1,949 matches
-
umor, creativitate, încredere. Determinarea/judecarea competenței de comunicare interculturală se face în funcție de doi parametri: eficiența și adecvarea. Comunicarea (interculturală) este eficientă când indivizii reușesc să-și atingă scopurile propuse și este adecvată când indivizii cunosc și respectă constrângerile impuse comportamentelor comunicative de diverse seturi de reguli. Combinarea celor doi parametri - eficiența și adecvarea - conduce la patru stiluri de comunicare interculturală cu rezultate diferite (Spitzberg, 2000, apud Gudykunst, 2003, p. 193): comunicarea minimală are trăsăturile [eficiență, - adecvare] și este de calitate scăzută
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celuilalt, capacitate de empatizare, capacitate de decodare a semnelor nonverbale, flexibilitate comportamentală etc. (vezi Gudykunst, 2003, p. 203). Comunicarea interculturală presupune deci adoptarea unor strategii speciale de interacțiune. Bowe și Fernandez (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 172) identifică șase strategii comunicative utile în situații de comunicare interculturală: Colaborarea interlocutorilor, astfel încât fiecare să se asigure că mesajul a fost corect transmis și înțeles: vorbitorul va segmenta mesajul în enunțuri scurte, va face pauze pentru a da timp interlocutorului să-i transmită un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stima apartenenței la grup a individului este mai mare, cu atât mai mare este eficiența lui în gestionarea situațiilor de comunicare interculturală; (12) gradul de motivare a individului de a comunica cu străini influențează gradul de inventivitate în căutarea resurselor comunicative; (13)-(14)-(15) cu cât resursele cognitive, afective și comportamentale ale individului sunt mai mari, cu atât negocierea identității este mai eficientă; (16)-(17)-(18) cu cât resursele comunicative ale individului sunt mai mari, cu atât mai eficienți sunt indivizii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a comunica cu străini influențează gradul de inventivitate în căutarea resurselor comunicative; (13)-(14)-(15) cu cât resursele cognitive, afective și comportamentale ale individului sunt mai mari, cu atât negocierea identității este mai eficientă; (16)-(17)-(18) cu cât resursele comunicative ale individului sunt mai mari, cu atât mai eficienți sunt indivizii în confirmarea identității, în coordonarea cu interactantul, în armonizarea cu acesta; (19)-(20) cu cât resursele individuale de comunicare sunt mai mari, cu atât indivizii sunt mai flexibili în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o teoremă. Asumpții: (1) prin discurs, indivizii negociază identități multiple; (2) comunicarea interculturală presupune asumarea și acceptarea discursivă a unor identități culturale diferite; (3) competența de comunicare interculturală presupune gestionarea coerentă a semnificației, respectarea regulilor adecvate și obținerea unor rezultate comunicative pozitive; (4) competența de comunicare interculturală presupune negocierea semnificațiilor partajate, a regulilor, a rezultatelor pozitive; (5) competența de comunicare interculturală presupune validarea identităților culturale; (6) identitățile culturale variază în funcție de domeniul identității (engl. scope, numărul indivizilor care împărtășesc identitatea respectivă), vizibilitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Apus, ci fiindcă acesta e duhul stilistic al locului (Blaga, 1936/1985, p. 217). 2.2. Strategiile de comunicare Strategiile de comunicare reprezintă alegerile discursive pe care le fac vorbitorii în situații concrete de interacțiune pentru a-și atinge scopurile comunicative. Există o diversitate de factori sociali, psihologici și individuali care determină aceste alegeri. Alegerile însă toate se consumă în spațiul determinat al culturii, deci factorii culturali sunt esențiali sub aspectul disponibilităților pe care le au vorbitorii. Fiecare cultură pune la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individuali care determină aceste alegeri. Alegerile însă toate se consumă în spațiul determinat al culturii, deci factorii culturali sunt esențiali sub aspectul disponibilităților pe care le au vorbitorii. Fiecare cultură pune la dispoziția vorbitorilor ei un set particular de opțiuni comunicative. Caracterizările care urmează se bazează pe prezentările făcute în capitolul III, „Stiluri culturale de a vorbi”. Ele sunt detaliate în Andra Vasilescu, Cum vorbesc românii. Studii de comunicare (inter)culturală, Editura Universității din București, București, 2007. Practicile discursive ale românilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o idee vagă, pe care interlocutorul trebuie să o deducă din context. Uneori intenția comunicativă a interlocutorului este imprecisă, iar scopul - nedeterminat. Narativizarea este o formă de punere în scenă în care vorbitorul își asumă rolul de regizor; când povestește, românul insistă asupra cronologiei evenimentelor, a detaliilor picante sau cu semnificație afectivă, introduce pasaje în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosirea actelor de vorbire indirecte, atenuate sau intensificate în vorbirea dintre persoane cu grad de intimitate ridicat generează implicaturi conversaționale (pedanterie, ironie, glumă etc.). Maximele cooperării (cantitatea, calitatea, relevanța și maniera) au o maximă supraordonată: maxima prudenței. „Fii prudent!” Prudența comunicativă este legată de posibile consecințe negative în plan evenimențial și/sau deteriorarea imaginii publice a unuia dintre interlocutori. Cuvântul este pus deci sub semnul prejudiciilor pe care le poate aduce: „Atenție ce și cum vorbești în lume!”, „Vezi ce și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-i spun direct în față”), fie că e răuvoitor în legătură cu interlocutorul, fie că reține informație ca formă a expresiei intradiscursive (solicitarea unor informații la ghișee publice). A da mai multă informație decât se cere este adeseori semn de volubilitate, interes comunicativ, ospitalitate (grijă, protecție față de interlocutor). A spune un neadevăr poate însemna „o minciună albă”, o formă de manipulare, o modalitate de a scăpa dintr-o încurcătură protejând atât imaginea publică a vorbitorului, cât și pe cea a interlocutorului. Relevanța este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o modalitate de a scăpa dintr-o încurcătură protejând atât imaginea publică a vorbitorului, cât și pe cea a interlocutorului. Relevanța este adeseori influențată de gradul de dependență contextuală a mesajului; mesajul pare vag, confuz, deloc la subiect pentru că intenția comunicativă nu este precisă, mesajul se bazează excesiv pe informația contextuală partajată, se face apel la elemente nonverbale numeroase, iar structura este neelaborată. Maniera de formulare a mesajului este adeseori prolixă din cauza unor fraze ample; confuză, din cauza lipsei unei intenții comunicative
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicativă nu este precisă, mesajul se bazează excesiv pe informația contextuală partajată, se face apel la elemente nonverbale numeroase, iar structura este neelaborată. Maniera de formulare a mesajului este adeseori prolixă din cauza unor fraze ample; confuză, din cauza lipsei unei intenții comunicative clare sau a unui scop precis determinat; neclară din cauza folosirii unor termeni vagi sau a lipsei de structurare a informației conform unui pattern discursiv. Atât lipsa de relevanță, cât și manierea ambiguă se pot corela cu intenția vorbitorului de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Între egali, inițiativa verbală este liberă. Oamenii care au inițiativă verbală sunt considerați inteligenți, simpatici, „ai ce vorbi cu ei”; cei lipsiți de inițiativă verbală sunt considerați „prostuți”, „timizi”. Lipsa inițiativei verbale poate fi interpretată și ca lipsă a interesului comunicativ, plictiseală, lipsă de cunoștințe în domeniul temei de discuție. Accesul la cuvânt este controlat de reguli de statut: inferiorul poate întrerupe, reglează lungimea replicilor participanților; replica sa este respectată de interlocutor, fără a fi întreruptă. Prescripția culturală explicită este „Nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de tipul sfaturi, atenționări, nemulțumiri legate de diverse aspecte ale vieții sociale. Ca secvențe introductive în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de rol care predetermină interacțiunea. În ce privește deschiderea comunicativă și intimitatea discursivă, cultura română se plasează între culturile individualiste și cele colectiviste. Reticența comunicativă cu străinii sau ospitalitatea față de ei este reglată de intuiție: românul îl măsoară pe străin „din cap până în picioare” pentru a decide dacă este „om
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de rol care predetermină interacțiunea. În ce privește deschiderea comunicativă și intimitatea discursivă, cultura română se plasează între culturile individualiste și cele colectiviste. Reticența comunicativă cu străinii sau ospitalitatea față de ei este reglată de intuiție: românul îl măsoară pe străin „din cap până în picioare” pentru a decide dacă este „om rău” sau „om bun”. Aceasta face ca interacțiunea cu străinii să se desfășoare mai degrabă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rău” sau „om bun”. Aceasta face ca interacțiunea cu străinii să se desfășoare mai degrabă de pe poziții interpersonale. În schimb, comunicarea cu membrii grupului se face de pe poziții de rol, iar rolul social este cel care dictează gradul de deschidere comunicativă: față de superiori există o relativă închidere comunicativă, în schimb cu egalii gradul de intimitate este mai mare; autodezvăluirea poate fi folosită pentru a obține milă, favoruri de la superiori; vechimea relației modelează gradul de intimitate („ne cunoaștem de-o viață, și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunea cu străinii să se desfășoare mai degrabă de pe poziții interpersonale. În schimb, comunicarea cu membrii grupului se face de pe poziții de rol, iar rolul social este cel care dictează gradul de deschidere comunicativă: față de superiori există o relativă închidere comunicativă, în schimb cu egalii gradul de intimitate este mai mare; autodezvăluirea poate fi folosită pentru a obține milă, favoruri de la superiori; vechimea relației modelează gradul de intimitate („ne cunoaștem de-o viață, și cu rele, și cu bune”). Politețea și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
schimb cu egalii gradul de intimitate este mai mare; autodezvăluirea poate fi folosită pentru a obține milă, favoruri de la superiori; vechimea relației modelează gradul de intimitate („ne cunoaștem de-o viață, și cu rele, și cu bune”). Politețea și impolitețea comunicativă sunt reglate prin relațiile de rol. Asimetria relației de comunicare impune un grad crescut de politețe, în timp ce simetria relației poate determina renunțarea la unele mărci ale politeții, care rămân implicite, sau poate determina, prin antifrază, folosirea unor mărci ale impoliteții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nemulțumirii de către vorbitor poate determina la interlocutor o mimică a nemulțumirii). Adeseori empatizarea se realizează prin manifestarea interesului față de temă (și, și ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale interlocutorului în același sens, ca formă de sprijin comunicativ. În planul emoțiilor, cultura română se manifestă prin „vag emoțional”, în sensul că indivizii își analizează puțin emoțiile, și le exteriorizează superficial și imprecis, trăiesc emoții de nuanță (dor, supărare, bucurie), de obicei de scurtă durată și fluctuante. În schimb
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a problemei și a situației), solicitarea unui mediator (acesta este adeseori luat ca martor - „Spune și tu dacă n-am eu dreptate!”, fiind mai degrabă refuzată implicarea lui efectivă în conflict - „Vezi-ți de treaba ta, nu te băga!”). Atitudinile comunicative cele mai frecvente par să fie prudența comunicativă în relație cu străinii sau cu membrii grupului percepuți la distanță față de vorbitor, sfătoșenia, adică tendința de a da sfaturi bazate pe cunoștințele și experiența personală și apetența pentru detaliu („Ascultă-mă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acesta este adeseori luat ca martor - „Spune și tu dacă n-am eu dreptate!”, fiind mai degrabă refuzată implicarea lui efectivă în conflict - „Vezi-ți de treaba ta, nu te băga!”). Atitudinile comunicative cele mai frecvente par să fie prudența comunicativă în relație cu străinii sau cu membrii grupului percepuți la distanță față de vorbitor, sfătoșenia, adică tendința de a da sfaturi bazate pe cunoștințele și experiența personală și apetența pentru detaliu („Ascultă-mă ce-ți spun eu, că am trecut prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lent) și cele din Muntenia și Moldova (se vorbește mai repede). Sunt sancționate atât lentoarea excesivă („Nici îi pute, nici miroase”, „Doarme pe el”), cât și precipitarea extremă („E repezită”, „Se agită”). Animozitatea verbală transmite indirect informații legate de interesul comunicativ al interlocutorilor, relațiile ierarhice, temperamentul persoanei, gradul de stres. Animozitatea verbală este interpretată ca deschidere comunicativă, în timp ce tonul egal este interpretat ca reticență comunicativă. Intonațiile joacă un rol important în transmiterea semnificației: interpretarea contextuală a intonației dă indicii în legătură cu sensul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Nici îi pute, nici miroase”, „Doarme pe el”), cât și precipitarea extremă („E repezită”, „Se agită”). Animozitatea verbală transmite indirect informații legate de interesul comunicativ al interlocutorilor, relațiile ierarhice, temperamentul persoanei, gradul de stres. Animozitatea verbală este interpretată ca deschidere comunicativă, în timp ce tonul egal este interpretat ca reticență comunicativă. Intonațiile joacă un rol important în transmiterea semnificației: interpretarea contextuală a intonației dă indicii în legătură cu sensul intenționat de vorbitor. Tot prin elemente paraverbale se transmit și emoțiile (oftatul, râsul, sunete nazale cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cât și precipitarea extremă („E repezită”, „Se agită”). Animozitatea verbală transmite indirect informații legate de interesul comunicativ al interlocutorilor, relațiile ierarhice, temperamentul persoanei, gradul de stres. Animozitatea verbală este interpretată ca deschidere comunicativă, în timp ce tonul egal este interpretat ca reticență comunicativă. Intonațiile joacă un rol important în transmiterea semnificației: interpretarea contextuală a intonației dă indicii în legătură cu sensul intenționat de vorbitor. Tot prin elemente paraverbale se transmit și emoțiile (oftatul, râsul, sunete nazale cu diverse intonații exprimând uimirea, dezaprobarea, curiozitatea, nemulțumirea). Elementele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sinteză pe baza opiniilor prezentate de aceștia. Pe baza informațiilor din acest capitol, încercați să corelați valorile culturale ale românilor cu elementele care configurează în mod specific stilul cultural de a vorbi al românilor. Completați următorul tabel: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]