868 matches
-
care a contribuit mai mult în Muntenia la prefacerea limbii "într-o păsărească neînțeleasă" a fost, cum se știe, și cum 1 Mai mult. Acum venise vremea recunoașterii îndreptățirii istorice a curentului latinist, și Eminescu, cum vom vedea, are această comprehensiune, care în epoca precedentă, poate, nu ar fi fost binevenită, căci ar fi slăbit vigoarea atacului, atunci necesară. Dar trebuie să observăm că comprehensiunea o găsim la Eminescu la început și că, apoi, sub influența "Junimii", ea scade. 2 Culegere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Acum venise vremea recunoașterii îndreptățirii istorice a curentului latinist, și Eminescu, cum vom vedea, are această comprehensiune, care în epoca precedentă, poate, nu ar fi fost binevenită, căci ar fi slăbit vigoarea atacului, atunci necesară. Dar trebuie să observăm că comprehensiunea o găsim la Eminescu la început și că, apoi, sub influența "Junimii", ea scade. 2 Culegere de articole d-ale lui M. Eminescu, apărute în "Timpul" în anii 1880-1881, editate de Gr. Păucescu, p. 92 ăBuc., 1891, articolul Pătura superpusă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări cu loturi comparate. în Franța, opunându-se teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali. Fără a fi un adept al determinismului social, Lacassagne susținea că există atât factori biologici, cât și factori sociali care conlucrează în cazul indivizilor ce ajung la crimă. Pentru el, recidiva constituia o dovadă a existenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței în familie, care și-au schimbat destul de frecvent denumirea, demonstrând astfel dificultatea de a se insera în cadrul instituțional tradițional. Inspirate și sub presiunea Occidentului, au apărut preocupări legislative a căror dezbatere în Parlament devenea uneori hilară prin lipsa de comprehensiune a politicienilor noștri față de fenomenul violenței domestice. Deși UNDP a promovat intens subiectul, prin seminarii, conferințe, informații tipărite, serviciile de sprijin pentru femeile bătute, precum și formarea specialiștilor, au rămas încă insuficiente. Reușitele până în acest moment se concretizează într-o lege
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din grădiniță, de competențele emoționale și cognitive ale celorlalți copii, precum și de abilitatea educatoarelor de a controla grupul de copii, rămânând empatice față de copii. După Pat Crittenden (2005), în jurul vârstei de 6 ani, copiii dobândesc o modalitate mai fină de comprehensiune a cauzalității, a efectelor pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și asupra emoțiilor proprii ce le acompaniază comportamentele. Modalitățile lor de a cunoaște lumea se diversifică. Toate cunoștințele pe care le acumulează sunt efectul și sunt acompaniate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copil. Riscul utilizării unei astfel de definiții este că într-o societate cu toleranță mărită față de violență, descifrarea violenței și a riscului pe care îl poartă sunt foarte reduse. Specialiștii au nevoie de o definiție de lucru care să faciliteze comprehensiunea corectă a maltratării copilului și să insufle intervenții profesionale eficiente. Elementele unei astfel de definiții ar fi: 1. maltratarea se raportează la nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; maltratarea nu ține seama/ignoră sau afectează aceste nevoi de dezvoltare; 2
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie în "distincția dintre explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și independență) și căutarea de legi, în vreme ce comprehensiunea presupune empatie și accent pe trăirile proprii. Prima se bazează pe date de tip hard, pe cuantificare, iar cea de-a doua pe date de tip thick (Geertz, 1975), pe complexitate și profunzime. În ceea ce privește căile de mijloc, Rotariu și Iluț
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Conceptul de timp, așa cum îl cunoaștem noi și așa cum a fost tratat în mod tradițional în filosofie, este doar un vlăstar al temporalității, aceasta din urmă fiind sensul originar al Dasein-ului. Dacă temporalitatea constituie sensul ființei Dasein-ului uman și dacă comprehensiunea ființei aparține constituției ființei Dasein-ului, atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și așa cum a fost tratat în mod tradițional în filosofie, este doar un vlăstar al temporalității, aceasta din urmă fiind sensul originar al Dasein-ului. Dacă temporalitatea constituie sensul ființei Dasein-ului uman și dacă comprehensiunea ființei aparține constituției ființei Dasein-ului, atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este timpul." Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei: "Introducere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
În 1929, Fritz Lickint evidenŃia primele dovezi statistice ale legăturii dintre cancerul pulmonar și fumat, iar în 1939 acesta publica o lucrare de 1100 pagini, intitulată “Tutunul și organismul”, care s-a constituit ulterior în “acuzaŃia cu cea mai mare comprehensiune și acurateŃe asupra tutunului care a fost vreodată publicată” . Primul studiu epidemiologic din lume asupra legăturii dintre cancerul pulmonar și tutun a fost publicat în anul 1939 de Muller. Atât British Royal Society for Health, cât și US National Institute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a menținut o poziție limitată și marginală, fiind apreciat numai în teorie, dar puțin executat în practică; deseori, era folosit pentru compoziția polifonică asemenea unei cărămizi de construcție. A decăzut astfel și abilitatea executivă transmisă de secolele precedente, împreună cu capacitatea comprehensiunii sale stilistice și artistice. Pentru o cunoaștere adecvată a autorilor principali și a școlilor polifonice, se poate recurge la cărțile de istorie a muzicii. Aici, schematizând, amintim că, în secolul al XV-lea, se manifestă predominanța absolută a flamanzilor, precedați
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
individualului 225 Științele istorice - științe temporale ale unor obiecte individuale 227 Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene 231 Capitolul 13. Funcțiile istoriei 236 Semnificația socială a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
temporale ale unor obiecte individuale 227 Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomene 231 Capitolul 13. Funcțiile istoriei 236 Semnificația socială a timpului 236 Funcțiile istoriei 244 Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea 247 Variații pe tema comprehensiunii 248 Limitele metodei comprehensive 252 Valoarea metodei comprehensive 262 Capitolul 14. Explicație evenimențială și explicație structurală 267 Capitolul 15. Evoluție sau progres? 280 Câteva precizări conceptuale 280 Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție 281 Criteriile evoluției și ale progresului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atunci când este pusă în situația de a explica un fenomen social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea unei vechi dispute privitoare la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație/comprehensiune. Aș formula această opoziție în termenii: explicație obiectivă (în explicarea unui fenomen social sunt invocate alte fenomene sociale de tip obiectiv) și explicația prin conștiință (în explicare sunt invocate diferite caracteristici ale conștiinței individuale sau colective). Lucrarea de față se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realitate. Bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki nu mai sunt considerate din punctul de vedere al celui care a învins atunci, ci dintr-o perspectivă mai generală, la care pot subscrie toate națiunile. Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiuneatc "Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea" Există o veche și acută dispută în ceea ce privește strategiile fundamentale prin care poate fi realizată cunoașterea fenomenelor umane. Filosofia contemporană a istoriei este dominată de alternativa explicație sau comprehensiune. Cele două strategii sau metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care pot subscrie toate națiunile. Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiuneatc "Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea" Există o veche și acută dispută în ceea ce privește strategiile fundamentale prin care poate fi realizată cunoașterea fenomenelor umane. Filosofia contemporană a istoriei este dominată de alternativa explicație sau comprehensiune. Cele două strategii sau metode fundamentale de a face inteligibil un fenomen social sau uman pornesc de la presupoziții distincte asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este prezidată de subiectivitate: scopurile, intențiile, afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social înseamnă a determina ce a fost în mintea autorului său, în ce stare de spirit se afla acesta, ce intenții avea, ce urmărea, care erau opțiunile sale valorice. Accesul la acești determinanți subiectivi este posibil în mod direct prin comprehensiune. Filosofia istoriei de factură neokantiană și-a formulat un amplu program epistemologic al cărui obiectiv este de a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului lor, trebuie să utilizeze o metodologie comprehensivă. Există puncte de vedere foarte diferite în legătură cu natura și eficacitatea comprehensiunii. Înainte de a încerca să punem în evidență caracteristicile generale ale acestei metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice de a elabora bazele sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
încerca să punem în evidență caracteristicile generale ale acestei metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice de a elabora bazele sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații pe tema comprehensiunii" Ideea că faptele umane sunt determinate de intențiile subiective și că ele trebuie explicate prin referință la acestea este reprezentativă pentru întreaga gândire socială tradițională. Ea exprimă în fapt abordarea idealistă a fenomenelor sociale, cum o denumea Karl Marx. Încercări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de drept hermeneuticii. Droysen, pune în termeni foarte clari problema noii metodologii, fapt care va face din teoria sa o sursă de inspirație ulterioară. Pornind de la diferența dintre natură și istorie, el distinge două tipuri de metode: explicația (Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția aceasta va fi preluată de William Dilthey, Karl Jaspers și Max Weber. Dilthey a fost cel mai activ susținător al ideii unui tip specific, autonom de științificitate a științelor umane. Marile teme legate de metodologia comprehensiunii au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția aceasta va fi preluată de William Dilthey, Karl Jaspers și Max Weber. Dilthey a fost cel mai activ susținător al ideii unui tip specific, autonom de științificitate a științelor umane. Marile teme legate de metodologia comprehensiunii au fost formulate de el. Principalele articulații ale proiectului său metodologic sunt următoarele (Dilthey, 1942). În primul rând, obiectul de cercetare al istoriei îl reprezintă individualul, singularul. În istorie nu există o repetabilitate cât de cât semnificativă. Prin însăși natura
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
totalitate singulară la care trebuie să pătrundem pentru a înțelege semnificația actului uman. De aceea, psihologia (o psihologie descriptivă) trebuie pusă la fundamentul științelor umane. Sarcina acestor științe este deci de a sesiza în actele exterioare intențiile și valorile implicate. Comprehensiunea, ca singură metodă adecvată acestei sarcini, este definită ca „procesul prin care noi cunoaștem viața psihică cu ajutorul semnelor sensibile care sunt manifestarea ei”. Comprehensiunea nu este un act rațional. El se fundamentează pe intuiție, pe simpatie. Din acest motiv, rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umane. Sarcina acestor științe este deci de a sesiza în actele exterioare intențiile și valorile implicate. Comprehensiunea, ca singură metodă adecvată acestei sarcini, este definită ca „procesul prin care noi cunoaștem viața psihică cu ajutorul semnelor sensibile care sunt manifestarea ei”. Comprehensiunea nu este un act rațional. El se fundamentează pe intuiție, pe simpatie. Din acest motiv, rezultatele sale depind în mod fundamental de capacitatea exegetului, de afinitatea intimă ce se stabilește între el și obiectul său de studiu, izvorâtă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce autorul numește „evidență trăită”. În fața unei înțelegeri reușite, avem sentimentul, deși difuz, dar cert, al adevărului ei. Max Weber încearcă introducerea în sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă” sau „comprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]