1,698 matches
-
mai era Milică flăcăul ăla de la țară care făcuse o vreme pe dulgherul pe șantierele din București și pentru care postul ăsta de pedagog-supraveghetor fusese o adevărată mană cerească. Simțea nevoia să se odihnească, desigur, și de o slujbă curată, comodă, cât de cât onorabilă. S-o fi odihnit îndeajuns în ăștia șapte ani, iar de-acum o fi început să ruginească, să lâncezească, să se umple de lehamite, Milică-tată, păi, chinul și umilința, și bătaia de joc? Nimeni nu garantează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la ăsta mic, dacă mă-sa n-a catadicsit să-l învețe la oală? Și după ce au început să scârțâie rău de tot cu banii, cu ultimii cinci mii de lei din casă, în loc să cumpere pâine, lua un pamper. E comodă, n-o duce capul să se gospodărească și nici nu și-l bate prea tare, iar el, dintotdeauna, a fost de principiul că trebuie să ne ducem poverile unii altora. Barem cât ne-o mai ține spinarea, deh, cică lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cât o fi el de înțelegător și bine intenționat... Rafael o lăsă baltă. Prudență, mă rog, n-ar mai fi insistat pe metehnele madamei Ortansa, care i-ar fi mâncat sufletul, temându-se pasămite pentru slujba asta onorabilă, curată și comodă la o adică, măcar că nerodul de Milică se lipsise de bună voie... Idiotul și cretinul, mai bine nu te-ai mai gândi la el. S-a dus, a dispărut, l-ai șters... Ba nicidecum prudența, Rafaele, la o adică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Ba tocmai că bătrânul pare cumva înstrăinat, reținut, căindu-se poate că a fost cândva prea aspru cu fiică-sa, și totodată parcă l-ar intimida prezența lui Rafael, îmbiindu-l și poftindu-l, taicule, bine-ai venit, fă-te comod, și el lungește gâtul după nepotul ăsta nou, de care ia cunoștință cu întârziere. Pare să-l ceară Mirelei și ea ezită o vreme, făcându-și de lucru și foindu-se de la bucătărie în cameră cu copilul în brațe, legănându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Jeff. „Să nu zici că e primul bulgăre dintr-o avalanșă“, m-am rugat eu. — Adică spre privatizare, nu-i așa? Asta ai vrea să se Întâmple. Iar prietenii tăi din Consiliul local, care stau cu fundurile În scaunele lor comode, ar folosi sala drept exemplu prin care să-și demonstreze drepturile cam Îndoielnice la funcțiile pe care le ocupă, În timp ce săracii și mamele singure nu-și pot permite să plătească nici intrarea! E primul bulgăre dintr-o avalanșă! M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ce mult mi-ar fi plăcut să am și eu o asemenea casă, spun ele, chiar și eu spun uneori, dar astăzi nu îmi pierd vremea cu asta, intru direct în biroul lui Hava, o găsesc tolănită în scaunul ei comod, un scaun special, pentru că are dureri de spate și nu poate sta așezată, ochelarii de citit îi măresc ochii, dar îi scoate imediat după ce intru și își pune hârtiile pe genunchi. O dimineață luminoasă, spune ea ceremonios, acum te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pare că vorbele mele n-au ajuns la urechile lui Naoko și chiar dacă au ajuns, nu le-a perceput. A tăcut o clipă și apoi și-a văzut iar de poveștile ei. M-am resemnat, căutându-mi o poziție mai comodă și am băut vinul care mai răm\sese în cea de a doua sticlă. Socoteam că e mai bine să o las să vorbească și să spună tot ce are de spus. Am decis să nu mă mai sinchisesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
domnule, spuse bucătarul. După aia am ieșit. Ne-am Întors În vagonul nostru și George se uită pe un tabel - erau afișate două numere, 5 și 12. George trase de o chestie micuță și numerele dispărură. — Stai jos, fă-te comod pînĂ mă Întorc, Îmi spuse. L-am așteptat În toaletă cît s-a dus la compartimente. S-a Întors repede. — Gata, i-am aranjat pe toți, spuse. Ia zi, Jimmy, cum Îți place munca asta, pe tren? — De unde știi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Dincolo de asta, dacă trebuie să faci o ceremonie pentru invocarea soarelui, Îți convine să te miști În linie dreaptă te depărtezi de casă și ceremonia trebuie să fie foarte scurtă și, pe de altă parte, cercul e structura cea mai comodă pentru un ritual; acest lucru Îl știu și cei care Înghit flăcări În piețe, pentru că În cerc toți Îl văd la fel de bine pe cel care stă În centru, pe când dacă un trib Întreg s-ar așeza În linie dreaptă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zecile, chelălăind, mușcând, scuipând, înjurând. Ca să o scăpăm, câteodată o băgam pe Zuza în hol. Intra cu sfială, se lăsa pe labele din spate - ca un G de tipar - și ne privea cu seriozitate. Degeaba îi ziceam: Zuza, fă-te comodă, stai și tu mai lejer. Nu, ea prefera o atitudine politicoasă, îndatoritoare dar rece. Într-o primăvară am cunoscut-o pe mama Sabinei. Maria Firidă era o femeie mare, cu ochi oblici și suflet de afacerist. Abia ieșită la pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și coadă; cerbul are niște coarne mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia umană? Bărbații se încalță cu încălțăminte comodă, se îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau răcoroase, după anotimp. John Grey, în cartea „Bărbații sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbații se îmbracă cu „uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta socială și situația de conducători
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mari, ramificate, etc. Aceste ornamente îi folosesc la atragerea atenției femelei și pentru a o convinge să se lase însămânțată, pentru perpetuarea speciei. Ce se întâmplă cu specia umană? Bărbații se încalță cu încălțăminte comodă, se îmbracă cu haine lejere, comode, călduroase sau răcoroase, după anotimp. John Grey, în cartea „Bărbații sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus” scrie că bărbații se îmbracă cu „uniforma” care le caracterizează activitatea, treapta socială și situația de conducători ai societății. Stilul modei actuale, pentru
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
dintre care unele se repetau convulsiv, tîrîndu-mă pe sub aceleași furci caudine ale rușinii și urii și singurătății. Sigur, se spune că scriitorul pierde cu fiecare vis povestit câte un cititor, că visele plictisesc într-o povestire, fiind doar o metodă comodă și învechită de punere în abis. Rareori, într-adevăr, un vis este semnificativ pentru celălalt, în plus, scriitorii uzează câteodată de contrafaceri, construiesc visul la calibrul cerut, care să reflecte și să ordoneze realitatea difuză a povestirii, așa cum, dacă pui
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
atenția asupra zelului meu prea entuziast, se retrase să-și citească nelipsitul său roman polițist. M-am dus cu Maitreyi, cu Khokha și cu Lilu sus pe terasă. Așteptam seara întinși pe covoare, vorbind rar și căutîndu-ne fiecare cea mai comodă poziție, cu perna sub cap. Eu venisem în sandale și-mi jucau picioarele în aer, încercînd să le rezem decent și oarecum întîmplător de parapet. Învățasem în aceste ultime luni un întreg ceremonial al picioarelor; știam, de pildă, că de câte ori
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
-ți spui ce ne-a pățit pielea noastră ! Poate și d-asta țiu minte pân-acu ce de-a lume era în Gară atunci... Ce de-a lume nebună... — Da, dacă ai văzut cu ochii dumitale, este altceva. Cel mai comod mijloc de a pleca era să fii trimis oficial, pentru că odată cu guvernul au fost mutate și instituțiile. Au fost trimiși și oameni care să le însoțească. Deci, dacă aveai o relație înaltă, puteai fi pus la adăpost, ca slujbaș în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
va fi sfârșitul fiecăruia ? Ce femeie destoinică, să țină șapte case, fusese madam Ana și ce ajunsese. Muti s-a necăjit cel mai mult cu ea, bineînțeles, și eu o susțineam în fața lui Niki, care, știi cum sunt bărbații ! Mai comozi ! El gândea ca dumneata, mai practic, dar noi am păstrat-o și la noi a murit, biata madam Ana. Și cât avea mintea de răvășită, ce crezi ? încă își mai aștepta băiatul ! Că ea știe că el trăiește, că simte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o cumpere, și va fi acasă încă și mai puțin decât este acuma... — De altfel, nu m-am gândit la avantajul meu, ci la Muti și la tine, care vă luptați cu focurile... Pentru ca vouă să vă fie viața mai comodă. Pretutindeni lumea a optat pentru comoditate... — S-o muți pe Muti la bloc, exact ce detestă ? Să ajungem cu toții la mâna lor, să ne dea prea multă, prea puțină căldură ?... Mă rog... avantaje și dezavantaje... Surâsul lui ironic, în vreme ce își
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui situație este amenințată... — Și ? — A luat pașaportul elvețianului, i-a schimbat fotografia cu a lui, făcută din profil (se temea ca nu cumva, prin cine știe ce întâmplare, la graniță totuși să-l recunoască), și a plecat, în modul cel mai comod și legal, cu Larisa. Ca soț și soție. Păi nu ziceai că ea n-avea voie ? Nu ziceai... — Ei, n-a contat ! Mai avea nenea Sandu destule relații la Interne ca să o poată trece pe ea. A trecut o. — Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
explica și prea desele călătorii, și dispariția actelor, a memoriilor, a câinelui și a amantei de joasă extracție, cu mașină cu tot, mi se pare însă tot mai plauzibilă... — Auzi ? Sună ! — Niki ! în fine ! Dar ce spui despre stilul acesta comod al lui ? Niciodată nu se deranjează să-și caute în buzunar cheia... N-ai cheie ? îl întreb de fiecare dată, degeaba. Ei, numai puțin, scuză-mă, madam Delcă, să-i deschid lui Niki... Niki pe dracu ! Nu e Niki, că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
observat eroarea, deși existau indicii - nu păreau impresionați de talentul cu care, atunci cînd dispăreai din peisaj, te lungeai cu o carte În mînă, În camera ta de adolescent, citind. Singurul care ținea să-și exprime uneori dezaprobarea față de traseul comod și lipsit de un orizont autentic pentru care transpirai zilnic Într-o sală de sport era taică-tu - o făcea printr-un set de slogane cinic-comice, lipsite de orice tact pedagogic. Responsabil era ultimul lucru, care l-aș spune despre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Se anunță deci o zi lungă de mers, în care trebuie să-mi iau provizii bune de apă și mâncare. Mă înarmez cu răbdare și curaj, îmi pun branțurile în sandale pentru a avea o talpă mai groasă și mai comodă și pornesc la drum. Spre amiază soarele te îndoaie, îți pătrunde până în oase și te constrânge să te oprești. Ca de obicei, iau masa de prânz pe o bancă, la umbră, la Vauvert, lângă o fântână arteziană din centrul satului
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
începea să fie stabilită și ziua în care era acordată această dezlegare: Joia Sfântă. Celebrările erau destul de aspre, presupunând și îndeplinirea altor elemente de rit, relativ dure, care puteau cuprinde și pedepse corporale (folosirea ciliciului, raderea capului, renunțarea la îmbrăcăminte comodă, etc., sau, dimpotrivă, lăsarea unui păr lung și a unei bărbi lungi) cu mortificări alimentare, posturi și pomeni, ca probe concrete de convertire interioară. Întâlnim și o clasificare a penitenților, după criteriul modalității celebrării ritului penitenței și al admiterii la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi, treptat, să ajungă la teme de psihologie. Acest fapt riscă să se întâmple mai ales când ambianța confesionalului apare ca un loc prielnic de conversație, unde confesorul și penitentul pot sta comozi, eventual în jurul unei măsuțe, creându-se ideea, desigur iluzorie, că în acel moment este posibilă și o consiliere psihologică, sau chiar o ședință de psihoterapie. Acest lucru nu corespunde sub nici o formă cu ceea ce semnifică în esența sa reconcilierea sacramentală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
divergențelor axelor obiectivului și a vizorului clasic); 2. atunci când vreți să fotografiați “după colț”, “peste gard” sau la nivelul solului, mai ales că unele aparate sunt dotate cu displayuri ce se pot roti, pentru a obține o poziție cât mai comodă de vizualizare. Atunci când fotografiați normal și nu aveți nevoie de LCD, este bine de știut că, pentru economisirea energiei acumulatorilor Țmai ales când sunteți “pe roșu”), unii producători oferă posibilitatea închiderii acestuia, fotografiile fiind luate numai prin folosirea vizorului
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
și vii și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului...” În loc să-i pună pe cuvioșii călugări moldoveni la muncă, pentru a se întreține starea și nevoile mănăstirii, domnul găsește această soluție, foarte comodă, dar și profitabilă, din punct de vedere spiritual. Așa cum reiese din paginile cărții, toate închinările și toate daniile (uimitor de generoase) urmăreau un scop cam prea personal: numele binefăcătorului, precum și cele ale înaintașilor și ale urmașilor, să fie în veci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]