1,413 matches
-
ce proiecte literare aveți? Ce vă mai inspiră? N.C.: O singură problemă mă preocupă în momentul de față: am început un jurnal paralel aici în țară în 1975 (am scris vreo 300-400 de pagini), bazat pe jurnalele mele originale, dar comentate, adică cu toate aventurile mele, cu idealismul meu, cel de la 15 ani, pe cînd eram ilegalistă comunistă, un jurnal cu tot felul de lucruri care au reverberat și ulterior, dar pe care simțeam nevoia să le explic. La moartea lui
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
pentru a se ajunge în cele din urmă la miezul problemei, literatura. Distanța care despărțea măreția și fastul castelului Versailles de restul regatului francez, se reflectă în ficțiune printr-o separare a artei de detaliile lumii pămîntești. Din analiza textelor, comentate ca texte contemporane - perspectiva situân-du-se în interiorul lor și nu undeva în afară rece și distant - se descoperă la toate nivelurile că cerințele de perfecțiune, atenție și detașare duc în chip natural la o poetică a strălucirii și discreției. Ideea centrală
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
un moment și care-ți marchează viața pentru totdeauna. S-a spus despre Cidade... că are acel amestec de adrenalină și virtuozitate formală care transformă un film oarecare într-unul "cult"; așa este. Dar așa era și Născuți asasini, mult-prea comentatul film al lui Oliver Stone care dădea crimei un nume bun, televiziunii unul rău, iar autorului său, o conștiință liniștită... Amestecul de crimă și teribilism există și-n Cidade de Deus, doar că el nu are nimic forțat. Filmul brazilian
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
luînd ca obiect „iconotextul”. Discuțiile au fost animate și de prezența lui Frederic Calas și, mai ales, a Natachei Rimasson-Fertin (cu un doctorat despre Grimm și Afanasiev), ultima traducătoare în franceză a corpusului integral grimmian, într-o foarte apreciată ediție comentată și adnotată. De altfel, această ediție critică din 2009 este textul de referință pentru volumul semnat de Connan- Pintado și Tauveron (Fortune des Contes des Grimm en France, Formes et enjeux des rééditions, reformulations, réécritures dans la littérature de jeunesse
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
asta ar fi avut nevoie de același fundal mitic ca Eschil și Sofocle, de aceleași credințe și de același set de valori. Vîrful de tensiune culturală care a fost arta totală a tragediei grecești nu poate fi retrăit, ci doar comentat cultural. Strădania de a reînvia ipostaza artei totale - adică muzica, cuvîntul, dansul și simbolul religios împletindu-se toate în același cadru artistic - s-a soldat numai cu eșecuri. De pildă, din tentativa lui Wagner de a reface arta totală nu
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
origamiului la ambalajele bionice.” Cartea ar putea fi rezumată în chiar cuvintele autorului: „Scriem pe hârtie ca să povestim istorii. Dar hârtia însăși are istoria ei nemaiauzită.” Cartea metaforelor Așa se intitulează recenta carte a lui Marc Fumaroli care cuprinde metafore comentate, dar nu ca într-un dicționar, alfabetic, ci în funcție de materiile prime - vânătoare, marină, artizanat, agricultură - pe care expresiile se grefează. Ideea este că limba franceză (și, desigur, și altele) a pierdut în anii din urmă o bună parte din concret
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
Partea întîi, "Peripețiile oglinzii în lumea Alisei", cuprinde capitole despre autori din prima jumătate a secolului: Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Ibrăileanu și Blecher. De ce lumea Alisei? Un raspuns ar putea fi prezentă personajului feminin în toate situațiile comentate. Pentru celălalt răspuns am putea opera o dezambiguizare punînd în locul Alisei cuvîntul "narator". De fapt asta e miza Corinei Ciocârlie: să stabilească momentul producerii inversiunii, al travestiului Alisei în narator. Nu întîmplător a doua jumătate a cărții (în care apar
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
etc.". Poate doar nevroza să fie motiv specific simbolismului. Celelalte se găsesc în romantism sau sînt pur și simplu universale. Plouă ori se plînge în toate curentele literare! Bănuiesc că sursa erorii e în manual sau în culegerile de texte comentate ale Constanței Bărboi care continuă să fie confundate de unii dintre colegii mei de română cu Biblia și vîrîte în capul unor copii nevinovați cu inevitabilul risc de a-i tîmpi. Al doilea subiect de literatură: un eseu (cuvînt la
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată în ultima vreme o revenire a interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
de specialitate. Cunoșteam multe dintre ele dinainte, pentru că erau repere sigure ale domeniului: sintetizînd direcții și idei fundamentale de cercetare (ca și cartea ei de sintaxă a oralității, Subordonarea în frază în româna vorbită, 1980), au fost adesea citate și comentate. Reunirea lor în volum (editorii anunță cel puțin un al doilea) e o idee excelentă, pe de o parte pentru că le face mai ușor accesibile, pe de alta pentru că oferă o imagine clară a coerenței și valorii unei gîndiri lingvistice
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
răspuns candid "La Kosice". De acum înainte vor adăuga probabil și "la București". Elenă Zottoviceanu Kallen Esperian Întâmplarea a făcut să privesc (și să ascult) pe ecranele televiziunii franceze, cu ceva vreme în urmă, cateva episoade dintr-o producție mult comentată. O premieră la "Opéra Bastille": "Otello" de Verdi. Atunci, am citit pentru prima oara numele sopranei americane Kallen Esperian, aleasă pentru a cânta rolul Desdemona, alături de Placido Domingo. Statura și frumusețea celor doi crea un cuplu ideal pentru scenă: mai
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
după ce a enunțat, în punctul de pornire, teza frontierelor elastice ale genului memorialistic. Ce urmează în carte sunt reconstituiri și analize, foarte atente și perfect documentate, fructificând experiența vastă și eminentă de istoric literar a autorului. De altfel, despre memorialiștii comentați aici (despre cei mai mulți) Al. Săndulescu nu scrie acum pentru prima dată, iar despre doi dintre ei (Duiliu Zamfirescu și Liviu Rebreanu) a scris cărți. Studiile lui Al. Săndulescu reclădesc, refac din interior, putem spune, lumile evocate de memorialiștii români, procedând
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Memorialistică, nu la Proză. Din fericire, cartea beneficiază de cuprins și de indice de nume, astfel încît această problemă de organizare internă a volumului nu este insurmontabilă. Mai ciudat este faptul că, în multe situații, comentariile critice și bibliografiile scriitorilor comentați se opresc la anul 1989, deși mulți dintre aceștia și-au dublat (cel puțin) opera după revoluție. Culmea este că există și scriitori cu bibliografia adusă la zi, așa încît nu se poate vorbi despre o regulă strictă (și necesară
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
literar care a marcat, în Franța și nu numai, sfîrșitul de secol. Prea neconvențional, și prea șocant pentru a intra în canoanele juriilor, romanul nu a primit nici un premiu literar important; în schimb, a fost de departe cartea cea mai comentată - elogiată și contestată în egală măsură -, devenind un adevărat fenomen de societate. Nimic uimitor: această operă puternică, crudă, amară, e una din oglinzile cel mai puțin complezente în care s-a putut privi, în ultimul timp, Occidentul. Platforme (2001) a
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
twitter-ului, numeroși scriitori s-au lăsat atrași de el, unii făcând o adevărată manie. Printre ei, Márquez, Murakami, Coelho sau recentul oaspete de la Bookfest, Bernard Pivot. Acesta din urmă se laudă cu 60.000 de fani. Alții sunt contra: „Vânt comentat”, scrie Yann Moix, cronicar la „Le Monde” și scriitor. Și adaugă: „Un mod de a fi prezent în lume fără să participi la ea, membru de rând al unei societăți a pălăvrăgelii și bârfei”. „Insignifiant!”, exclamă Beigbeder. Ceea ce adversarii acestui
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4443_a_5768]
-
într-o postură slabă, redat publicului într-o recapitulare a temelor de lectură pe care el însuși le-a impus și departe de recitirea neistorică, limpezită care să ni-l poată aduce contemporan. Mircea A. Diaconu - Cezar Baltag. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20.000 lei Rafinament stilistic Din direcția transfrontalierilor generaționiști, a celor singulari ca formulă sau evoluție, dar asimilați trendului actual (o dovadă în acest sens fiind chiar editarea unei monografii cu
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Acestea gliseazăunele peste altele în nuanțări, fapte și diluări: "pentru Ștefan Agopian cauza primă și ultimă a lucrurilor este cartea, însă, după cum spunem, o carte pe care alunecă suprafața deformatore a multor cărți - oglindă". Ruxandra Ivăncescu - Ștefan Agopian. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2001, 80p., 25.000 lei
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
de confuz e Camil în Doctrina substanței, putem spune că Anton Adămuț a făcut tot ce putea face ca să povestească inteligibil o carte anevoie de străbătut. Din păcate, pe măsură ce înaintează în conținutul Doctrinei substanței, exegetul împrumută ceva din prolixitatea filozofului comentat: în ochii cititorului, paginile despre "evoluția în subspecie" și "devoluție" sau despre opoziția dintre "noos" și "energia primară" rămîn acoperite de un văl opac de neînțelegere constantă. Cititorul nu pricepe mare lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină. Capitolul
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
a lui Verax, care vizase disprețul pentru ortografie manifestat de tinerii aspiranți la gloria Parnasului. În sine, "cronica" nu are mare importanță, numai că, în paginile "Noutății", sînt și altele iscălite cu același pseudonim 22, mai toate în marginea faptelor comentate și de Verax. Sînt, în sfîrșit, de examinat și patru cronici sub genericul Din carnetul unei femei (Frumosul, Cultur㸠Actualități, Anul femenist)23, semnate Crysis (Chrysis și Crisis), care cuprind o serie de considerații privitoare la psihologia feminină și de
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
este, adică o istorie literară a vinului în România, cartea se delimitează de la bun început de toate posibilele încadrări standard. Ea nu reprezintă, deci, nici o istorie a literaturii dedicate vinului (ar fi însemnat să se împotmolească întrun registru de antologie comentată), nici o paradă de erudiție viticolă (autorul explică în introducere de ce). Mai corect ar fi să plasăm investigația aceasta în zona așa-numitelor studii culturale. Că instinctul antropologic și perspectiva mentalitară nu-i sunt deloc străine lui Răzvan Voncu, o atestă
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
dandy al râului. Un snob. Se joacă de-a râul, dar știe multe despre el. Spune:a...șanț beat de decăderea meaă(143)". Sau anca o raportare, care dovedește că Livius Ciocârlie n-a coborât ștacheta exigentei nici față de gânditorul comentat, nici față de sine ănsusi: "Cioran se definește bine că unul ce are un ritm organic care-i vine din neliniște și isterie (cf. 333), formula ce i s-ar potrivi și lui Céline. Numai stilul, pe care și-l contesta
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
n-a fost și nu este un scriitor de tiraj, un scriitor pe care să-l cunoscă și să-l guste publicul larg. De altfel, cărțile tîrgoviștenilor nu au fost în general best-seller-uri în epocă, chiar dacă scriitorii au fost mult comentați și foarte îndrăgiți în breaslă, chiar dacă toți, fără excepție, sînt azi studiați în Facultatea de Litere. Iar din grupul lor, Radu Petrescu, deși evaluat superlativ, pare să fie și cel mai îndepărtat de ceea ce presupune largă audiență. Radu Petrescu nu
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
subl. aut., p. 412) Cine vrea, așadar, să afle ceva sau cât mai multe despre această infinitate tematică a vieții pariziene - prin extrapolare, occidentale - a deceniului 8 al secolului trecut, le găsește în Jurnalul parizian al lui Eugen Simion, evocate, comentate, interpretate, întoarse pe toate fețele, cu doza de subiectivitate creatoare - inerentă literaturii confesive - a unei mari personalități a culturii române, într-un stil variat, agreabil, alert, fără prețiozități, nesofisticat, franc, adecvat, dar și cultivând, adesea, cu fervoare, cu voluptatea unui
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Anton Român nu se mulțumește să explice cum se prepară diverse mâncăruri, ci face opera de cultură (culinara, dar și istorică, etnografica și antropologica). Nu demult a apărut la Paris versiunea franceză a unei selecții ample din rețetele colecționate și comentate (celebrate) cu binecunoscutul sau talent literar de scriitorul român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire, traduit du romain par Marily Le Nir, Leș Éditions Noir sur Blanc. Apariția are în Franța ecoul unui eveniment cultural (după cum ne-a
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
pe care cel de față le deschide și le anunță. Este o carte de o erudiție extraordinară, care reface legătura (pentru mulți așa-zis ,specialiști" ai domeniului, astăzi, pierdută) între cercetările de imagologie și vechea filologie, buna tradiție a lecțiunii comentate a textelor vechi, de care Corin Braga se apropie implicit, în căutarea unor garanții de științificitate ale demersului. Faptul că - pentru cititorul de astăzi, specialist sau nu - contextualizarea originală a vechilor scrieri nu mai este un gest la îndemînă amenință
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]