3,215 matches
-
ceva fără gând, fără cuvânt. Am văzut crucea și m-am bucurat enorm, atât! Ceea ce s-a declanșat în ființa mea... nu poate fi redat în cuvinte”. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dragoș Păslaru. Actor la „coarnele plugului Dumnezeiesc” / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul V, 17 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
sunt realități domneștene ale deceniului II și III din veacul al XX-lea, împletite cu ficțiunea condeierului. Real este că aici, în Domneștiul basarabilor, a trăit Nicolae Ogrinja, dublu campion balcanic, în 1928 și 1929, țăran isteț, care-și lăsa coarnele plugului și clarinetul purtat mereu în buzunarul din căptușeala vestei de dimie, pentru a obține trofee ale atletismului românesc, urcând pe cele mai înalte podiumuri naționale și balcanice. Înjunghiat mișelește, drumul vieții sale a fost întrerupt. Soția sa, Lina, de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Ce bărbat nu simte oare O schimbare-n vag rutina - Ca un fel de ajutoare Să-i calmeze adrenalina ? Ce bărbat n-ar vrea să simtă Proaspăt trup de vie carne, O văgăună cât mai strâmtă Ce iubirii-i pune coarne. Dar mirajul cu principii Mă oprește-n alergare; Nu pot să înșel iubirea, Nu-mi pot da o derogare. Vreau să fiu curat în suflet Și model de zel virtute, Vreau ca ultimul răsuflet Să nu mi-l dau pe
TENTAŢIE ADULTERINĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372959_a_374288]
-
Sf.Mc.Teodosia fecioara. Născută în Cezareea, Sfânta Teodosia, Aflat-a de cele Sfinte, citind Evanghelia ! De-atunci a mers prin temnițe și creștinii-a cercetat Așa cum Învățătorul, Poruncă Sfântă A lăsat ! Mărturisindu-L pe CHRISTOS, a fost îndat' întemnițată Cu coarnele unui berbec, suflarea i-a fost tăiată... Prin moartea Martirică, primi Coroana Biruinței Ce o primesc învingătorii, ce-au urmat Calea Credinței ! ............................................ Sf.Mc.Olivian. Episcopul Olivian, ÎL Slujea pe DUMNEZEU Păstorindu-i pe creștinii din Cetatea sa, Aneu ! Sub prigonirea-mpărătească
SF.MIR.MARIA, A LUI CLEOPA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372986_a_374315]
-
povești cu balauri albăstrii lunecând printre cetini, aici, unde liniștea s-a logodit cu șoaptele izvoarelor și cu înaltul, am învățat că, dincolo de noi, îngerii cu ochi de lumină dănțuiesc în cuvinte, iar primăverile se caută-n flori și în coarnele cerbilor. Și tot aici am înțeles că ne naștem cuvinte, ca să devenim suflete în care Dumnezeu răsădește iubirea. Referință Bibliografică: aici / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
AICI de LEONID IACOB în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371272_a_372601]
-
de diavol?”. “Ce ne facem fără diavol?”, i-am răspuns eu. Pentru că e lăsat de Dumnezeu să ne mai ispitească. Putea să-L omoare Mântuitorul! N-a venit să glumească, să facă teatru și demonstrații. De ce, dacă i-a luat coarnele și forțele și pretențiile, l-a mai lăsat - cum zic Sfinții Părinți - numai cu vârful cozii? L-a lăsat pentru că este necesar să ne șlefuim cu orice chip în atacurile lui, să ne definim pe noi, să cunoaștem mai bine
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
de vară, când au părăsit localul, în fața hotelului îi aștepta o trăsură cu lampioanele aprinse, trasă de doi cai frumoși și albi. Conducătorul trăsurii nu era îmbrăcat în livrea, dar arăta destul de bine cu mustața lui stufoasă și răsucită, precum coarnele unui muflon. Văzând grupul apropiindu-se de trăsură, conducătorul atelajului apăsă cu piciorul pe pedala clopoțelului de sub capră, atenționând toți trecătorii din fața hotelului. - Unde vreți să mergem cu trăsura? îngăimă Ana de emoție. - Ne plimbăm prin stațiuni. Până în Olimp și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
această lume nimic nu este mai dureros, decât judecata propriului tău copil. De ce să ajungeți până aici, când viața vi s-ar putea schimba, suficient fiind, doar să vă doriți cu adevărat să fiți în stare să luați taurul de coarne, cum ar fi spus bunica... ca să vă fie un pic mai bine. Să știți că n-am venit pe această lume cu un anume certificat de garanție, nici în ce privește viața pe care o vom avea, și nici ceea ce alții ne-
ÎN OGLINDA VIEŢII de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347958_a_349287]
-
la poarta ta la tine Creator am să tot bat încet și cu sfială eu vin la Tine Doamne din țara mea de care știi din România dragă din Dacia străveche de sunt desculț cu palmele încleștate e urma de pe coarnele de plug când boi înlocuiam la jug pe roată frânt m-am dăruit în opinci cu cușmă-n cap am spus că neamul meu nu mai îndură prea multă nedreptate de ce atâta ură iartă-mă Doamne că am folosit coasă
ROMÂN MĂ SIMT ÎN DRUMUL MEU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347259_a_348588]
-
ce ar putea să se conserve de fapt? esența jocului? melcul tace, iese din cochilie și privește apa. pornește agale de-a lungul uneia din dale. nu mai sar. las urma lui să deseneze harta târârii unui trup obosit... ----------------------------------------- ...scoate coarne bourești... Referință Bibliografică: Călătoria melcului (poate trei și poate patru) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732, Anul III, 01 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
face nimeni și, mai ales, pentru că știe că ele, de fapt, sunt făcute pentru a fi „imposibile de spus”. Pariu asumat, pariu câștigat! Cuceritor, ca farmecul pe care nu întâmplător l-a inclus în titlu, britanicul încăpățânat ia taurul de coarne și ne face cadoul cel mai frumos posibil: cel care ne redă pe noi înșine nouă, naturii noastre intrinsece, pe care n-am uitat-o, dar poate am ... marginalizat-o puțin. Dintre evenimentele care punctează viața obștii satului - legate de
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
să urc pe crestele munților, pentru că acolo, cică, se ascund spirite care mi-ar fi putut face rău; trebuia să mă păzesc de elefanți, altfel aș fi putut muri strivit de vreunul; nu aveam voie să ating șopârla cu trei coarne (cameleonul), pentru că tribul meu o consideră malefică și prevestitoare de rău; și-alte, și-alte interdicții care mai de care mai grozave. Mi-au dat o praștie. Am fost încântat la început, dar mai apoi am început să strâmb din
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
nici în categoria maximelor, nici a aforismelor, nici „stricto senso” în aceea a cugetărilor. Au câte ceva din fiecare. Și dacă tot suntem la acest capitol: Vauvernague crede că «Maximele oamenilor dau pe fata inima lor», așa că lectură cărții «Înger cu coarne» poate oferi, într-o addenda virtuală, si portretul medicului Schor: un blajin înzestrat cu ascuțit simt al umorului, deosebit de sensibil, capabil să dibuiască cele ascunse dincolo de aparente, moralist «cu mănuși», care nu apelează la sentințe contondente, ci la terapia subtilă
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
Iași, România. Umorist, gazetar și cronicar de artă plastică, membru al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (A.S.I.L.R.). A publicat șase volume individuale: „Șarpele și Cupă”, „Zmeul cel mic”, „Amaratul fericit”, „Doctor în umor”, „Consultații gratuite” și „Înger cu coarne”. Este prezent în numeroase antologii, printre care „5000 de ani de umor evreiesc” (O antologie subiectivă de Țesu Solomovici), sau „The Challenged Generation/ Solo Har-Herescu” (ediție bilingva româno-engleză). Colaborează la numeroase reviste de limbă română din jurul lumii. A consemnat, George
LANSARE DE CARTE LA EDITURA NIRAM ART DIN MADRID – DOREL SCHOR „COSTUMUL LUI ADAM – ASCUNS DUPĂ CUVINTE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348866_a_350195]
-
veci pe cruce va rămânea Christ Și tot universul, de tine, îngrozitor mă doare! Elogiul 4 Oh, cum trec domnii Mihai Eminescu și Veronica Micle pe sub munții înfloriți Parcă ar fi mirii lumii parcă Ar fi cerbii Cu stele în coarne parcă ar fi corăbii cu Velele în flăcări Susținând bolta lumii În vremea aceasta în semințe au loc Mari baluri Mireasma albăstrie a esenței luminează Odaia pustnicului Pe suprafața conceptelor crește Mătasea broaștei ( lumina e sentimentul soarelui frunza e sentimentul
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
nea Carol în dimineața aceasta îl sculă cocoșul, cum de fapt îl trezea mereu. Se uită la nevastă, ce încă mai dormea, se ridică din pat și a ieșit în prispa casei. Se uită la cerul senin. Luna cu amândouă coarnele în sus îl convinse că nu este rost de ploaie:”Azi mă duc la prășit cu rarița. “ Coborâ cele câteva trepte și intră în pivnița de sub ultima cameră.Acolo trei butoaie, aliniate cu grije, două erau încărcate cu vin și
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
spre locul unde este pământul lor, pe un drum bolovănos pe lângă mejdinile oamenilor.” Văd că Trandafir șchioapătă, Diseară mă duc la potcovar cu ei.“ Îl mângâie ușor cu biciul și Trandafir scutură din cap, de fluturară bentițele tricolore legate de coarne. Mai merseră o bucată de drum și boii se opriră.Cunoșteau locul, amușnau frunzele de salcâm și florile lui care mai rămăseseră. -Așa! Copii mei, stați la tata! Zise Carol sărind din căruță, sprijinindu-se cu o mână pe spatele
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
culcat din greșeală de copita boului. Boii, parcă știind lecția, se întoarseră cu fața spre ogorul pe care crescuseră destul de măricei porumbii, mângâiați ușor cu bicul ,împodobit cu ciucuri roșii. Înainte de a intra în brazdă, se închină, și ținând vârtos coarnele prășitoarei strigă la boi. Aceștia porniră încet printre rânduri. Ținând de coarnele prășitoarei și cu grija de a nu tăia lăstarii de porumb, gândurile îl năpădiră.” Puteam să merg la facultatea de agronomie ... dar taicu, Dumnezeu să-l odihnească, m-
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
cu fața spre ogorul pe care crescuseră destul de măricei porumbii, mângâiați ușor cu bicul ,împodobit cu ciucuri roșii. Înainte de a intra în brazdă, se închină, și ținând vârtos coarnele prășitoarei strigă la boi. Aceștia porniră încet printre rânduri. Ținând de coarnele prășitoarei și cu grija de a nu tăia lăstarii de porumb, gândurile îl năpădiră.” Puteam să merg la facultatea de agronomie ... dar taicu, Dumnezeu să-l odihnească, m-a convins să rămân în sat.Îmi spunea că vin americanii și
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
elitiștii! Dar, ce analfabeți ai vieții mai sunt și aceștia?! Poate îmi explică Pleșu, că prea le știe pe toate!“ Ajuns în capul rândului, Carol mână boii cu atenție, întorcându-i pe un alt rând de întoarcere, ridicand rarița de coarne.Apoi o luară înapoi pe alt rând încet printre râmduri.Din când în când Carol privea în urmă să vadă dacă s-a rărițat bine. Lucrară așa până când umbra salcâmului din capul locului se făcu mică de tot.Soarele de
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
cuplului, nimeni nu își înșeală sufletul pereche, datorită certitudinii că nu va găsi pe nimeni la fel de potrivit la suflet, minte sau trup. Uzual, simbolul fidelității a două suflete pereche, atât în literatură cât și în viața de toate zilele, sunt coarnele. Când un băiat abordat de o căutătoare vrea să-i comunice că și-a găsit deja sufletul pereche, își duce două degete la frunte, pentru a simula cornițele. Andi și Anda nu își căutaseră niciodată sufletele pereche. Nu refuzau ideea
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului pe treptele unde soarele nu răzbate rostirea este grea tu și celălalt armăsar aproape inorog ea și celelalte frici cu frunțile aproape corn de lună și urletul lupului în vârful coarnelor cerbilor adunați firimituri de cenușă rănile răni intră una în alta se face loc atunci când privesc durerea ca pe o păpușă infinit maternă cumva în ea se ascunde într-un timp fără granițe paternitatea cuvintelor rămase nerostite ca săbiile în
RĂZBATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347028_a_348357]
-
Orizont > Meditație > ZARVA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Paznic Bici cu pleaznă Copil satul de goana Pe câmp talanii Rânduiala Ecou înfundat Strămoșii cheamă la rand Pe fiecare Erodare Coarne de ciuta Ziua împunge munții Dislocând creasta Pastel Fără plug și cal Cerul n-ar fi albastru Nici târna de lut Ad compositum Văzduh pritocit Din aripe de păseri Cad stelele Zarva Stare confuză În lunca liniștită Greier posedat Referință
ZARVĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346342_a_347671]