27,363 matches
-
acet tip de manifestări, mai este încă mult pînă la reprezentativitatea Salonului... pentru întregul fenomen artistic. Artiști importanți lipsesc nejustificat, iar genurile artistice prezente în expoziție sunt doar cele tradiționale, fapt care nu numai că sugerează o anumită inflexibilitate de concepție, dar și mutilează, prin omisiune, configurația de ansamblu a fenomenului, ignorînd o importantă componentă a realității noastre artistice. Dacă Salonul... ar fi fost conceput pe genuri, așa cum era cel interbelic, și secvențele sale s-ar manifesta în succesiune, atunci omisiunea
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
aveam nevoie. Format, cum altfel, în spirit marxist, la începutul anilor '50, Z. Ornea n-a fost probabil niciodată un dogmatic. Era destul de greu, aproape imposibil, să publici în anii '60-'80 studii de istoria ideilor fără să plătești tribut concepției marxiste. Istoricii și criticii literari se fereau cît puteau de ideologie, tocmai din această cauză. Z. Ornea a înfruntat cu un anumit curaj riscul major, acela care transforma rapid orice analiză a curentelor de idei în dogmatismul marxist de rigoare
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
vedem de ce oralitatea - ale cărei calități mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă, dar pentru celelalte genuri și specii mai importantă ar părea concepția comunicativă a literaturii. La nivel ideologic, se pot invoca ideile romantice și democratice, egalitariste, ale generației pașoptiste. în planul practic, oralitatea e coerentă (cum a arătat, de mult, Vianu) cu activitatea politică și pragmatică a primilor scriitori moderni din Moldova
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
a "boborului" care-a pus mîna pe condei a citit pentru prima oară un rînd ieșit de sub pana profesorului de la New York University. Poate că vocile lor ar fi fost mai puțin sugrumate de furie dacă ar fi fost familiarizate cu concepția mai largă a lui Tony Judt, un binecunoscut "eurosceptic", care a scris pagini extraordinar de dure și despre Franța, și despre Belgia, ba chiar și despre Statele Unite. În nici una dintre aceste țări articolele n-au fost, însă, asimilate cuțitului împlîntat
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
singur lucru - să te văd analizînd liniștit cazul tău și ajungînd la concluzii logice. Căci numai după ce vei fi regîndit toată această istorie pînă la concluziile ei logice, numai atunci o să capitulezi". Nu există în lume - continua anchetatorul - decît două concepții asupra moralei umane și ele se află la poli opuși. Una este creștină și umanitară, ea afirmă că individul este sacru și că regulile de aritmetică nu trebuie aplicate unităților umane. Cealaltă concepție pornește de la principiul fundamental că un scop
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
există în lume - continua anchetatorul - decît două concepții asupra moralei umane și ele se află la poli opuși. Una este creștină și umanitară, ea afirmă că individul este sacru și că regulile de aritmetică nu trebuie aplicate unităților umane. Cealaltă concepție pornește de la principiul fundamental că un scop colectiv justifică toate mijloacele (sublinierea mea) și nu numai că permite dar pretinde ca individul să fie în toate felurile subordonat și sacrificat comunității. Oricine poartă provara puterii și responsabilității își dă seama
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
pretinde ca individul să fie în toate felurile subordonat și sacrificat comunității. Oricine poartă provara puterii și responsabilității își dă seama că va fi nevoit să aleagă și că prin forța lucrurilor va fi condus spre cea de a doua concepție. Pînă acum toate revoluțiile au fost făcute de diletanți moralizatori. Noi sîntem primii care sîntem logici cu noi înșine". Ori, în baza acestei logici duse pînă la capăt, în numele eliberării omului de către om au fost internați în lagărele de muncă
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
unor emigranți din străinătate, înscenări de anvergură, unele cu pronunțată tentă antisemită, precum ,,complotul halatelor albe" și alte crime monstruoase, se reclamă de asemenea de la morala comunistă, justificînd asemenea acțiuni prin ,,transformarea unei țări arierate în supra putere nucleară".) Această concepție despre lume și aplicările ei practice l-au făcut pe Camus să exclame: ,,Morala cînd e formală devorează tot" și: ,, Nimic nu e mai sîngeros decît un ideal la putere". Camus, intelectual angajat ca și Koestler și Sartre, dar spre deosebire de
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
aceștia o reprezintă. Oare filozofi plini de fervoare ca Bernard Henri Levy sau André Glucksman, care mergînd pe urmele lui Camus, au părăsit aerul rarefiat al cabinetelor de lucru pentru a se arunca în vîltoarea luptelor contemporane între cele două concepții, vor reuși să provoace o schimbare, sau vor obosi și ei, pierzîndu-și iluziile, asemenea lui Baltazar Bustos, eroul donquijotesc al unuia din romanele lui Carlos Fuentes, care, după ce a visat să încarneze revoluția în conduita sa personală, sfîrșește prin a
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
zilei de mîine, au părăsit cu totul presa. Efectele acestei situații sînt greu de supraestimat: 1. Pentru ziarist, în afară de instabilitate, se pune problema unei cascade de adaptări urgente la alt tip de a face presă (căci sîntem departe de o concepție unitară), la alt tip de disciplină, la alte condiții de lucru, la alte structuri redacționale, la alte pretenții, la alte tipuri de publicații, la alte categorii de subiecte, la alte genuri publicistice. Privit din afară, ar putea fi și un
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
intrinsec al acestuia: ,,A venit prin urmare vremea unei revizuiri a valorilor literare, nu din imboldul unei impietăți, ci din conștiința nevoii biologice și sociale și deci, între altele, și o conștiință actuală și strict critică" (1915). Sau: ,, Într-o concepție critică dominată de principiul mutației valorilor estetice, variația de judecată este cerută de însăși variația sensibilității estetice a epocii; aprioric, contradicția este, deci, nu numai admisă ci și fatală" (1928). Ce să spunem în prezent, cînd ,,variația de judecată" e
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
a discursului calofil și te ridici către un nivel la care elevația conceptuală ucide expresivitatea literară", notifică drept o cauză a deficiențelor nu numai ale culturii, ci și ale... politicii, prezența nocivă a "poeților și publiciștilor": Nu există deci o concepție unitară a politicii și culturii, mai ales prin faptul că această cultură română este dominată de poeți și publiciști. Cîtă vreme poeții, publiciștii și romancierii vor domina, și nu omul de cultură, șansele progresului sînt minime. Aceștia, prin natura lor
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
și nobilă. Al-Zawahri e chirurg și poet. Arabii numără poeți remarcabili cît toate celelalte nații la un loc. Așa că nu e de mirare că doi din capii terorismului islamic scriu versuri. E de mirare că poeții sînt și teroriști. În concepția noastră, între poeți și ucigași e o anumită incompatibilitate. * Concepție neîmpărtășită unanim. Dl Cristian Tudor Popescu, faimosul ziarist de la ADEVĂRUL, e de părere (în articolul de pe prima pagină a ziarului de luni 15 octombrie) că americanii și noi, europenii, greșim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
remarcabili cît toate celelalte nații la un loc. Așa că nu e de mirare că doi din capii terorismului islamic scriu versuri. E de mirare că poeții sînt și teroriști. În concepția noastră, între poeți și ucigași e o anumită incompatibilitate. * Concepție neîmpărtășită unanim. Dl Cristian Tudor Popescu, faimosul ziarist de la ADEVĂRUL, e de părere (în articolul de pe prima pagină a ziarului de luni 15 octombrie) că americanii și noi, europenii, greșim cînd ne uităm la Osama bin Laden, de exemplu, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
odinioară suflete gemene, au devenit, acum, dușmani. Acest film belgo-mongol e rod și al colaborării a unor studiouri din cinci țări europene: el trimite, însă, la realitățile unei anume Europe (inclusiv cele ale României) și afirmă avantajele, la nivel de concepție cinematografică ale multiculturalismului. Un univers multicultural și în Cartierul din Nord (Nordrand, coproducție Austria-Germania-Elveția, 1999) - film de debut datorat austriecei, de origină română, Barbara Albert (31 de ani), ziaristă și regizoare, formată, și ea, la școala documentarului și a scurtmetrajului
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările europene). Un capitol
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
antisemitismul hitlerist este tot o diversiune politică. Și dedică uneori tot special - cel de-al optulea - relației dintre hitlerism și antisemitism, fără a aduce elemente noi unei chestiuni de atunci atît de mult și elocvent studiate. Al. Claudian nu părăsește concepția sa după care antisemitismul în Germania interbelică se dezvoltă în funcție exclusivă de cauzalitatea economică. E un factor real și de efectivă importanță. Dar n-a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
există această lume mare, care este independentă de noi oamenii și stă în fața noastră ca o mare și veșnică enigmă, măcar în parte, accesibilă vederii și gândirii noastre". Din această idee s-au dezvoltat, solidar, teoria relativității și religiozitatea cosmică, concepție personală asupra relației dintre știință și religie: "Cunoașterea existenței a ceva de nepătruns pentru noi, a manifestărilor celei mai adânci rațiuni și a celei mai luminoase frumuseți, ce sunt accesibile rațiunii noastre numai în formele cele mai primitive, această cunoaștere
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
terminată în 1988 cu ajutorul unuia dintre studenții săi, este cu siguranță una dintre cele mai cunoscute și mai reușite lucrări de popularizare a științei apărute în ultima vreme. Pendulând între fizică și astronomie, discursul lui Hawking schițează o istorie a concepțiilor despre timp și spațiu ai cărei primi protagoniști sunt Aristotel și Ptolemeu și la al cărei capăt se află ipotezele proprii despre un univers finit, dar fără limite, despre găurile negre sau cele trei sensuri ale timpului și posibilitatea de
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
în prim-plan apare această opoziție, în plan secund tema cărții devine divorțul produs între religie și știință, lui homo religiosus opunându-i-se omul areligios al timpurilor moderne. Rezultă de aici două moduri de a fi în lume, două concepții antagonice despre timp, spațiu și Univers. Deși descifrează în manifestările omului modern areligios forme degradate, subconștiente, de comportament ritualic, cartea nu explică totuși o concepție ca cea a lui Einstein, lăsând chiar să se înțeleagă că aceasta e imposibilă pentru că
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
areligios al timpurilor moderne. Rezultă de aici două moduri de a fi în lume, două concepții antagonice despre timp, spațiu și Univers. Deși descifrează în manifestările omului modern areligios forme degradate, subconștiente, de comportament ritualic, cartea nu explică totuși o concepție ca cea a lui Einstein, lăsând chiar să se înțeleagă că aceasta e imposibilă pentru că sacrul este, pentru omul modern, o piedică în calea libertății sale. E adevărat, Eliade vorbește despre religiozitatea cosmică, dar sintagma definește la el modul specific
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
căuta motive, și unul, foarte simplu, este că s-ar cuveni învățat cum trebuie citită poezia, pentru că, în orice caz, nu putem citi poezia fără să știm cum s-o citim... Iar aceasta e o problemă ce privește însuși învățământul, concepția asupra culturii în ansamblul ei. E aberant, de exemplu, faptul că niște adolescenți de cincisprezece ani au în materie de matematici un nivel mediu incredibil și în parte inutil, și că, în afară de asta, toată viața lor n-au petrecut măcar
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
pe giganticul Eminescu" e o autoînșelare. Romanul e, de fapt, o evocare a lui Mite Kremnitz în care Eminescu ocupă locul secund. Lovinescu a făcut imprudența de a-i răspunde, în Adevărul, lui Călinescu, acuzîndu-l de părtinire, deci de neobiectivitate. Concepția mea asupra lui Eminescu este diametral contrară (celei a lui Călinescu, n.m.), întrucît tragedia vieții poetului e pusă în propriul său suflet și nu în accidentul boalei din urmă; în orice condiții ar fi trăit, Eminescu ar fi fost sufletește
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
grea la capăt. Recensământul scriitorilor din secolul douăzeci Apariția recentă a lucrării Literatura română în secolul al XX-lea nu schimbă deloc situația. În această lucrare există nenumărate observații demne de interes în legătură cu un scriitor sau altul, dar lipsește o concepție despre literatura română în secolul douăzeci. Ce individualizează această epocă literară, convențional delimitată, în raport cu epocile anterioare? Cum se situează ea în contextul literaturilor europene? Ce scriitori au dat tonul în literatura română de după 1900? Ce s-a preluat din străinătate
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
pe scena de la Ploiești, dincolo de cîteva imagini vizuale puternice, de miza pe care regizorul mărturisește că a contat (fie și teoretic) - tema conflictului dintre trup și suflet - de rezolvarea scenografică a Vioricăi Petrovici, cu o alunecare poate prea evidentă, în concepția costumelor și cromatica lor, spre teatrul popular, de bîlci. Trupa Teatrului Toma Caragiu din Ploiești lucrează susținut de cel puțin doi ani încoace, grație și directorului Lucian Sabados, un manager ambițios, energic și eficient. E timpul unui spectacol important, al
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]