1,222 matches
-
măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot duce, de asemenea, la atitudini de protest ale grupurilor sociale defavorizate, care sunt împotriva unui regim democratic. Aceste elemente nu confirmă că ar trebui să existe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regional. Interpretând această drastică reducere a implicării statului în viața economică Francis Fukuyama vorbește despre „sfârșitul istoriei”, cel puțin al istoriei legate de statul națiune. Statul național a avut fără îndoială importanța sa în decursul istoriei, dar astăzi rolul său coercitiv diminuă, fiind înlocuit cu o politică economică a piețelor deschise capabile să atragă capitalul străin și să îl stimuleze pe cel autohton. De altfel, încercând să ilustreze poziția statului național coercitiv Ernest Geller îl numește „statul dentist” deoarece este preocupat
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
importanța sa în decursul istoriei, dar astăzi rolul său coercitiv diminuă, fiind înlocuit cu o politică economică a piețelor deschise capabile să atragă capitalul străin și să îl stimuleze pe cel autohton. De altfel, încercând să ilustreze poziția statului național coercitiv Ernest Geller îl numește „statul dentist” deoarece este preocupat doar să smulgă impozite și nu să favorizeze circulația fluxurilor bancare, dinamica circulației mărfurilor, etc. Progresul tehnologic a avut și are în continuare o influență determinantă asupra globalizării prin presiunea pe
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
riscuri. Acest lucru s-a dovedit în special în cadrul proiectului marxist care a promis egalitatea considerabilă a oamenilor. Așa cum a arătat Ralf Dahrendorf, urmându-l pe F.A. Hayek, perspectiva realizării unei egalități materiale considerabile va presupune întotdeauna folosirea unui aparat coercitiv a cărui acțiune va fi sinonimă cu îngrădirea libertății. "Oricare ar fi programele politice care promit societăți fără clase sau straturi sociale, [...] avem motive să fim bănuitori, fie și numai pentru că promisiunile politice sunt adeseori un val subțire sub care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Astfel, fiecare își dezvoltă strategii personale de abordare și soluționare prin confruntare, retragere, obiectivism, compromis și amornizare. Unii cred că de vină pentru această situație este o proastă înțelegere a libertății și a democrației și susțin că mai multe măsuri coercitive ar rezolva problema. Ce putem face noi școala pentru a preveni și a diminua fenomenul violeței în instituția de învățământ? Proiectul inițiat de școala noastră “Puștii spun NU violenței” oferă elevilor posibilitatea să vorbească, să se asculte unii pe alții
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica-Doiniţa COCALEA, Mădălina VIȘINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93170]
-
e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
măsură încât să-i dea aceluia puterea de a-l distruge. Aceasta înseamnă că, chiar dacă fiecare membru al comunității conferă puterii publice dreptul de a interpreta legea naturală, de a o traduce în legi pozitive și de a stabili mijloacele coercitive pentru respectarea ei (având chiar posibilitatea de a impune pedeapsa cu moartea), această putere nu poate pretinde nimănui să abandoneze dreptul de a judeca ceea ce este necesar pentru propria sa conservare și nici dreptul de a se apăra prin orice
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
socializare. Ca și în celelalte zone ale vieții sociale pe care le-a normat, politicile egalității de gen cu privire la familie și "viața domestică" au avut, în epoca Ceaușescu, același caracter duplicitar, măsurile de consolidare și suport fiind dublate de măsuri coercitive și abuzive, de supraveghere și control a sexualității și a vieții intime a cuplului (interzicerea avortului, obstrucționarea accesului la mijloace contraceptive, limitarea divorțului). Politica demografică pronatalistă din perioada 1966-1989 a fost fervent susținută și propagată prin intermediul presei scrise și audiovizualului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
puțin conștient, o componentă ce vine și pe linia creștinismul ortodox), mai cu seamă, a femeii lider politic; • politicile familiale au avut același caracter duplicitar, mai ales în anii de după 1966, măsurile de consolidare și suport fiind dublate de măsuri coercitive și abuzive (legislația antiavort, interzicerea mijloacelor contraceptive, îngreunarea divorțului); • a instituit politici protective pentru femei în detrimentul politicilor de emancipare și afirmare a acestora ca subiect; • a construit identitatea femeii în jurul maternității (adoptând perspectiva naturalistă), ignorând total rolul parental al bărbaților
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de viața nu s-a putut face de la o zi la alta. Anii de după 1967 sunt ani de consolidare a instituției familiei, prin mijloace pozitive, precum măsurile de suport pentru mame și copii, alocațiile pentru copii etc., dar, mai ales, coercitive - și e de ajuns să ne referim doar la interzicea avortului, îngreunarea 8 accesului la mijloace contraceptive și la înăsprirea legislației cu privire la divorț. Să le luăm pe rând! Profesorul Traian Rotariu explică într-una din cărțile sale această situație particulară
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu mai putea fi oprit. Notele Rusiei din 6 ianuarie și 26 februarie 1828 conform cărora, în condițiile în care păstrarea păcii cu Turcia nu mai era posibilă dacă aliații nu se vor alătura Rusiei pentru a exercita o putere „coercitivă” asupra Porții, „elle (Rusia) ne pourra consulter ... que ces intérêts et ses convenances” au determinat guvernul conservator englez să-și calce principiile și să revină la politica lui Canning, alăturându-se Franței și Rusiei în ceea ce Wellington califica drept o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ușor vicisitudinile șansei, fie că e vorba de personalitatea partenerului, fie de alte variabile ale situației. Nu-și are domnia, dominația, rădăcinile în chiar această asimetrie în raport cu nevoile în general, ce permite celui emancipat de ele să le împrumute forța coercitivă, trecând astfel oarecum de partea lor? Sațietatea îi induce sătulului o indiferență la fel de tenace ca foamea însăși, dar nu trebuie uitat că și disperarea famelică tot în indiferență culminează. În ochii nomazilor, domnia și ușurința de a fi mergeau mână
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
are „puterea” de a influența comportamentul individului, evoluția sa ca personalitate, anulând uneori calitățile individuale. De unde concluzia: un act social nu poate fi Înțeles decât În context și În situația dată. Mediile sociale determină apariția unor situații atributive, normative, structurale, coercitive sau ecologice și acestea pot construi un anumit stil de viață și de model de personalitate dezirabilă. Oamenii se pliază atunci după context și situații, renunță la propriile idei și atitudini, se adaptează normelor de grup, devin dependenți de părerile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Gheorghiu-Dej („autoritatea organizațională nu se putea manifesta practic decât ca autoritate personală”) și organizarea structurii interioare a acestei minisocietăți, de natură să asigure participarea activă a fiecărui individ și, prin aceasta, controlul fiecărui membru. Mecanismul integrării membrilor presupunea câteva reguli coercitive, de natură politică, aplicarea acestora fiind monopolul absolut al conducerii. Exista o separare Între faza deciziei (luată de către grupul dominant) și faza execuției, În care erau antrenați membrii ordinari. Aceștia participau la aplicarea unei sancțiuni, de exemplu, fără să fie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În care erau antrenați membrii ordinari. Aceștia participau la aplicarea unei sancțiuni, de exemplu, fără să fie informați asupra temeiurilor ei. Sancțiunea regla relațiile conducerii cu cel sancționat, dar și cu Întreaga organizație. Pedeapsa izolării unor membri funcționa ca mecanism coercitiv și avea un efect de Întărire a solidarității. toți membrii acceptau dispozițiile primite, fără să-și pună problema legitimității lor. Se Înțelege, integrarea membrilor În această societate se realiza prin dezindividualizarea lor. Anularea reacțiilor critice era considerată o atitudine de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a sim?i, care prezint? remarcabilă proprietate c? exist? �n afară con?tiin?elor individuale. Nu numai c? aceste tipuri de conduit? sau de g�ndire s�nt exterioare individului, dar ele s�nt dotate cu o putere imperativ? ?i coercitiv? �n virtutea c?reia se impun lui, fie c? vrea, fie c? nu�. [Leș r�gles de la m�thode sociologique (1895), Presse Universitaire de France, Paris, 1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Leș r�gles de la m�thode sociologique (1895), Presse Universitaire de France, Paris, 1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului social: Exterioritatea să �n raport cu con?tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este altceva dec�ț o psihologie șui generis�, Durkheim nu se �ndoie?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de exemplu [1:100] trimit la bibliografia general? (�Repere bibliografice�) de la sf�r?ițul lucr?rîi. * Referin?ele din paranteze trimit la bibliografia de la sf�r?ițul volumului. * E. Durkheim spune c? faptul social este exterior indivizilor fiind imperativ ?i coercitiv pentru ei. Noi nu spunem c? faptele sociale s�nt lucruri materiale, ci c? s�nt că ?i lucrurile materiale, dar �ntr-un alt fel. Ce este un lucru? Este lucru orice obiect de cunoa?tere care nu-i �n mod
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
excelența (cu referire la productivitate-produs-profit) nu doar la obligații, ci și la valorile morale ale societății. Obligația face afacerea răspunzătoare de conformitatea la un corp de reglementări statuate de instituțiile statului. Noțiunea de obligație are sens și valori preponderent politico-juridice coercitive. Responsabilitatea are sens preponderent moral, este legată de conștiința moralității acoperind necesitatea socială, cu sens de trebuință. Obligativitatea acționează asupra conduitelor organizaționale ca un imperativ exterior. Responsabilitatea morală face referire la autoconstrângere în virtutea liberului-arbitru. Ca subiect liber să aleagă și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu care firmele întrețin relații strânse. ONG și alți reprezentanți ai societății civile sunt foarte puțin vizibili în potențialul relațiilor parteneriale (9%, manageri vs. 1% personal execuție). Această stare de fapt, din punctul nostru de vedere, se datorează (i) rolului coercitiv autorizat al agențiilor guvernamentale (de la amenzi până la dispunerea suspendării activității și închiderea firmei) și (ii) din cauza slabei reprezentări a societății civile în regiune. În ceea ce privește sectorul consultanță, firmele apelează la serviciile agențiilor de consultanță (sub 1%) fie când doresc să acceseze
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ajuns la o asimilare a evreului cu cămătarul, cel care ia banii creștinilor prin dobânzi și-i face dependenți de el. De aici până la imaginea diasporei, ca o vastă conspirație nu a mai fost decât un pas. Între timp, măsurile coercitive au devenit din ce în ce mai drastice. În secolul XVI, pe baza aceluiași gen de raționament, argumentele teologice au fost abandonate în favoarea unei politici de expulzare: evrei nu au mai avut de ales între convertire și exil, ci între domiciliul obligatoriu, în ghetou
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
la o stare sufletească menită să conserve ordinea în sala de curs, pregătirea sistematică pentru lecție, precum și executarea deciziilor și instrucțiunilor corpului didactic. Marele pedagog deosebea între două forme de disciplină: una brutală, dobândită prin violență domestică sau alte pedepse coercitive, iar cea de-a doua blândă, dobândită prin pilde și înțelepciuni, sfaturi moralizatoare, exemplul personal etc. Întreținerea spiritului de disciplină se obține prin conformitatea cu natura: ,,cea mai bună formă de disciplină ne-o oferă soarele ceresc, care dă lucrurilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
caracter a moralității”. Reducând aproape în întregime educația morală la procesul formării deprinderilor de comportament, mai mult sub forma unei educații a disciplinei, a supunerii tacite față de constrângerile impuse de educator, Herbart susținea necesitatea unei educații de tip rigorist și coercitiv. Herbert Spencer (1820-1903) s-a impus posterității în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
eforturile educatorului de a-l obișnui pe copil cu rigorile pe care viața și activitatea în cadrul societății le impune fiecăruia dintre noi. Ellen Key dorea ca prin respectarea acestor principii să apere individualitatea intrinsecă a oricărui elev de orice intervenție coercitivă externă. În acest caz, scriitoarea suedeză își exprima convingerea că începutul procesului de școlarizare trebuie să înceapă abia de la vârsta de 15 ani, vârstă până la care educația în familie trebuia să fie hotărâtoare. În legătură cu modul de organizare al activității școlare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în măsura în care adoptă normele și valorile sociale, modelele comportamentale specifice societății în care insul uman dorește să fie integrat. Depășirea stărilor de criză economică, socială și morală pe care societatea le parcurge deseori se face prin instituirea unor norme riguroase și coercitive pe care indivizii trebuie să le respecte și să li se supună. Pe această linie de gândire, sociologul francez evidenția și o serie de aspecte privind educația și, îndeosebi, educația morală. Convingerea sa era că transformarea și modelarea socială a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]