1,023 matches
-
simplificarea și transparenț a textului poetic. Prioritatea comunică rii cu cititorul-om-de-rând este ideea centrală a esteticii lui Nicanor Parra, care refuză solemnitatea și exaltarea, limbajul alegorizant și tonul grandilocvent. Poetul chilian propune o lirică a cotidianului, narativizată într-un limbaj colocvial și pe un ton familiar. De necesitatea unui asemenea demers, în sensul simplificării și decantării, pentru reînnoirea discursului poetic și identificarea poetului cu semenii săi, deveniseră conștienți și alți poeți ai anilor ’50. Însuși Pablo Neruda, cel parodiat de Nicanor
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
violent. Anti-poemul este poemul despovărat de sentimentalitate, devenit obiect care face parte din viață. Poetul se dorește anti-poet, fără aura genialității, nu în sferele înalte, ci cu picioarele pe pământ, în piața publică. O afirmă cu percutantă simplitate, în limbajul colocvial, direct, natural, al antipoemelor, ca de pildă în Manifest: „În locul poeziei norilor / Noi venim / Cu poezia pământului ferm / -Cu capul rece, cu inima caldă / Noi suntem bineînfipțipepământ- / În locul poeziei de cafenea / Cu poezia naturii / În locul poeziei de salon / Poezia din
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
mai revoluționare" în buna tradiție a corectării istoriei. Trecând de această iritare produsă de film, n-am cum să evit scenariul. La care n-am știut cum să reacționez, dar bănuiesc că s-a încercat trecerea la un ton mai colocvial, așa că au fost introduse cântece obscene, unul deținând sublimul refren "duru, duru, dă-i cu curul". În rest, e suficient să vă spun că un personaj tragic prin excelență este marinarul Marinică (Cristi Iacob) și că cel mai bun banc
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
unul deținând sublimul refren "duru, duru, dă-i cu curul". În rest, e suficient să vă spun că un personaj tragic prin excelență este marinarul Marinică (Cristi Iacob) și că cel mai bun banc al filmului este, în același stil colocvial "Orice armăsar ajunge gloabă, dar nu orice gloabă a fost armăsar". A, să nu uit o altă replică de mare valoare, de data aceasta a Maiei Morgenstern: "Urăsc aglomerația, traficul, accidentele". Mai mult, dacă în tinerețe mureau ceva animale prin
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
didactic, cârcotaș și tipicar, sceptic de serviciu care nu face rabat nici autorilor, nici operelor, Regman a fost și a rămas până la sfârșitul vieții un cronicar, practicând genul cu aceeași perseverență cu care l-a apărat împotriva detractorilor. Pentru autorul Colocvialului, cronica literară, acuzată de instabilitate și efemeritate, conține în filigran toate virtuțile criticii. Iată de ce, într-un interviu cu valoare testamentară, acordat lui Farkas Jenö cu puțin timp înaintea morții, cronicarul își situa propriile texte "mai aproape de studiu, de dezbatere
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
fiind compensat de capacitatea de a crea un efect de surpriză: „Caracatița Paul se retrage din activitatea de prezicător" (România liberă, 12.07.2010); „Caracatița Paul renunță la predicții" (Libertatea, 12.07.20101). Neconcordanța genurilor a fost rezolvată - în stilul colocvial - prin derivarea glumeață a unei forme masculine: „ Paul și-a pus banii pe Spania" (Academia Cațavencu, 7.07.2010); „o să-și mănânce nemții caracatițoiu'de ciudă!" (blogary.ro); „marele câștigător al Mondialului african este Paul, caracatițoiul" (morar. catavencu.ro). Derivarea
Caracatițoiul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6169_a_7494]
-
care poate ajunge să exprime impersonalul, ca simplu pronume (cum o atestă evoluția istorică care a condus la fr. on). În română, folosirea cu valoare impersonală a substantivului om nu e gramaticalizată, dar apare destul de des în limbajul popular și colocvial. Găsim atestări de la Caragiale - de pildă în replica lui Iancu Zugravul, din Justiție: "să las prăvălia, care nu mai poate omul de atîtea angarale pentru ca să mai mănînce o bucățică de pîine" - pînă în paginile ziarelor contemporane, cînd adoptă un stil
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
altcuiva prea mult. Lui Vargas Llosa îi reușește, și nu oricum. Se cuvine, în final, să spun câteva cuvinte despre traducere. Este fluentă, naturală, cu soluții găsite în chip fericit pentru expresiile idiomatice care ar fi putut pune probleme. Nivelul colocvial al limbajului este menținut exact la intensitatea pe care o are în original, traducătorul evitând tușele prea groase sau dimpotrivă, prea edulcorate. Citind, inițial, în românește cartea, mi s-a părut dubios apelativul „moșulică” pe care îl folosește Mabel pentru
Elogiul discreției by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2841_a_4166]
-
a mai înjurat și el un pic?", sport.365.ro). Metonimia (sinecdoca) "întreg pentru parte" se întâlnește în cuvântul anatomie, folosit cu sensul "corp". Mai productiv e reversul ei, tiparul "partea pentru întreg". În sintagma pe sticlă - apărută în limbajul colocvial și care a cunoscut o răspândire spectaculoasă în ultimii ani - , metonimia reține materialul ecranului pentru a desemna nu atât obiectul întreg (televizorul), cât conținutul și funcția lui (emisiunile de televiziune). Transferul e comic, pentru că operează o concretizare și o reducere
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
a trăsăturilor atribuite de modurile tipice de petrecere a timpului. în această privință, cred că merită să fie făcută deocamdată o observație de actualitate: un sinonim parțial, învechit și popular, al serii - chindie - (de origine turcă), a reintrat în uzul colocvial, pentru a desemna o tipică petrecere tinerească. E vorba probabil de o substituție, cu intenție stilistică, a termenilor moderni banalizați (serată, soarea) - printr-un sinonim ceva mai "balcanic" (cf. și paranghelie).
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
moravuri al societății românești cu epicentrul în Capitală. Nu lipsesc culisele diplomației internaționale, populate de iscoadele în travesti ale cancelariilor celor trei Imperii și nici vodevilul de alcov cu intrigi amoroase extraconjugale ca la carte, jucat într-o impecabilă franceză colocvială (consulul francez, consoarta acestuia, valetul plus canișul Bichon), ce mai, un adevărat cuib de nebunii hetero și homoerotice. Sub o multitudine de măști ne este înfățișată și frumoasa Marioritza, pandantul feminin al prințului, aventurieră internațională în solda lui Napoleon. îndrăgostită
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
pentru care româna dispune atât de sinonime moderne, mai specializate (imediat, instantaneu), cât și de locuțiuni vechi, de uz general (pe loc, de îndată etc.). Adverbul instant apare cu destul de mare frecvenț\ pe internet, în bloguri și comentarii în stil colocvial: „părerea ta ajunge instant la mii de oameni" (zvoner.ro); „gândul mi-a zburat instant la faza de data trecută" (animist. wordpress. com); „mijloace de a-ți pierde instant credibilitatea" (happyateista.blogspot. com); „te ia instant repulsia" (ionutu.ro) etc.
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
dezvoltării ulterioare a limbii române literare". Justificarea din prefață echivala cu mărturisirea intenției de a oferi prin dicționar imaginea "publică" a scriitorului (nu și a jurnalistului). Din lista de cuvinte lipsesc astfel numeroși termeni "marginali" - arhaisme, neologisme, cuvinte populare și colocviale - pe care îi descoperim în diversitatea lexicală a postumelor și a publicisticii eminesciene. Junimismul caracudă și familia sa lexicală (caracudesc, caracudistic) apar în versurile glumețe cuprinse în vol. IV al Operelor (Caracuda în război, Cîntec caracudesc, Felicitare lui Samson Bodnărescu
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
verbale, cu atât tehnica și stilul în care o face se precizează și se fixează - ca un fir subțire, dar vizibil, pe care un acrobat merge la mare înălțime. Șocul este de a vedea nemaivăzute prinse într-un limbaj uzual, colocvial și trase în formele comunicării curente. ,Robul lui Dumnezeu, Mihail" (așa e semnat, cu un gust artistic îndoielnic, volumul de față) nu are un discurs cu inflexiuni biblice, sau ,poetice", preferând adresarea directă și referința netă, centrarea pe insolitul său
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
de lucru: "Caută" - "Căutare avansată" - "Preferințe" - " Cred că am noroc" - etc. Enunțurile apar din păcate într-o grafie fără diacritice, dar într-o română corectă, ceea ce ar sugera că sînt traduse de vorbitori nativi. Mai mult: stilul tinde spre registrul colocvial, una din indicații fiind "Ponturi pentru căutare" (în engleză "Search Tips", în franceză "Astuces pour la recherche", italiană "Suggerimenti per la ricerca" etc.). Ca și limbajul jurnalistic, jargonul informatic actual manifestă o deschidere spre familiar care, dacă va continua să
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
Muzicală, cuprind materiale, articole, cronici, conferințe, preluate din periodice. Periodice de tot felul. Dinainte și de după 1989. Unele de largă adresare. Altele vizând comunităț i restrânse socioprofesionale. Constantă a rămas ținuta intelectuală a adresării, pertinența observațiilor, a concluziilor, cordialitatea deseori colocvială a comunicării. Scrierile Adei Brumaru devin exemplare astăzi, în epoca specializărilor devenite specioase, în epoca confuziei valorilor. Dispunea de o vastă cultură profesională, de un gust artistic a cărui intuiție nu dădea greș; iar aceasta observând atât în plan componistic
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
ritm foarte alert, cu termeni preciși, simpli, cultivând repetițiile și o anume nuanță, discretă, de patetism bine temperat. Traducătorul leagă textul, îl face mai clar la nivel epic și mai fluent ca expresie, pierde acea "rugozitate" elegant-dramatică în favoarea unei ironii colocviale. Acesta ar fi, la limită, reproșul de esență: că în textul Monicăi Lovinescu naratorii au o insolitare aspră a vocii, ceea ce presupune, în ciuda adresării permanente către un posibil cititor, o singurătate nedepășită, un solilocviu - iar în traducere tonul devine colocvial
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
colocviale. Acesta ar fi, la limită, reproșul de esență: că în textul Monicăi Lovinescu naratorii au o insolitare aspră a vocii, ceea ce presupune, în ciuda adresării permanente către un posibil cititor, o singurătate nedepășită, un solilocviu - iar în traducere tonul devine colocvial, ceea ce presupune un dialog cu cititorii, o comuniune de gust și de repere. De exemplu, propoziția citată ca motto, "un inconnu est toujours un inconnu", este tradusă : "străinul tot străin rămâne", cu trimitere nejustificată la apucăturile noastre xenofobe - pe când în
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
mai multă vreme, un proces lent de extindere a trunchierii lexicale. Vremurile în care se abia intrau în circulație bac, prof, dirig sau mate sunt deja îndepărtate în timp. Din limbajul copiilor și al tinerilor, trunchierile se răspândesc în registrul colocvial, unde, dincolo de mode și glume, unele chiar rezistă și se fixează. Abrevierile de diverse tipuri (sal, ro etc.) sunt de altfel tot mai dese, în ultima vreme, sub influența comunicării rapide prin chat și mesaje telefonice. La început mai ales
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
prof). Profi e rezultatul trunchierii cuvântului profesionist și al adăugării în finală a vocalei i, tipice hipocoristicelor sau termenilor de adresare afectuoasă (scumpi, iubi etc.): "Care ești, bă, Ťprofiť p-aici? (M. Stănescu, 2.12.2009, voxpublica.realitatea.net). Termenul colocvial evită seriozitatea inerentă a lui profesionist, adăugându-i o notă ludică, prin care nu se intenționează totuși devalorizarea conceptului: "un videoclip profi" (6am.ro); Cum se alcătuiește un CV profi?" (tpu.ro); "selecția e profi, vă asigur de asta" (feeder
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
mulțumire mersic. Nu cred că are multe șanse să se impună (deși în domeniul dinamicii lexicale nu e prudent să faci previziuni!), dar e un caz interesant din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, pare să ilustreze tendința colocvială (mai veche) de a adăuga sufixe diminutivale, cu valoare afectivă, celor mai diverse clase lexico-gramaticale (adverbe, pronume, chiar interjecții: binișor, acușica, mătăluță, nimicuța, aolică). După toate aparențele, mersic provine din atașarea sufixului diminutival -ic la mersi; nu neapărat după o
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
Fidel Castro e bine mersi !", adevarul.ro), să zică mersi dacă... ("Steaua să zică mersi dacă face patru puncte în grupă", roportal.ro). În fine, e interesant că mersic nu este prima modificare a lui mersi - consecință a caracterului său colocvial. O formă mai veche, nu foarte răspîndită, dar prezentă și pe internet, este mersîm: "mersîm frumos!" (okazii.ro), "mersîm pt notă shi mai ia un 10 (zece) de la mine. Te pupik dulce, pa" (prieteni.ro). Mersîm este, foarte probabil, o
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
bine), ci și în urma acestora: structurile învechite de tipul bun foarte continuă și astăzi, popular, prin construcții precum bun tare sau bun rău. Postpunerea e chiar un mijloc de accentuare a valorii intensive. Secvența bun rău apare în numeroase replici colocviale din Internet: "e bun rău..." (prosport.ro), "băieții de la Guerilla de mai de dimineața, câteodată buni rău, câteodată așa-și-așa, câteodată rău de tot" (comentarii, rogozanu.bolg); pentru bună rău citatele decente sînt mai greu de găsit, dar nu
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
până acum a fost cel petrecut în Atena” (utv.ro). Mai mult, adjectivul se poate substantiviza (de fapt, datorită demonstrativului pe care îl are în componență, se pronominalizează): „Cu toții avem de învățat de la cel mai cel, nu?” (romanianbrands.com). Superlativele colocviale la modă se regăsesc și într-un titlu de articol al lui Radu Paraschivescu („Cel mai cel și cea mai cea”, Evenimentul zilei, 4.09.2007), în care, atent ca întotdeauna la clișeele actualității, autorul încearcă să vadă și trăsăturile
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]