3,186 matches
-
mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
să se împărtășească!... Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... În acest sens, de pildă, Părintele Ioan de la Recea îmi mărturisea, plin de emoție că „Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe”... Găsirea unei explicații la toată această
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
pe aproapele de aproapele sau. Întreaga să ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile, dunele de nisip și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; că un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare mă vor ascunde spre asfințit”. Discursul poetic frizează fabulosul existențial, ca un discurs la limita obsesiilor thanatice suportabile, poemele devenind psalmi salvatori. - DAN MOVILEANU PORTOFOLIU EDITORIAL
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
în vârstă li se cădea grija atentă față de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. În această zi nu se sacrifica nicio vietate pentru că altfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. De asemenea, în această zi nu se cosea și nici nu se lucra la câmp. Singura activitate era curățenia generală din interiorul casei, pentru ca tot ce avea să urmeze să fie cu spor. În unele sate românești se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Credința. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352371_a_353700]
-
de dincolo de Prut, cu steaguri și fulare tricolore la gât, cu tricouri pe care scria „Basarabia e România”, au cerut, în stradă, ca Unirea cu Republica Moldova să devină prioritate națională. Un imens drapel tricolor de 1.200 de metri pătrați, cusut și adus de basarabeni de la Chișinău, a fost purtat pe brațe de manifestanți, din fața Guvernului României până la Palatul Parlamentului. Între aceștia, membri ai Platformei Civice „Acțiunea 2012”, în frunte cu președinta-deputată Vitalia Pavlicenco, principalul organizator al marșului, și Mircea Druc
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
place să dea raportul, îi face jocul, deși nu îi cade tocmai bine. Intră în bucătărie și stă o clipă pe gânduri, se uită în frigider, realizează că are mâncare pentru prânz și apoi își ia goblenul și începe să coase. Este de altfel singurul lucru care o destinde. Deodată tresare la auzul soneriei telefonului fix. -Alo...Tu...!? Hai, că nerăbdători mai sunteți.... Cum de ce ...? A sunat și Gigi adineauri...Ai dreptate...Abia acum realizez că ești la serviciu...A, tu
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350475_a_351804]
-
e fiera e così oscura per un giovane cuore che perde sangue al più soave tocco, alla più dolce carezza... POEZIE Poemele sunt frânturi de cuvinte răspândite peste tot in lume... pentru a ascunde lacrimile stelelor, cu panglici, lungi strălucitoare cusute de nori, agitate de șoaptele iubirii. POESIA Le poesie son fili di parole tirati sopra al mondo... a nascondere îl pianto delle stelle, come lunghi nastri lucenti cuciti alle nuvole, mossi dai sospiri degli amanți. IUBEȘTE-MĂ Te-am rugat
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
cei care au scris și publicat în afara granițelor țării au fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași acasă au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte.»; Ioan Adrian Trifan, vede oameni cosând iubiri (Cât de dulce e aerul de țară! ... mai ales când pleci la coasă ... ), Madelaine Davidsohn, din Dorohoi, stomatolog în București, emigrant în Israel din 1973-Haifa, publică proză diversă, dar și poezie, primind în 1999 Premiul Fundației Ianculovici- Haifa pentru
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
picuri zugrăvește Ce-i curat și ce e mov Plasma vie a-nțelepciunii Este vie în Ardeal Și-i lansează acum pe unii Ce n-au chipul stins și pal Ce frumos Ardealul este Munți și dealuri și câmpii E cusut ca o poveste Și un salt spre veșnicii Precum este o cetate Chiar Bălcescu l-a văzut Un tezaur de departe Și-un onix necunoscut Sunt izvoare de lumină Și de pași și de priviri Legat astăzi să te țină
CÂNTEC ȘI IZVOR- ARDEALUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350635_a_351964]
-
mai lung și se așeza un fachir cu spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
la război iarna, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că dorm să văd ce pun la cale ăi bătrâni. Așa le spuneam noi copii
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Dascălii liceului piarist sunt pedagogi eminenți, unii foarte erudiți. De câte ori poate, tatăl lui Avram îl vizitează la școala din Cluj. Judele din Vidra de Sus e descris ca fiind „om frumos, înalt, îmbrăcat în port românesc: cioareci de aba, pieptar cusut cu fir de aur, om ca de 50-51 ani.” El se interesează de situația școlară a fiului său și e mulțumit văzându-i rezultatele bune la învățătură. După terminarea liceului, Avram va absolvi Facultatea de Drept din Cluj, în anul
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POEM ÎN ALB ȘI FIR CUSUT DE MÂNĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 557 din 10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului n-am văzut niciodată pietre plângând știu doar sunete venind dinspre ziduri ca din odaia mică în care aștepta să moară ședeam pe
POEM ÎN ALB ŞI FIR CUSUT DE MÂNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351422_a_352751]
-
10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului n-am văzut niciodată pietre plângând știu doar sunete venind dinspre ziduri ca din odaia mică în care aștepta să moară ședeam pe trepte cu ochii-n ochii icoanei așezată deasupra ușii sub ștergarul cusut de mână ascultam cum se făcea piatră tinerețea i se ridicase demult la cer când în ocol a intrat văduvia pentru tot restul ogrăzilor miruite îngânat pe nas în ziua când de la biserică se-ntorcea cu mine de mână și
POEM ÎN ALB ŞI FIR CUSUT DE MÂNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351422_a_352751]
-
vie ce mai însemna o poartă a durerii știam că e ultima îi sfârtecase altcineva toate cele câteva inimi ea vindeca mâini picioare și câteodată suflete știa că nu moartea e cea mai fără de îngeri timpul își scoate uneori veșmintele cusute cu fir la uscat pe locul odăii am făcut grădină cine-a știut că și florile dor ca atunci în fereastra prispei sub umbra viței de vie se leagănă fața lui Dumnezeu venit la întâmpinare Referință Bibliografică: poem în alb
POEM ÎN ALB ŞI FIR CUSUT DE MÂNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351422_a_352751]
-
la uscat pe locul odăii am făcut grădină cine-a știut că și florile dor ca atunci în fereastra prispei sub umbra viței de vie se leagănă fața lui Dumnezeu venit la întâmpinare Referință Bibliografică: poem în alb și fir cusut de mână / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul II, 10 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEM ÎN ALB ŞI FIR CUSUT DE MÂNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351422_a_352751]
-
L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos în camere sau tindă peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste care se așterneau
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
Trebuie în primul rând să ținem seama că omul acesta prodigios e un bolnav și un halucinant “ scria el în 1892.” Mereu i se părea că vede o prăpastie la stânga lui și după ciudata amuletă care i s-a găsit cusută pe haină, se pare că vedea uneori dansând flăcări înaintea ochilor “.( Viața literară, Editura Univers, Colecția “Eseuri “, București, 1978,p. 328 și 329). De asemenea Aldous Huxley împărtășește ideea experienței mistice a lui Pascal, mărturisite de celebrul “Memento“. Primul cuvânt
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
foarte mult, iar acesta tot timpul îmi făcea așa la par și îi spunea mamei că-i amintesc de fica lui. I-a dat atunci mamei o mașină de cusut nou-nouță și i-a zis acesta că dacă-i mai coase hainele și-l îngrijește cât timp va sta el aci, îi rămâne ei mașină de cusut, și așa a fost c-am avut-o și eu ani de zile de croiam și învățăm la ea. Dar, revenind la biserică, când
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
schimbarea, / păstori din tată în fiu / urcăm iar iubirea / pe pajiști...de munte”. Mihaela Meravei afirmă cu tărie, în pofida tuturor dezamăgirilor: „iubesc oamenii...”: „am boabe de rouă pe acoperișul inimii / din trup adânci crestături / supurează viață, // cu firul înțelepciunii / îmi cos umerii / prea mici să ducă / balanța judecătorului...” E bine că nu și-a pierdut nădejdea și încă mai poate dărui iubire semenilor săi. Aceasta este o dovadă de creștinism autentic. Micul univers domestic, familia - este centrul inspirației sale și spre
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
uzi, dar nu de ploaie Ci că sfântul nu se-ndură Să-i mai aducă în ogradă Feciorii rătăciți prin lume. Închide ochii că să-i vadă Cum se jucau și făceau tumbe... Și-i zboară gândul călător Când le cosea la toți cămașă... Mai știu ei de măicuța lor? Cum îi striga: „Veniți la masă!” Și parcă-l vede și pe tata, Intrând ca vântul în chiler Și, întrebând unde e fata, În brațe-o ridica spre cer... O strânge
O MAMĂ, UNDEVA, DEPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346592_a_347921]
-
singuratic în cuvinte Și mă simt ca mielul în burta oii Sau ca verbul ce se dorește a fi părinte Versului din cântec slăvind eroii. Cu capul mă odihnesc pe un adjectiv, Picioarele le-m așezat pe-un complement Ce coase cu vise la pantaloni un tiv Pentru soldatul iubirii fără armament... Poemul ce-l scriu slăvește eroii Are rimă pentru frate și părinte, Și pentru cel ce se simte ca-n burta oii Când mi-am cazat sufletul în cuvinte
SUNT SOLDATUL IUBIRII FĂRĂ ARMĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350985_a_352314]
-
-ntâlneam Gătit în straie noi cum altul nu-i, Căci noi, copiii,-atunci ne înnoiam Când Se năștea și la-nvierea Lui, Și câtă bucurie, ‘ntregul sat, Ouă ciocnind cu mare și cu mic, “Cristos a înviat ! Adevărat !” Pe pajiștea cusută-n borangic, Iar mai apoi, crescusem eu fecior, Aceeași luncă, mândră ca o ie, Mi-a dat ca să le sorb licoarea lor, Doi ochi de vis cu nume de Mărie ... .. Aș vrea să vin din nou în satul meu În
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]