1,551 matches
-
de anumite probleme care să lase indiferent publicul din altă perioadă, interesul fiind rezultatul unui cumul de factori contextuali. Analiza condițiilor de producere și a impactului acestora asupra discursului jurnalistic se va realiza pe două dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rezultatul unui cumul de factori contextuali. Analiza condițiilor de producere și a impactului acestora asupra discursului jurnalistic se va realiza pe două dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
factori contextuali. Analiza condițiilor de producere și a impactului acestora asupra discursului jurnalistic se va realiza pe două dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media. Instituția media este un sistem social în care actorii implicați interacționează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
modul în care se desfășoară discursul jurnalistic. Interactivitatea, globalizarea, reducerea costurilor de producție și distribuție, precum și posibilitatea de personalizare a serviciilor fac din internet mediul propice pentru extinderea afacerilor media. Fiecare dintre suporturile discursului jurnalistic presupune anumite cerințe de ordin comunicațional, care influențează specificitatea discursului jurnalistic. Aceste cerințe sunt legate în primul rând de posibilitățile perceptive ale publicului și implică respectarea unor reguli care să ofere o bună recepție a discursului. Spre exemplu, în cazul radioului, este necesară reglarea vitezei emiterii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ierarhizarea concurențială; instrument de orientare a publicului asupra problemelor existente; canal neutru de comunicare, fără nici o interferență exterioară; agent de legitimare a situației politice actuale, de perpetuare a puterii politice consacrate; mijloc de moderare a conflictelor sociale, instrument de intermediere comunicațională; agent socializator; factor determinant în crearea și fixarea modelelor sociale, în impunerea de mituri și construcții comportamentale; mijloc de transmitere a ordinelor și de impunere a acestora asupra populației; mijloc de producție specific clasei conducătoare 90. În fapt, aceste roluri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de la caracterizările discursurilor politic, publicitar și ludic, asemănările și deosebirile dintre aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri Tip de discurs Trăsături textuale Cerințe de ordin comunicațional Cerințe de ordin statutar Scop Scenă suport Actori implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri Tip de discurs Trăsături textuale Cerințe de ordin comunicațional Cerințe de ordin statutar Scop Scenă suport Actori implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată Caracterul disimulat al mesajului Tonalitatea imperativă Substratul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
abaterea de la caracteristicile legitime ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE Condițiile de producere a discursului jurnalistic cuprind anumite cerințe de a căror respectare depinde păstrarea identității acestui tip de discurs: de ordin comunicațional și de ordin statutar. Primele grupează scena de producere (instituția într-un loc și un timp determinat) și suportul material de transmitere a discursului, iar celelalte se referă la actorii discursului jurnalistic și la contractul de comunicare specific. V.1
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
producere (instituția într-un loc și un timp determinat) și suportul material de transmitere a discursului, iar celelalte se referă la actorii discursului jurnalistic și la contractul de comunicare specific. V.1. Manipularea scenei Una dintre cerințele fundamentale de ordin comunicațional vizează crearea discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media. Astfel, un discurs jurnalistic care se construiește într-un sediu de partid politic este manipulator. Sunt speculate așteptările de obiectivitate ale discursului jurnalistic și transferate, ilegitim, asupra discursului politic. Tehnicile de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
inducere în eroare. Este vorba de menținerea aparenței de discurs jurnalistic, în condițiile în care avem de-a face cu un discurs propagandistic. Discursul jurnalistic implică, la nivel general, toată societatea, se realizează într-o instituție media, cu o axă comunicațională jurnaliști public, care se instanțiază în anumite genuri ale discursului jurnalistic precum știrea, reportajul, interviul. Transformarea discursului jurnalistic în discurs politic se face ușor din cauza multiplelor similitudini dintre acestea. Astfel, discursul politic implică la nivel general toată societatea, se transmite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mai bună sau cea mai rea dintre lumile posibile. Mass-media nu construiește, însă, un discurs unitar, ci un ansamblu de discursuri diferențiate în funcție de scop și modalități de expresie. Informarea, legitimarea, vânzarea, distrarea publicului larg sunt obiective manifestate în acest mediu comunicațional, astfel încât mass-media devine un suport pentru o multitudine de discursuri: jurnalistic, politic, publicitar, ludic. Gradul de încredere, forța de impact, legitimitatea socială ale acestora sunt însă diferite. De aceea, proximitatea apariției naște interferențe care par să avantajeze unele tipuri de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Hermann, Paris, 1972. 110. SHERIF, Muzafer, HOVLAND, Carl, Social judgment: assimilation and contrast effects in communication and attitude change, Yale University Press, New Haven, London, 1965. 111. SILVERMAN, David, Interpretarea datelor calitative, Editura Polirom, Iași, 2004. 112. SLAMA-CAZACU, Tatiana, Stratageme comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom, 2000. 113. SLATKA, Denis, L'ordre du texte, revista Études de linguistique appliquée, nr. 19, Didier, Paris, 1975. 114. STILLAR, Glenn, Analyzing everyday texts: discourse, rhetoric and social perspectives, Sage Publications, London, 1998. 115. THOM, Françoise
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au contribuit din plin la integrarea societală. Printre cele mai importante forțe integratoare care au creat Franța națională se numără sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
permanentă transformare, dată fiind presiunea socială de a oferi soluții în circumstanțe mereu schimbătoare. Problema este una acută, așadar, și pentru cunoașterea științifică, al cărei "sanctuar" a fost a fost "deconstruit" încă din a doua jumătate a secolului trecut. Democratizarea comunicațională fără precedent a societății contemporane, traiectoriile sociale sinuoase impuse de procesul de globalizare, relativizarea post-fundaționalistă a adevărului și dezvăluirea relațiilor profunde dintre procesul producerii cunoștințelor științifice și dezvoltării tehnologiilor, pe de o parte și fenomenul puterii politice, pe de altă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ONG (parte a rețelei Soros Open Network - Romania șSONȚ, care cuprinde 13 organizații) ce promovează modele pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe libertate, responsabilitate și respect pentru diversitate. Fundația pentru o Societate Deschisă își propune să sprijine financiar, administrativ și comunicațional organizațiile membre Soros Open Network, facilitând realizarea unor proiecte comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se presupune (inclusiv de către formatori/instructori etc.) a fi o abilitate, o caracteristică, o specificitate comunicațională pozitivă asiguratoare pentru un educabil adult, neevaluate corect în prealabil și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al elevului). La modul concret, în intercomunicarea mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mult mai mult decât o pot face tinerii și, mai ales, copiii, care trebuie să învețe și să exerseze treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dăuneze de la semnificativ la grav comunicării dintre adulții care, spre deosebire de copii, au „avantajul” că pot face aceasta (dar și imprudența de a o face efectiv). Așa se explică regresia accentuată a câștigului informațional dintre doi parteneri adulți într-o secvență comunicațională, în special la trecerea „punții critice” dintre a fi înțeles mesajul și a-l accepta de-a dreptul, punte „păzită” excesiv de vigilent de „reflecția exacerbată”, „critica excesivă”, încurajate de regulă de o „percepție de sine” și de o „stimă de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii, tocmai din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă. Aceasta pentru că, prin natura ei, redundanța poate fi folosită, în special, în educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ un citat anecdotic, dar sugestiv, despre cât de funcțională este comunicarea între adulți cu o educație înaltă și cu o remarcabilă forță comunicațională, cum este cazul membrilor Congresului SUA (apud Davidoff, 1987, p. 105): „...ceva straniu se întâmplă zilnic aici: unul dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce furnizează servicii în educația adulților este considerată de calitate dacă, în concordanță cu propria politică a calității, precizează calificările și competențele personalului, își definește imaginea în comunitate, construiește o infrastructură specifică unei astfel de instituții, reglementează structura ierarhică și comunicațională a organizației și promovează public o viziune proprie asupra calității. Astfel, calitatea organizațională este rezultatul unui management orientat spre calitate. „În managementul calității programelor de formare se utilizează un ansamblu de orientări metodologice, concepte, reprezentări și principii de acțiune care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]