1,892 matches
-
așezi un chip drag și o șuviță blondă - de ce blondă neapărat ? De ce toate medalioanele să aibă în ele o șuviță blondă ? Și Sophie are părul blond, dar ce ochi bulbucați ! Și burta ei ce pliuri face de când a născut, doi colaci de grăsime se ivesc pe burtă de cum își scoate corsetul, uite-așa poți să-i strângi în mână ! Se vede că nu-și scoate cămașa de pe ea niciodată, așa cum nici cozile sub bonetă nu și le despletește. Uite, medalionul, uite
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cruci. CÎt timp popa și-a făcut treaba, te-ai retras cu Florin și Răzvan spre gardul cimitirului și ați despovărat un gutui de fructe. Apoi din nou În curtea casei, pomana, pe mesele Întinse afară ați găsit mîncăruri simple, colaci și pîine de țară, ouă fierte, cartofi prăjiți, orez, cîțiva cîrnați anemici, care, avînd În vedere viața scurtă pe care au avut-o, s-ar putea numi mai degrabă vedenii, și multă colivă. Și foarte multe sticle de vin regional
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Pe cine știe ce câmp nenorocit, plin de smârcuri împuțite. Treceau pe lângă movile vechi de zgură, maronii, aproape conice, brăzdate dinspre vârf către bază de albii miniaturale săpate mărunt, șerpuit prin zgrunțuri de apa ploilor din ultimii ani. Ici și colo zăceau colaci ruginiți de sârmă ghimpată. Și casele din margine tot nu se iviseră. În schimb se auzea deslușit clopotul de la biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. O mizerie, toată armata asta! trăgea concluzia Cipri, scârbit. Eu unul, dacă pic la admitere
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aici înainte ne putem aștepta la orice. Să fim bombardați sau mitraliați de aviația inamică sau să fim prinși în cine știe ce ambuscadă. Oricum nu mai avem mult de mers și nu ne așteaptă huzurul sau, cum se spune, câinii cu colaci în coadă. Adio liniște și siguranța că și mâine ai să vezi soarele. Nu bănuiești ce te așteaptă din clipă în clipă, d apoi de pe o zi pe alta. Se zice că ce ți-i scris în frunte ți-i
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
într-o stare, indusă și eului liric, între ludic și grav. Livrescul, pentru un locuitor din galaxia gutemberg / Gutemberg Galaxy, este un palier evident, firesc al poemelor și, asumându-și influențe folclorice, precum în Nabucodonosor sau în parabole (Dealul, Săracul colacul și veșnicia, de pildă), R. V. Giorgioni creează pagini de poezie autentică, în care fiorul sacru se insinuează, subliniindu-și aportul la compunerea întregului. Disipate în volume, ritualurile (Mirungerea) sunt fragmente de incunabule sau epifanii. Dincolo de latura vădit religioasă, aspirația
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
discret se cațără pe zare / Ca un cocor în zboru-i prea stingher... De-a lungul cărții, motivelor și laitmotivelor amintite li se adaugă altele, subordonate toate temei iubirii, fiind factori care dau unitate ansamblului: lumina, zidirea, timpul care tace în colac de ceară (Eu sunt supusul timpului, tu fugi / Și calendarul frunzei îți curge-ncet prin vine...), zăpada etc.: Secunda se mplinește mai grabnic în nisipuri, / Mai tragic în clepsidră se surpă și mă vrea... Totodată, acestora li se alătură motive
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Guriță și două sandviciuri cu șuncă ca să le mănânce pe drum. De ce? De foame. Peisaj rustic cu șanț, mașină părăduită și o echipă de filmare de la televiziunea locală din comună. Primar și nevastă. Primarul ține pe brațe un prosop tradițional, colac împletit și o solniță cu sare. Vorbește calm, precis și fluent la microfon. Doamna nu. Se apropie Agentul constatator și victima accidentului. Au ajuns. Asta-i? Da. Văd că parbrizul e spart. Exact. L-am lovit cu fruntea. Așa și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Îmi dădeam seama că o dreptate făcută în dosare demult clasate de istorie era cumva inutilă. Nu mai servea nimănui. Era un compromis. Însă cel puțin mă agățam de ceva. Nu era, poate, o cale de mântuire, dar era un colac de salvare... Am început să bat bibliotecile și anticariatele. Treptat, am uitat de obiecțiile inițiale și făceam totul cu pasiunea mea obișnuită. Primul cu care am început a fost chiar procesul lui Robespierre. Bineînțeles, știți că Robespierre n-a fost
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
cât repetam cuvântul acela de total dispreț, cu atât mă simțeam mai bine. ― Cîrnățăreasă! Cîrnățăreasă! Acum râdeam cu hohote, pradă unei voioșii fără seamăn, uitând tot ce se întîmplase, nepăsător de ce va mai fi, agățîndu-mă ca un deznădăjduit de unicul colac de salvare apărut în cale. ― Cîrnățăreasă! .. .Reluam în închipuire subiectul nuvelei La Grandiflora citită nu de mult. Într-un oraș de provincie, tânărul Manaru își prinde soția înșelîndu-l. Nu se revoltă, nu strigă, nu omoară. O mentalitate curentă a grupului
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o veche fântână, luată parcă din timpuri în care buciumul “sună în vale”; sfoara ei este subțire și pare roasă de trecerea timpului, semn că acel izvor din adâncuri a alungat setea și nădușeala multor trecători ce i-au atins colacul - Reflexii de lumină, inocență și magie 27 știrbit și el de vreme... cumpăna se vede din depărtare, iar scârțâitul pare să se înece la fiecare adiere a vântului ce îndeamnă la pace... În dreapta mea se poate vedea grâul auriu, copt
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
sutană, nici nu mai existam. Adică n-aveam cum să mai fiu. Zero. Peste câteva zile s-au dat rezultatele. După Bratoveanu Gherasim, cu 9.50 scria clar Brumă I.Constantin. Bravo, mi-a spus tata. O să avem și noi colaci, prescură și colivă. Și a pornit prin sat cu hârtia de-a înecat-o în câteva butoaie de vin. Medie mare, bursier dar de unde atâtea câte se cereau la seminar: cămăși de zi, cămăși de noapte, cerșafuri de plapumă, de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
un alt foarte tânăr domn slujbaș intru la cârciuma lui Irimia. Mă vede un bătrân frumos, cu mustața ușor răsucită și începe să mă certe că am luat-o prea repede cu ucenicia băuturii. Află că nu-i așa, ba, colac peste pupăză, că nici prost neșcolit n-oi fi și mă pune la proba plumbului, să-mi vadă scrisul așternut pe hârtia de împachetat. Brava. Am să vorbesc la primărie să te luăm telefonist. Și așa, prin Zaharia Apostol, secretarul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de ușoara scurgere de creier, că materie cenușie, ioc. Ar fi fost în stare, exact ca hoții de cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară car fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
tot ce e viu în natură și în societate are un început și un sfârșit, sunt pregătit pentru călătoria finală... Tocmai de aceea am devansat termenul de apariție și a acestei încercări... Și, ca să fiu constant cu afirmațiile puțin optimiste, „colac peste pupăză” am primit și vestea morții prof. Mihăiță Daraban, un chemat și un împătimit coleg de limba și literatura română din orașul nostru. Coleg de generație cu fiica mea, am reprezentat-o aducându-i la catafalc o jerbă de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și-mi adă o sticlă cu ulei de măsline. I-o aduse. Bău. O înghițitură;încă una; și-ncă; și-ncă... până, ce, constipația-și dădu duhul, și domnul prefect răsuflă,în sfârșit, ușurat, la figurat și la propriu. Dar, colac peste pupăză: destuparea constipației fu urmată de o spurcată de diaree, țâșnitoare, și subțire și puturoasă,încât, domnului prefect, i se făcu scârbă de propria persoană. Soția, de-alături, nu știa ce să mai facă. Îl părăsi pentru câteva momente
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a lovit. Tare? Nu, nu tare. Da’, mai pe urmă, din mașina aia a coborât un nene, ca un taur din film, și te-a luat la pumni. Și? Tea pumnit, până ce te-a omorât. Apoi, te-a lăsat acolo, colac, și a plecat, cu mașina lui, mai departe, pe drum. Apoi... Apoi, hai să mergem, că, uite, semaforul arată cale liberă, celor care suntem pe jos. S-au luat de mână și au intrat pe zebră. Din lateral, a apărut
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și cu picioarele Înghețate! Frecînd toată ziua! Nu! Hotărît lucru: n-avea pic de inimă! Era un monstru, semăna cu taică-su! Se văita și iar se văita, biata Arminda, avea să moară de supărare, Julius era Îngrozitor de speriat și, colac peste pupăză, copilașul Nildei Începuse să scîncească, Dora se apăra cum putea de lovituri și Nilda Își dezvelea sînul uriaș, ca să-și alăpteze copilul. A doua zi, Dora dispăruse iar. Lăsase un bilet În care spunea că pleacă În munți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de gînd s-o scoată din nou, se zăpăcise cu totul jucătorul de golf. Susan Îl privi stăpînindu-și un hohot de rîs și În același timp de plîns. Juan Lucas Își aprinse o țigară, trase un fum și făcu trei colaci albi și perfecți ca prinos de pace, apoi tuși de două ori, bărbătește, dădu drumul la motor, Îl lăsă să se Încălzească Încetișor, numai bine ca să poată Încerca din nou marea cu degetul cu: darling de Altamira, de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
demonteze. Erau într-un război continuu cu toate celelalte găști din școală. Duane îi conducea în raiduri nocturne, care se încheiau cu acel vechi gest de dispreț al indienilor americani de a lăsa o carte de vizită sub formă de colac cald la vedere, în curtea inamicului. Se înscriseseră împreună la Universitatea Nebraska-Kearney, pe care Rupp o terminase în patru ani, iar Mark și Duane reușiseră să totalizeze patru ani împreună. Rupp acceptase o „slujbă în telecomunicații“ în Omaha, lăsându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fusese doar faptul că vulpea aștepta în fața cabinei să termin de vorbit. E adevărat că vorbesc cam mult la telefon, dar de scris acum mi-e imposibil. La spitalul cantonal (totul e „cantonal“ aici) scriam instalată pe un fel de colac („Eeee, madame, est-ce que par hasard voulez-vous la bouée ?“ zicea infirmiera de dimineațăă, cu o masă rabatabilă perfectă. E visul meu de aur, dacă voi scrie vreodată ceva care să depășească 100 de pagini, așa mi-aș dori să scriu
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
ușurință. Sonia, fata de dimineață, m-a văzut chinuindu-mă să scrijelesc trei semne în agendă (din superstiție ardelenească : ce scrii azi, sigur n-o să scrii mâineă, întoarsă pe-o parte, sprijinită în cot. M-a instalat pe un frumos colac verde, mi-a pus la spate o pernă-banană și la gât un suport moltonat, mi-a adus miraculoasa masă rabatabilă pe care ar fi trebuit să iau micul dejun, dar care este, cu siguranță, cea mai bună masă de scris
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
și porțile lor sculptate. Sau poate vrea să se bine dispună citind prezentările de pe crucile din „Cimitirul vesel”. Artistul e acum aici și poate să-i prezinte „civilizația lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
fi atins. Se înfurie teribil, jignit la culme. - Îți arăt eu ție ce aleg eu, urlă. Se năpusti. Înaintarea era rapidă, dar greoaie. Desfăcu brațele, hotărât, parcă, să strivească și fu năucit văzându-l pe Gosseyn lăsându-se drept în colacul labelor lui de urs și trimițându-i o directă violentă în falcă. Lovitura devie puțin, dar îl stopă pe Jurig. Îl înșfăcă pe Gosseyn, încurcat. Era din ce în ce mai nesigur, tot încercând să-l strângă pe omul care, după o lovitură atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pături și se ridică în capul oaselor. Se afla într-o cameră pătrată, cu podea din ciment și pereți acoperiți cu gresie, ca o toaletă publică. Părea mare, poate și pentru că singurul mobilier era un closet într-un colț fără colac și lanț de tras apa. El stătea în colțul opus, pe diagonală, pe o platfomă mai înaltă cu cîțiva centimetri decît podeaua, și acoperită cu linoleum roșu. Ușa avea o suprafață metalică și își dădu seama că era încuiată. îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi atins. Se înfurie teribil, jignit la culme. - Îți arăt eu ție ce aleg eu, urlă. Se năpusti. Înaintarea era rapidă, dar greoaie. Desfăcu brațele, hotărât, parcă, să strivească și fu năucit văzându-l pe Gosseyn lăsându-se drept în colacul labelor lui de urs și trimițându-i o directă violentă în falcă. Lovitura devie puțin, dar îl stopă pe Jurig. Îl înșfăcă pe Gosseyn, încurcat. Era din ce în ce mai nesigur, tot încercând să-l strângă pe omul care, după o lovitură atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]