5,430 matches
-
dar să ajungă și-n patul meu, asta e prea de tot. Am sărit de cealaltă parte a patului. Eram încordat ca un arc gata să plesnească. - Ha, ha, ha!, izbucni ea în râs de sub cearceaful ce-i mai acoperea coapsele! Mi-am tras pantalonii și am țâșnit în picioare cu bustul dezgolit, repezindu-mă ca turbat asupra individului. - Ușurel, băiatule!, mai apucă el să rostească, înainte de a-i închide gura cu dosul mâinii. A căzut. Din colțul gurii o pată
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
spectacolelor de nuduri. Când un artist își alege ca model o puberă sau o fragedă adolescentă, dincolo de fantasmele legate de mitul virginei sau de pulsiunile pedofile, observăm, cu precădere, fascinația pentru pielea perfectă, înainte chiar ca forma sânilor sau a coapselor să capete deplina împlinire și pregnanță. Mai mult, acest vestmânt natural al trupului, purtat în spectacole private sau cu public, este și singura realitate a corpului pe care o putem percepe și poseda cu adevărat. Este semnificativ timpul și atenția
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
umane simțită în fața Creatorului. Până și degetele de la picioare trebuiau, cu câteva secole în urmă, ascunse, mai ales în familiile aristocratice. Și astăzi apare uneori un sentiment de stânjenire atunci când bluza ne iese din pantaloni când ne aplecăm sau când coapsele arată mai mult decât trebuie să se vadă sub fustă. Dezvelirea brusă, accidentală, provocă râsete, chicoteli, o stare de agitație în public. Este jenant să ți se vadă chiloții, deși nu este jenant să apari cu sânii goi pe plajă
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
timp călărețul ajunge într-o poieniță, unde, în mijlocul său, plutește într-un vals ademenitor o fecioară (PRINȚESA) cu părul auriu revărsat în valuri peste umerii goi, cu sânii dezveliți și doar un voal alb îi cade peste nuditate, lăsând dezvelite coapsele frumos conturate. PRINȚESA: (cu voce melodioasă) Vino, iubitul meu! PALOȘ cu privirea ageră, părul negru căzut pe umeri și o mustață cu colțurile puțin ridicate, descalecă și se apropie cu mâna pe mânerul paloșului. Acea făptură ciudată continuă să strălucească
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi... Iar tu ești om doar pe jumătate! PALOȘ: (tresare) Poftim? O împinge și fecioara se rostogolește în iarbă. PALOȘ: Am să te ucid, nălucă a nopții! Prințesa îi zâmbește șăgalnic cu coapsele dezvelite ostentativ. PRINȚESA: Nu poți s-o faci, iubitule! Îmi ești ursit! Bărbatul ridică paloșul, dar deodată tăișului capătă reflexe stranii, îl orbește și-l scăpă din mână. PRINȚESA: (îi întinde mâna) Vino, iubitule! Urmașul Contelui va prinde viață chiar
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
mea din Militari Cu sânii jucăuși și tari, Iubita mea din Cotroceni Cu ochi sfredelitori, vicleni, Iubita mea din Dorobanți, Cu umeri albi și incitanți, Iubita mea din Timpuri Noi Cu șolduri mici, pufoase, moi, Iubita mea din Ferentari Cu coapse lungi ca de sitari, Iubita mea din Herăstrău Cu sfârcuri moț de zurgălău, Iubita mea din Cișmigiu Cu tatuaj ombilichiu, Iubita mea din Kiseleff Cu fese zvelte-n relief, Iubita mea din Popa Nan Cu părul negru de catran, Iubita
IUBITA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363392_a_364721]
-
oameni care au fost cândva modele de personaje și întâmplări care pot deveni legende.” “Oare mai sunt frumoasă? Mi-au spus-o mai mulți bărbați și n-am avut de ce să nu-i cred. Pistruii de pe față și piept, rotunjimile, coapsele strunjite după tiparul unei zeițe a fertilității, urechile mici, dar puțin ascuțite și cu lobii lipiți, iar ochii... nu le fie de deochi! Am văzut nările lor fremătând de dorință, am simțit impulsul acela sălbatic ce nu poate fi oprit
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
la FOCS, 2008 - premiul Presburger în 2012...- îmi răsună în urechi vocea lui Bogdan. Îți dai seama? Mă doare mâna! Carnețelul nu-mi ajunge. Încep și scriu pe cearșaf, pe perini...pe maini, pe picioare, pe sani, pe burtica, pe coapse...Nu înțeleg nimic. Poate nici nu trebuie! Mi-e rău! Îmi vine să vomit... * Pe culoarul altădată luminat al călugărilor carmelitani, de la Snagov, e, în sfârșit, întuneric. La lumina lunii pline, a Crăciunului, fratele Luigi și o femeie îmi dau
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
poarta de intrare în peștera necunoscută și necercetată de vreun speolog. Eleva se relaxă complet, pe când profesorul îi explora cu vârful limbii tot trupul, coborând către adâncimile sale misterioase, căutând să-i studieze Angelei tainele peșterii încă neexplorată de nimeni. Coapsele ei se strânseră în delirul pasiunii, toți mușchii i se încordau și se relaxau succesiv, în timp ce o fremătare interioară din ce în ce mai puternică o făcu, să își piardă cu totul mințile. Îi strânse cu mișcări brutale brațele, iar mai apoi îi zgârie
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
cum ceva măreț i-a invadat adâncurile. Mișcarea continuă a bărbatului îi stârni o senzație de plinătate, de fiori pe care nu o mai simțise niciodată. Fără să vrea a început să-și întâmpine partenerul cu aceleași mișcări, unduindu-și coapsele. Plăcerea trăită o surprinse și o tulbură. Era în transă. Simți cum o nouă explozie avu loc în interiorul său. Juisă din nou. Condurache se mișca continuu, controlându-i fetei toate tainicele ascunzișuri ale grotei. Era conștient că se apropie clipa
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Să se înfrupte cu voluptate din ofrandele unor fete de optsprezece ani, încă necunoscătoare ale acestor plăceri incomensurabile cum a simțit ea în această noapte de basm. Mâna lui Condurache o mângâia cu tandrețe pe corp, pe sâni, coborând spre coapsele fetei. Angela trăia cu toată intensitatea aceste electrocutări ce le percepea prin toți porii. O mângâia și o săruta ușor pe ochi, pe frunte, pe buzele dornice de dezmierdare. Angela simțea că ia foc din nou. Tresărea din tot corpul
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Întrebare Te-aș întreba, dar să-mi răspunzi, Parfumul trupului tău gol Este pentru mulți ursuzi Miros de catifea sub țol? Frumoasă ești și bine-ți stă De n-ai purta prea strâns pe coapse Un pantalon, ci doar o fustă Ca-n seri de vară călduroase. Te-aș duce într-un parc cu tei Și în calești trase de îngeri Să rătăcim pe vechi alei, Pe sub arcade mari de sângeri. Dar câte n-aș
ÎNTREBARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362326_a_363655]
-
Mă simt precum un măr domnesc În clipa-n care te respir, Pe cerul minții, fir cu fir. & Vîntul matură frunzele de pe ălei Eu te caut pe unde bate vîntul Petalele florilor se risipesc Rochia ta albă îți foșnește pe coapse Vin spre tine, mai am un vis, O eternitate pînă să te strîng în brațe. Unde este paradisul pe care ți l-am promis ? Timpul se întoarce în oglindă trist - A uitat, săracul, să fie altruist ! Referință Bibliografica: SUAVA CĂ
SUAVA CA O PLANTA CARNIVORA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361102_a_362431]
-
tu, femeie iubită, pentru a mă putea mângâia, pentru a mă îmbrățișa și strânge sălbatic, apăsându-ți puternic pleoapele, să nu-ți observ mărgăritarele fierbinți ce se zbat sub ele, pentru a te pierde în iubire, făcându-mă prizonier al coapselor tale fremătând de dorință și dor... Ah, copil drăgălaș ce ești! Nu mă înțelege greșit, iubita mea! Când spun că mă "enervezi" cu tinerețea ta, nu fac un ceva rău intenționat, doresc doar să te necăjesc puțin, foarte puțin... Atât
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
Eva a cules strugurii și i-a storcoșit și i-a dat lui Adam să bea must, sigur că acestuia - ce Dumnezeu, doar era bărbat! - i s-a urcat sîngele la cap și i-a șoptit cineva la ureche că între coapsele cele parfumate cu eternitate ale Evei s-ar ascunde acea poartă a Raiului pe care el, abia intrat, s-a și văzut obligat să iasă pentru veșnicie. Edenul chiar a existat cu adevărat, nu este nici un dubiu. Adam era agricultor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
mai latră iarba unde s-a așezat s-a înnorat bisericile au albit începuse să se simtă ca o ploaie dezbrăcată de cămașă mirosea a femeie părțile lui de vorbire se răneau prin cioburile buzelor noastre sângerau și pieptul mâinile coapsele erau transformate în paturi de campanie până venea ploaia și ne lega în lanțuri până la ultima rană începuse cât a durat războiul nu era iarbă nici câini nici biserici păstram ultimul glonț numai pentru noi ne lipeam capetele și trăgeam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
acest cuvântîncât nici câinii nu-l mai latră iarba unde s-a așezat s-a înnorat bisericileau albitîncepuse să se simtă ca o ploaie dezbrăcată de cămașămirosea a femeiepărțile lui de vorbire se răneau prin cioburile buzelor noastresângerauși pieptul mâinile coapsele erau transformate în paturi de campaniepână venea ploaiași ne lega în lanțuri până la ultima ranăîncepusecât a durat războiul nu era iarbă nici câini nici bisericipăstram ultimul glonț numai pentru noi ne lipeam capeteleși trăgeammi-e doram închis ochii și ne-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
ÎI. A FOST CÂNDVA, UN TIMP, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 439 din 14 martie 2012. A fost, cândva, un timp pentru iubire desfășurat alene pe sub plopi un timp când tineri, destrămam tăceri. Pielea ta era aurie, fierbinte, coapsele lungi, șerpuind a pur-sânge, arc încordat spre-un prezent necuminte. Era în noi atâta spațiu, încât și cerul, obosit de-albastru venea, din când în când, să se-odihnească. Nu eram insule, nu, ... Citește mai mult A fost, cândva, un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
și cerul, obosit de-albastru venea, din când în când, să se-odihnească. Nu eram insule, nu, ... Citește mai mult A fost, cândva, un timp pentru iubire desfășurat alene pe sub plopiun timpcând tineri,destrămam tăceri.Pielea ta era aurie, fierbinte,coapsele lungi, șerpuind a pur-sânge,arc încordat spre-un prezent necuminte.Era în noi atâta spațiu,încât și cerul,obosit de-albastruvenea, din când în când,să se-odihnească.Nu eram insule, nu,... III. ÎNTOTDEAUNA, POETUL SE NUMEȘTE EMINESCU, de Anca Tănase
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
an suntem ?nu știu, e la fel...citesc...privesc îndelung luna,îmi mușc buzele până la sânge... XVI. APOCALIPSA, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 227 din 15 august 2011. Iată-i, vin, cavalerii nopții învesmântați în fier frământând între coapse căi hrăniți cu jăratic Shiva dansează... se tulbură ape, cad temple-n ruină, Shiva dansează... sunt morți țesătorii de dantele în piatră și morți menestrelii, lăutele sparte ! Citește mai mult Iată-i,vin,cavalerii nopții învesmântați în fierfrământând între coapsecai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
simt pe umeri mângâierile mătăsoase de amant perfect peste plinul sânilor îi simt respirația grăbită aburii calzi mă gâdilă, îi simt buzele umede pe rotundul pântecului; în podul palmelor lui îmi cuibărește rotundul feselor ochii lui, lacrimă curgând în lungimea coapselor, nu vrei să fii a mea mă întreabă oglinda din odaie răspunsul se află în miile de țăndări nu vrei să fii a mea mă întreabă fiecare ciob în parte e clipa în care el tocmai mă pătrunde; în timp ce eu
POEM INDECENT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360787_a_362116]
-
mai ascunse din parcuri/ iubitele mai coapte așteaptă Feți-Frumoși/ cu chip de Florin Piersic,/ vreun profesor de dragoste/ sau vreun Luceafăr - veșnic Lucifer,/ jumătate om, jumătate spumă de mare,/ care să le învețe ce înseamnă „mica moarte”,/ extazul sufletului,/ leșinul coapselor fierbinți,/ durerea mușchilor stomacali,/ transpirația discretă a sânilor/ și privirea vulgară a dansului de 10 cenți ... ” Iubirea, ca dimensiune complexă, se definește prin relația dintre individ și un „eu” al cunoașterii și al înțelegerii resorturilor umane: „Făceam amor în epocile
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
si am înțeles, abia atunci, de ce capul ei se așeza cu predilecție pe pieptul meu, când eram la plajă, pentru a admira marea. Din aceeași poziție, acolo, nu-mi vedeam slipul de doc cum se întinde pe șnur de pe o coapsă pe alta, lăsând un spațiu până la burta suptă la maxim în această poziție. Nu puteam vedea pentru că era capul ei pe piept, stavilă privirii mele. Îmi bloca, în mod intenționat privirea și, presupun, o bloca și pe a mamei sale
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
pentru că era capul ei pe piept, stavilă privirii mele. Îmi bloca, în mod intenționat privirea și, presupun, o bloca și pe a mamei sale. În plus, erau mâinile ei într-o mișcare continuă, sinuoasă, foarte bine orientată pe pieptul și coapsele mele. Fiind și foarte suplu în vremurile acelea, spațiul în cauză era destul de larg, permițând privirilor să-l cerceteze. Ochii ei căutau acea priveliște descoperită și întreținută bine sub mângâierile ce mi se păreau, acum, atât de calculate, de profesioniste
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
Fă-mă iubire, eu mai știu să cânt cu acest sânge, cântec despre toate. Mestecenii cad albi, pe neîntâmplate povești cu foc, cu iarba și pământ Fă-mă iubire, cântă-mi până iar plutim de prăbușire printre zorii viorilor și coapsei și ninsorii cu suflet descheiat până la jar. Fă-mă iubire, cântă-mi până iar... Camelia Radulian Referință Bibliografica: CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul
CAMELIA RADULIAN,´´FEMEIA -POEM´´, VA INVITA LA LANSAREA VOLUMULUI DE VERSURI ´´ OGLINZI´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363233_a_364562]