici parcele erau cultivate cu floarea-soarelui (soreancă), a cărei sămânță era folosit împreună cu sămânța de bostan pentru obținerea uleiului, prin prăjire și presare. Instalația țărănească de obținere a uleiului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umflătură dureroasă de la o lovitură anterioară sau o erupție dintr-o funcționare internă defectuoasă, se zicea că are beșică și Botușanca îl descânta de bășică: „Beșică livizică, naranghie, Beșică vișinie, beșică de 99 de feluri Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Beșică mâncăcioasă, beșică umflăcioasă, Nu te coace și-napoi te-ntoarce. La răchita răsădită este o bab Cu doi ochi de focă și unul de apă, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o funcționare internă defectuoasă, se zicea că are beșică și Botușanca îl descânta de bășică: „Beșică livizică, naranghie, Beșică vișinie, beșică de 99 de feluri Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Beșică mâncăcioasă, beșică umflăcioasă, Nu te coace și-napoi te-ntoarce. La răchita răsădită este o bab Cu doi ochi de focă și unul de apă, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de apă îl stinge pe cel de foc, Cel de apă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O variantă de descântecă „de beșică” este descântecul „de păr”, tot o bub rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un șervet, o cană cu apă. Cana cu apă o pui jos, iar mătura, șervetul le agiți ușor peste pacient și ce zice: „Cucoș negru, ponegru cu dinții rânjiți! Cu ochi păienjeniți, cu ițari crușiți, Nu te face, nu te coace, înapoi te-ntoarce, Cu dinții rânjiți, cu ochii beliți, cu ițari crușiți” Vindecarea avea loc nu atât descântecului de alungare a forțelor răului, care avea rolul său, cât administrării unor iruri, unsori, legături cu sămânță de in și lapte dulce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel/cea care face vrăji și aruncă pacostea pe capul cuiva, fie că e ființă sau element natural, văzut ca purtător de forțe ale răului. De beșică se descântă când începe să te doară, să nu mai apuce a se coace: „Beșică naranghie, beșică de bâzdie, Ieși din sorocul meu și-a lui Dumnezeu Du-te la fântâna crestei (de pe deal?!) E masă întinsă, făclii aprinse Unde se bea, se mănâncă ...în obrazul ... (cutărui) să rămână curat, luminat.” Urmează fumigatul. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răscheie / Să rămână curat și luminat Ca de Maica Domnului lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Descântecul de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot mai mari, grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind aliment rar, râvnit; însă nu trebuie absolutizată lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lipsa pâinii în alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porc și nici nu se tăiau porci în anotimpul cald. Vara se consuma carne de pasăre, fiartă în zeamă de zarzavaturi, la care se adăuga borș sau asociat altor alimente: cartofi, fasole, mazăre, orez. Se consumau ouă proaspete, fierte sau coapte în spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din prăvălii ceea ce nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în tindă etc.) și, dacă nu ghicea la cine e „gherdănica”, continua jocul și o încasa iar și iar spre hazul general. Pentru mort, în afară de pomana praznicului, o masă cu băutură la toți cei care au fost la înmormântare, se coceau împletituri speciale, numite capete, sub forma unei cruci. În aceste capete se înfigeau bețișoare în care se puneau mere, prune, nuci, portocale etc. care țineau loc de „pomul vieții”, până la pomenirea de 40 de zile, când se ridica panaghia și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult pentru a garanta că forțele militare vor ști să-și îndeplinească misiunea, Așa cum au făcut întotdeauna, fără să se uite la sacrificii, de-a lungul întregii noastre istorii. Delicata chestiune se opri aici, fructul încă nu părea să fie copt. Exact atunci celălalt luptător, sătul de așteptare, riscă un pas înainte. Într-o dimineață, străzile capitalei apărură invadate de oameni care purtau în piept autocolante având scrise, roșu pe negru, cuvintele, Eu am votat în alb, la ferestre erau atârnate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu greva, Vrem sau nu, domnule ministru, e noapte, noapte adâncă, percepem că se întâmplă ceva cu mult peste înțelegerea noastră, care depășește sărmana noastră experiență, dar acționăm ca și cum ar fi vorba de aceeași pâine, făcută din făina dintotdeauna și coaptă în cuptorul obișnuit și nu e așa, Va trebui să mă gândesc foarte serios dacă nu trebuie să vă cer să vă prezentați demisia, Dacă o veți face, îmi veți lua o greutate de pe umeri, puteți conta deja pe cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și continuă, Am vorbit despre necesitatea unei schimbări a strategiei, însă n-am spus că aș avea-o deja definită și pregătită pentru a fi aplicată imediat, trebuie să lăsăm timpul să-și urmeze cursul, să lăsăm fructul să se coacă și spiritele să putrezească, trebuie să mărturisesc chiar că, personal, aș prefera să pariez pe o perioadă de o anumită destindere în timpul căreia am lucra pentru a obține profitul maxim posibil din ușoarele semne de înțelegere care par să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mari ce se târau pe țărm chiar pe sub picioarele tale. Sus pe munte erau portocali sălbatici, și din când în când Ata urca împreună cu două-trei femei din sat și se întorcea încărcată cu fructe verzi, dulci și savuroase. Atunci se coceau nucile de cocos și verișoarele și verișorii ei (ca toți băștinașii, Ata avea o puzderie de rubedenii) se cățărau ca un roi pe copaci și aruncau jos fructele coapte. Le desfăceau și le puneau la soare să se usuce. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Dar ceva bani n-ar strica nici ei! conchise sienezul. La amiază Priorul se despărți de prietenul său. Nu știa ce să facă, dezbinat Între dorința de a aprofunda cercetarea și nevoia de a se Întoarce la San Piero. Canicula cocea pietrele din caldarâm, ridicând volute de praf fierbinte. Simți În ochi iritația prafului și, fără să mai stea pe gânduri, o apucă spre mijlocul străzii, ca să ajungă Într-o zonă de umbră din partea cealaltă. Un strigăt din spate Îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
treacă din bucătărie spre masa din living, aducând castronul de borș de miel, leușteanul plutind deasupra își amestecă mirosul cu tăriile deja degustate, pe blatul din bucătărie, e pregătit cuptorul electric, rotund și rapid, stăpâna casei trebuia să pună la copt antricoatele de miel, împachetate în fân, apoi închise în folie de aluminiu, și pac!, la cuptor, îi ieșea teribil friptura asta, nu mai mirosea carnea a oaie deloc. Loredana e îmbrăcată domestic și fără nici o ostentație, pantaloni din stofă subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]