2,046 matches
-
să se ducă să le vândă la Muzeul timbrelor, recent înființat. Holbează ochii la mine, apoi zâmbește trist. „Glumiți. Nu știți ce jaf se face acolo. A pus Colecționaru’ mâna și pe astea.“ Citisem, dimineață, într-un ziar că acela, Colecționarul, este băgat și în afacerile cu timbre, că-i mare filatelist. Nu îmi venea să cred. Iată că omul ăsta, necunoscut, îmi confirmă. Azi ar fi trebuit să mă duc la Muzeul Literaturii Române. Este o evocare Radu Necșoiu. Ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Indiile Orientale sau în Mozambic să-i trimită celuilalt, în fiecare zi, cât timp va sta în acea țară, câte un plic timbrat, cu cele mai frumoase timbre puse în circulație de poșta de acolo. Și cu mențiunea, obișnuită pasionaților colecționari de rarități filatelice, „A se ștampila cu atenție“. Ghidale a plecat și el anul următor cu ai lui în Israel. Începeau pregătirile cu multe luni înainte. Se alegeau lucrurile care puteau fi luate, se împărțeau cele de care se despărțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
era plină de pete Întunecate. Pe atunci am Început să aud pe străzi povești pe seama unui individ care spărgea vitrinele librăriilor pe timp de noapte și ardea cărți. Alteori, ciudatul vandal se strecura Într-o bibliotecă sau În depozitul vreunui colecționar. Lua Întotdeauna două sau trei tomuri, pe care le ardea. În februarie 1938, m-am dus la un anticariat să Întreb dacă era posibil să găsesc pe piață vreo carte de Julián Carax. VÎnzătorul mi-a spus că e imposibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
făcuse dispărute. El Însuși avusese două și le vînduse unui individ foarte ciudat, care Își ascundea chipul și căruia abia Îi puteai desluși glasul. — PÎnă nu demult mai rămăseseră cîteva exemplare În colecțiile private, aici și În Franța, Însă mulți colecționari Încep să se descotorosească de ele. Se tem, spunea librarul, și nu Îi Învinovățesc. Uneori, Julián dispărea cîteva zile la rînd. În curînd, absențele sale au Început să dureze cîteva săptămîni. Pleca și se Întorcea Întotdeauna pe timp de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sau, dacă o făcea, se mărginea la amănunte lipsite de Însemnătate. Mi-a spus că fusese În Franța. Paris, Lyon, Nisa. Din cînd În cînd, soseau scrisori din Franța pe numele lui Laín Coubert. Erau Întotdeauna de la anticari și de la colecționari. Cineva localizase un exemplar rătăcit din operele lui Julián Carax. Atunci, ca un lup, dispărea mai multe zile și se Întorcea, duhnind a ars și a resentimente. În timpul uneia din aceste absențe m-am Întîlnit cu pălărierul Fortuny, care rătăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
decît mine l-a ascuns Într-un loc unde n-aș putea să-l găsesc niciodată. Tu. Astfel l-am auzit vorbind pentru prima oară despre tine. Un librar fanfaron și limbut pe nume Gustavo Barceló se lăudase În fața cîtorva colecționari că dăduse peste un exemplar din Umbra vîntului. Lumea cărților de anticariat e o cameră cu ecou. În nu mai mult de două luni, Barceló primea deja oferte din partea colecționarilor din Berlin, Paris și Roma, care voiau să achiziționeze cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și limbut pe nume Gustavo Barceló se lăudase În fața cîtorva colecționari că dăduse peste un exemplar din Umbra vîntului. Lumea cărților de anticariat e o cameră cu ecou. În nu mai mult de două luni, Barceló primea deja oferte din partea colecționarilor din Berlin, Paris și Roma, care voiau să achiziționeze cartea. Enigmatica fugă a lui Julián de la Paris În urma unui duel sîngeros și zvonurile despre moartea sa În războiul civil din Spania conferiseră operelor sale o valoare de piață la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a spus că toate cărțile pe care le furase și le distrusese fuseseră smulse din mîinile unor oameni care nu simțeau nimic pentru ele, ci se mărgineau să facă afaceri cu ele sau le păstrau ca pe niște curiozități de colecționari și de diletanți roși de molii. Tu, care refuzai să vinzi cartea indiferent de prețul oferit și Încercai să-l răscumperi pe Carax din ungherele trecutului, Îi inspirai o stranie simpatie și chiar respect. Fără să știi, Julián te observa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
speriat afară. A încercat să alerge la casa wolverinelor, dar bărbatul cu colecția de monede și prietenii lui l-au urmărit cu mașina și l-au găsit. L-au dus cu mașina la Sleepy Lagoon Park și l-au bătut. Colecționarul de monede a vrut să-l castreze, dar prietenii l-au împiedicat s-o facă. L-au lăsat acolo, plin de sânge și compunând muzică în minte. Coleman s-a poticnit de o denivelare de teren și a văzut - sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
arterele cardiace. Inima lui Marty a explodat puternic. Coleman l-a strangulat, golindu-l și de viața care mai rămăsese în el, i-a crestat spatele cu bățul zoot și i-a scos ochii, așa cum încercase să facă și cu colecționarul acela de monede la Sleepy Lagoon. I-a violat orbitele goale, și-a pus dinții de wolverină și apoi s-a înfruptat din trupul mort, stropind peretele cu sânge în ritmul unor game bestiale de saxofon alto din mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Renașterei libertine, multe ale tor-turei moderne de a ,,exprima". Mai toate își vădeau valoarea în reproducerea de mare artă grafică și în numele, necunoscut vulgului, al artistului, totuși celebru în cercul restrâns al amatorilor de postume prețioase. Subt forma asta de colecționar și diletant apăruse doctorul întîi lui Mini, pe când nu-1 cunoștea decât din refrenul "Rim" al bunei Lina. Pe atunci nu-i mutase catedra la București. își anunțase de o vacanță sosirea și o telegramă desperată prevenise pe Lina că a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sau un pui de urecheat pe care copiii îl strâng la piept, în dreptul inimii, dând semne că nu s-ar mai despărți niciodată de aceste animăluțe. Ghivecele cu flori în stadiu de pui, îmbobocite sau chiar înflorite sunt achiziționate de colecționarii de plante de apartament, colecție pe care o îmbogățesc mereu și o diversifică. Nu pot rezista tentației și adeseori mă întorc de la acest inedit târg cu câte o nouă floare, care cu greu își găsește loc în balconul supraaglomerat. Bună
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
deloc aptitudini cameleonice. - Chiar există cineva care să fie interesat de obiectele ăstea de artizanat pe care tot spuneți că le cărați de aici?! se miră Kaan cu o nuanță aproape batjocoritoare urmărind atent figura secundului. - Există și amatori și colecționari pasionați care vor să aibă artefactele aduse de noi de pe Terra, locotenente. Niciodată nu văzuse vreun Gardian care să omită protocolul. Iar modul de exprimare al lui Kaan era mai mult decât suficient ca să-l pună în gardă. Observă oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
alte timpuri era întregită de mobila de epocă - nu-și dădea seama însă cât de veche era - completând interiorul într-un mod cald, intim. De jur-împrejurul său, în toate obiectele din încăpere, simțea patina timpului, aleasă parcă intenționat ca de un colecționar. Lui Angir îi crea iluzia unui cuib, dar în mod ciudat el se simțea nesigur, nu vedea în preaonorabilul Poha protectorul său, deși toți prietenii lui îi spuseseră asta. - Haide! Să închinăm un pahar pentru cea mai importantă zi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
fie ambalajele despre care tot bolborosea boșorogul ăsta? Începuse să creadă, că nu va mai ieși din încăpere tot în postura de favorit în care intrase. - Vedeți căpitane, preaonorabilul Poha este un împătimit al artefactelor de pe Terra, dar ca orice colecționar amator face niște greșeli de începător. Era rândul căpitanului să caște ochii, mut de uimire la îndrăzneala tânărului. Probabil că Poha ținea mult la părerile lui dacă îi permitea astfel de vorbe. Dar vorbele lui Angir îl surprinseseră la fel de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
putut să navigheze prin viață fără să ridice un deget. știam de la mama că familia Cox trăia pe picior mare și că Randall și-ar fi putut alege cu carieră cu mult mai puțin solicitantă - ca aceea, să zicem, de colecționar de busole vechi sau de actor șomer - dac-așa ar fi avut chef. Faptul că, în loc de asta, el optase pentru rigorile și provocările unei cariere cu ritm alert spunea mult despre genul de tip care era Randall. — Unde rămăsesem? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cutare și de la procesul cutare și de la înmormântarea cutare. Prima gospodărie colectivă, chipurile țăranilor; chipurile activiștilor, chipurile milițienilor. Primirea la Academie a renumitului scriitor, somptuoasa vilă anoului academician, academicianul vorbind la Congresul Partidului. Curtea fabricii. Apartamentul moșierului tocmai arestat, celebrul colecționar de tablouri. Istoria unei familii. Pianistul copil, tatăl, grav, lângă mama obeză, cu ochelari. Fetița și băiețelul la școală, plimbarea cu barca, înmormântarea fetiței, concertulfestiv. „Cinci mii de fotografii, domnule Vancea! O epopee!“, anunțase victorioasă Venera. Croitorul cu familia, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
artistului? Ultimele desene și tablouri ale tânărului maestru, dispărut în floarea vârstei. O manifestare publică ar fi fost periculoasă, desigur (văduva ar fi auzit despre ea și i-ar fi demascat, până la urmă), dar Harry putea vinde creațiile, fără vâlvă, colecționarilor celor mai pasionați de arta lui Smith, și, atâta vreme cât Valerie Smith nu afla, escrocheria putea aduce un profit pur de sută la sută. La început, Harry s-a opus. Știa că ideea lui Gordon era strălucită, dar era o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
șapte de pânze, în paralel cu câteva zeci de desene în tuș și schițe în cărbune. Apoi, foarte încet și metodic, ținându-și în frâu entuziasmul într-o manifestare atipică de stăpânire calmă, Harry a început să îi șmecherească pe colecționarii din întreaga lume cu operele lui false. Jocul s-a prelungit mai bine de un an, timp în care s-au dispensat de douăzeci de tablouri, obținând aproape două milioane de dolari. Dat fiind că Harry era omul de fațadă - deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tablou pe care îl pictase de la vârsta de douăzeci de ani și până la moarte, în 1984. După prima expoziție de la Dunkel Frères, ea și soțul ei se împrieteniseră cu un doctor specializat în chirurgia plastică pe nume Andrew Levitt, un colecționar prosper care cumpărase de la Harry două lucrări în 1976 și adunase un total de paisprezece până în seara în care Valerie a fost invitată la cină la el acasă, în Highland Park, zece ani mai târziu. De unde era să știe Harry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pe toți scriitorii importanți din ultimii cincizeci de ani, iar rafturile îi erau căptușite cu cărți cu autografe și dedicații semnate de prieteni iluștri. „Exemplare prin asociere“ - așa erau numite aceste cărți în branșă și, pentru că erau foarte căutate de colecționari, după spusele lui Tom, se vindeau întotdeauna mai scump. Tot el spunea că ieșirile de felul acesta erau partea care îi plăcea cel mai mult la activitatea în slujba lui Harry. Nu numai că îi permiteau să mai iasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
găsit un cumpărător? Asta e partea care mă îngrijorează. Am propus să-l vindem direct unei biblioteci din oraș - Berg Collection, Morgan, Universitatea Columbia - sau să-l scoatem la licitație prin Sotheby’s. Dar Gordon e decis să găsească un colecționar particular. Zice că, dacă nu facem vânzarea publică, e mai sigur; poate are dreptate. Dar mă obligă să mă întreb dacă are într-adevăr încredere în talentul lui Metropolis. — Și Metropolis ce zice? — Nu știu. Nu l-am cunoscut. — Participi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
că îmi plac tot felul de haine, dar în fața unei perechi fabuloase de pantofi mă topesc pur și simplu. Câteodată, când nu e nimeni altcineva acasă, îmi deschid dulapul și pur și simplu mă uit la toți pantofii, ca un colecționar dement. O dată chiar i‑am aliniat pe toți frumos în pat și i‑am pozat. Ceea ce poate părea cam ciudat, dar, m‑am gândit, am tone de poze cu oameni care nici măcar nu‑mi plac, așa că de ce să nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trecu în salon, unde focul din cămin devora buturugi întregi, iar lumina puzderiei de lumânări aprinse îl orbea din toate oglinzile. Îl înconjurară imediat alți invitați: boieri de ranguri inferioare, dascăli de la colegiul Sfântul Sava, vătafi, un prieten anticar, mare colecționar și om de spirit, medicul casei și soția acestuia. Primi urările lor și schimbă câteva cuvinte cu fiecare, până când sosiră și cei de la masă. Urmă ritualul spălării mâinilor, însoțit de clătitul gurii, după care intrară ciubuccii și cafegii cu ciubuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
trimisese la un văr din acel oraș. Abia aștepta să studieze artele, să învețe latina, greaca și italiana, să cunoască un alt mod de viață, o altă cultură... Apoi apăruse un tânăr marchiz din Corsica, Fabio. O însoțise prin galeriile colecționarilor, o plimbase prin toate atelierele pictorilor... Era un rafinat cunoscător de artă și un pasionat colecționar de tablouri. O purtase în gondole aurite prin delirantele apusuri ale lagunei. Vizitaseră împreună atelierele sticlarilor din Murano. Și, urmărind flăcările, prefacerile și moliciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]