3,295 matches
-
textele cele mai secrete cu care s-a format celălalt. Însă numai o dilatare indefinită a timpului ar putea să le permită celor două ființe să-și facă știute cărțile interioare, adică lumea lor secretă, atât de cu neputință de comparat sunt fragmentele imaginilor și ale discursului. În cazul Încetinelii cu care trăiește Phil, limbajul nu mai este un flux neîntrerupt și fără Întoarcere, și devine posibil, ca În scena toastului pentru cârtiță, să te oprești asupra fiecărei fraze ca să-i
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
autor de note polemice, care m-a atacat ani de zile, pe vremea când Il Messaggero era de orientare clerico-fascistă. Textul lui Eco și cel al lui L. sunt identice, în conținut și în limbă. Iată un fragment de analiză comparată: Eco: Dar teza redusă la os (osul sacral) este foarte limpede. Nu avortul trebuie pus în discuție, ci copularea; care, din cauza opresiunii și a represiunii fascist-consumiste, este impusă întotdeauna ca relație între bărbat și femeie... Argumentația este prezentată în apărarea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de grave încălcări ale pactului democratic: aici, în Italia, conducătorii democrat-creștini sunt de neînlocuit. Există o provocare aproape luciferică în această aluzie obscură a lui Andreotti, al cărei sens este atât de limpede. Potentații democrat-creștini sunt comparabili (și chiar sunt comparați) cu Nixon: ce vrea să spună asta? Nu doar succesorii lui Nixon - pare să zică Andreotti - urmează politica lui Nixon și continuă, prin urmare, să-i susțină, măcar în ceea ce privește Italia, pe cei asemenea lui Nixon; nu doar aici, în Italia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
diferite. De pildă, atunci când investigăm conștiinciozitatea cu care un angajat își efectuează sarcinile de serviciu în prezența șefului și după plecarea acestuia din birou (sau, și mai bine, în concediu), obținem o astfel de formă a consistenței întrucât comportamentul de comparat rămâne același, ceea ce se schimbă fiind doar situația. Dacă indiferent de situație (șeful este prezent sau absent) angajatul respectiv își respectă și exercită la fel de mult atribuțiile prescrise, atunci avem dovada unei forme de consistență de tip B a personalității sale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ați putea face și pentru care ar putea fi relevante atât datele cantitative, cât și cele calitative. Identificați cele două tipuri de date, presupuneți că au fost colectate cu succes și discutați modalitățile În care ar putea fi combinate sau comparate. La ce ajută utilizarea ambelor tipuri de date? 4. Pattern matching. Numiți un studiu de caz care a folosit această tehnică În procesul de analiză. Ce avantaje și dezavantaje specifice prezintă? Cum poate ea să ducă la o analiză convingătoare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
referent și secretar literar la Teatrul Dramatic din localitate. În mai 1990 se stabilește la Cluj-Napoca, unde devine redactor - și cronicar literar - al revistei „Tribuna”. Din anul 1998 este cadru didactic al Universității „Babeș-Bolyai” la Catedra de literatură universală și comparată a Facultății de Litere. Este doctor în litere (1997), cu teza Privirea, temă și limbaj. Debutează editorial în anul 1995 cu volumul de eseuri Trupul neîndoielnic, distins cu Premiul pentru debut al filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor din România
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
volumul Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), în colaborare cu Ioana Bot, și o ediție a romanului Cunoaștere de noapte de Al. Ivasiuc. A colaborat, cu cronici literare, eseuri și alte texte de critică literară, studii de literatură comparată etc., la revistele „Tribuna”, „Familia”, „Apostrof”, „Steaua”. Cronicar literar de gust și perspicacitate, A., ca autoare de cărți, cultivă mai cu seamă eseul. Consistente, meticulos construite, eseurile ei procedează la asedierea solid organizată a unor chestiuni de teoria artei și
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
s-a mai oprit asupra unora dintre problemele umanismului transilvănean (Neue Erkenntnisse über den siebenbürgischen Humanisten Stephan Bergler. 1680-1783, 1989) și asupra unei probleme mai puțin investigate din cultura noastră: contribuția femeilor ca intermediari în circulația culturală. Pentru istoria literaturii comparate sunt demne de reținut și contribuțiile lexicografice: M. este autoarea a peste patru sute de articole din Dicționarul de autori greci și latini (1978) și a mai multe articole despre autori români scrise pentru dicționare străine (Harenberg Lexikon der Weltliteratur, 1989
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
cercetători. Membră a Societății de Studii Clasice, a participat la numeroase congrese și simpozioane. Este coautoare la numeroase manuale de greacă și latină. Publică mai ales în „Revista istorică română”, „Studii clasice”, „Balkan Studies”, „Analele Universității București”, „Studii de literatură comparată”, „Revista de istorie și teorie literară”. Din 1978 se stabilește la Atena, unde desfășoară o intensă activitate pentru dezvoltarea relațiilor culturale româno-elene. În 1994 i se acordă Premiul Uniunii Traducătorilor din Grecia pentru transpunerile în limba greacă din opera lui
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
versului, pe o tematică insuficient personalizată. Destul de bogata publicistică literară face loc cu timpul unor studii mai aplicate, vizându-l îndeosebi pe B.P. Hasdeu. În Contribuțiuni... sunt incluse și alte cercetări, cum ar fi cele privind istoria presei românești, literatura comparată (Pușkin în românește), sociologia literară ( Ideea proprietății literare la scriitorii noștri). SCRIERI: Simeon Florea Marian, București, 1910; Suflete stinghere, București, 1910; Printre stropi, Suceava, 1912; Coloniștii nemți din Basarabia, București, 1920; Proza noastră estetică, Chișinău, 1921; B.P. Hasdeu și Rusia
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
să fie exmatriculat din facultate în 1958, fiind însă reprimit ulterior. Urmează școala generală și Liceul Mixt (1954-1957) la Reșița și Facultatea de Filologie a Universității din București (1957-1962). După absolvire devine asistent la Catedra de teorie literară și literatură comparată, urcând treptele ierarhiei până la gradul de profesor (1990) și fiind ales șef al Catedrei de teorie literară. În 1980 își susține doctoratul în filologie cu teza G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică. Între 1990 și 2000 funcționează ca
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
funcționarilor veniți În vizită puteau face ca o casă să fie demolată și refăcută la cincizeci de metri mai acolo, unde indicase tehnicianul cadastral. „Productivitatea aparatului politic” era evaluată În funcție de datele care puteau fi adunate și, lucru poate mai important, comparate. Iar când cei din administrație și-au dat seama că viitorul lor depinde de obținerea unor cifre impresionante, s-a dezlănțuit concurența. Iată cum descria un funcționar atmosfera care l-a determinat să renunțe la o strategie inițială de implementare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
colectivizare din Rusia sau de creare a satelor ujamaa din Tanzania, care se bazau mai mult pe coerciție decât pe stimulente. Cu toate acestea, pe termen lung, un plan puternic poate schimba - și chiar schimbă - realmente peisajul. Două logici agricole comparate În vreme ce logica practicii agricole reale este una a reacției inventive și bazate pe experiență la un mediu foarte variabil, cea a agriculturii științifice, dimpotrivă, este una a adaptării cât mai eficiente a mediului la formulele centralizatoare și uniformizatoare. Grație muncii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Literară „G. Călinescu”, a participat la elaborarea unor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din secolul al XIX-lea (1970), Studii de literatură universală și comparată (1971), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea (1976), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984) ș.a. Monografiile consacrate publicațiilor
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
fie ignorată analiza din perspectivă literară. Ca de obicei, mobilizându-și competențele multidisciplinare, H. dă cercetării propriu-zise deschidere teoretică. După el, cercetarea literaturii populare, parte a etnopsihologiei, intră ca o componentă care ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
E.Ar. Zaharia, Pittigrilli. O rubrică de note acide este cea intitulată „Tablele beoțiene”. Publicația este mereu deschisă comentarii fenomenului literar străin, în special cel francez, prin materiale semnate îndeosebi de N.I. Popa (Fenomenul francez, Un nou umanism modern: literatura comparată). Poezia e ilustrata de G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Mihai Codreanu, Magda Isanos, Al. Ț. Stamatiad, G. Bărgăuanu, Vintilă Horia, Ovid Caledoniu, Ștefan Baciu, Iulian Vesper, Mihai Beniuc, Coca Farago, Al. Voitin, Al. Bilciurescu, N. Țațomir, Ștefan Ciubotărașu, A
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
de Limbă și Literatură, a fost creat Institutul de Istorie și Teorie Literară (directori, Anatol Gavrilov, 1991-1993, și Vasile Ciocanu, 1993-1999). Institutul și-a orientat activitatea în următoarele direcții: literatura veche, literatura modernă, literatura din perioada interbelică, literatura contemporană, literatura comparată și teoria literară, iar ulterior a intrat în atenție și folclorul literar, prin reîncadrarea în colectiv a specialiștilor în materie. Problema principală în acești ani o constituie reîntregirea ariei și valorificarea științifică a folclorului și moștenirii literare, depășirea consecințelor nefaste
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
I. în student la Institutul de Mine din București. Din 1957 devine student al Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, unde își susține în 1963 licența sub conducerea lui Tudor Vianu, cu o teză de literatură comparată. Devine asistent la Catedra de literatură universală și comparată condusă de Tudor Vianu. Debutează în „Contemporanul” (1962) și colaborează sistematic la „România literară”, „Steaua” (cronica traducerilor, între 1975 și 1980), „Viața românească” (membru în biroul redacției), „Caiete critice” (fondator și
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
Din 1957 devine student al Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, unde își susține în 1963 licența sub conducerea lui Tudor Vianu, cu o teză de literatură comparată. Devine asistent la Catedra de literatură universală și comparată condusă de Tudor Vianu. Debutează în „Contemporanul” (1962) și colaborează sistematic la „România literară”, „Steaua” (cronica traducerilor, între 1975 și 1980), „Viața românească” (membru în biroul redacției), „Caiete critice” (fondator și redactor-șef al seriei din 1979-1982), „Secolul 20”, „Cinema
IONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287582_a_288911]
-
preajma celui de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Academia Română. Debutează în 1924, cu publicistica literară și culturală, la „Dacia”, „Dobrogea juna” și „Strălucitorul” (Constantă). Aproape trei decenii va fi prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
doctoratul în 2002 cu o teză intitulată Hermeneutică și apofază în barocul european și în gândirea lui Dimitrie Cantemir. Este asistent (din 1964), apoi lector (1967) și conferențiar (2002) la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, în cadrul Catedrei de literatură comparată, iar din 1990 devine profesor asociat la Facultatea de Filosofie. Debutează cu critică literară în „Luceafărul” (1961), colaborând apoi și la „Viața românească”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Jurnalul literar”, „Steaua”, „Cahiers roumains d’études littéraires
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
aspecte prozodice ale literaturii germane medievale. Lucrarea Minne und Liebe. Ein Beitrag zur Begriffsdeutung und Terminologie des Minnesangs (1940) este premiată de Institutul Goethe din München. Pe aceeași linie de preocupări se situează alte studii de medievistică și de literatură comparată, rămase în paginile unor periodice. Colaborează cu recenzii, prezentări de scriitori germani și articole despre Germania anilor ’40 la „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Curentul”, „Chemarea vremii”, „Vremea”, „Revista limbii și culturii germane”, „Dacia rediviva”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Symposion”. Un curs
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
1979. Participă la redactarea tomului XI din Dicționarul limbii române (1982-1983) și colaborează la volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din perspectiva conceptului de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
atmosferei instaurate de profesor. Noii directori, prin lucrările editate în timpul mandatului lor, au constituit repere și imbold pentru generațiile de cercetători ce s-au format în cadrul institutului. Astfel, Al. Dima a tipărit, în 1967, volumul Conceptul de literatură universală și comparată, și în 1969, Principii de literatură comparată, carte impunătoare prin amploarea informației și expunerea sistematică a principiilor teoretice. În 1971 îi apare cartea Arta populară și relațiile ei, o reluare mult lărgită a unui studiu de succes din 1939, Conceptul
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
lucrările editate în timpul mandatului lor, au constituit repere și imbold pentru generațiile de cercetători ce s-au format în cadrul institutului. Astfel, Al. Dima a tipărit, în 1967, volumul Conceptul de literatură universală și comparată, și în 1969, Principii de literatură comparată, carte impunătoare prin amploarea informației și expunerea sistematică a principiilor teoretice. În 1971 îi apare cartea Arta populară și relațiile ei, o reluare mult lărgită a unui studiu de succes din 1939, Conceptul de artă populară. Zoe Dumitrescu- Bușulenga se
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]