3,916 matches
-
promulgarea celor mai bune practici și metodologii care să promoveze integritatea, securitatea și încrederea în procesul de scriere a codurilor programelor, inclusiv pe planul eliminării codurilor eronate, a celor malițioase sau a capcanelor ce pot fi introduse în programe în timpul conceperii lor. 2.Evaluarea și securizarea sistemelor în curs de realizare După cum noile tehnologii sunt în curs de realizare, ele vor introduce alte potențiale vulnerabilități în sistemele de securitate care nu pot fi corectate timp îndelungat sau vor fi eliminate cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
poate struni condeiul de la devieri înspre poeme encomiastice de un ridicol sporit de contextul hibrid. După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în exclusivitate alcătuirii de lucrări precum Dreptul comunicării (1999), Deontologia profesiunii de ziarist (2000), Conceperea și elaborarea ziarului (2001), în aria de interes a specialiștilor în drept, comunicare și jurnalistică. SCRIERI: Seara pe arbori, București, 1975; Alegerea ființei, București, 1977; Ordinea și armonia, București, 1981; Proba labirintului, București, 1983; Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
pe arbori, București, 1975; Alegerea ființei, București, 1977; Ordinea și armonia, București, 1981; Proba labirintului, București, 1983; Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă, București, 1984; Pecetea elină, București, 1985; Zei în lacrimi, București, 1987; Deontologia profesiunii de ziarist, București, 2000; Conceperea și elaborarea ziarului, București, 2001. Repere bibliografice: Nina Cassian, „Poșta literară”, AST, 1971, 6; N.S., Dumitru Titus Popa, AST, 1978, 3; Alexandru Hancu, „Alegerea ființei”, TR, 1978, 31; Ermil Rădulescu, Lirică confesivă, LCF, 1978, 9; Alexandru Horia, Solemnitatea discursului poetic
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar abrevia o concepție ontologică similară celei heideggeriene, e plauzibilă, chiar dacă indică o anumită predispoziție către suprainterpretare. Eseul cuprinde și o serie de precizări substanțiale cu privire la dimensiunea inițiatică a baladei, fenomenologia morții, experiența temporalității, conceperea Mioriței ca răscruce intertextuală (și nu ca simplu evantai de variante dezvoltate în jurul unui text-cadru), structura actanțială a discursului, „pasivitatea” ciobanului, componenta orfică ș.a. În ultimele două decenii P. a realizat și numeroase traduceri, având un rol considerabil în difuzarea
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
celei mai bune soluții, în condiții de certitudine, după cum urmează acțiunea. Teoriile actuale ale deciziei au pornit de la o nouă situație: la un moment dat, cunoașterea noastră este incompletă, dar ea se îmbogățește mereu în mod rapid. Răspunsul a fost conceperea procesului decizional ca un proces iterativ, ca un ciclu decizional în care decizia nu reprezintă punctul final, ci o etapă, ciclul reluându-se pe o bază de cunoaștere îmbogățită. Fiecare secvență decizională, asumând caracterul incomplet al cunoașterii, se finalizează printr-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tratament. Abordarea psihodinamică se distinge de celelalte două abordări atât prin fundamentul său epistemologic și prin respingerea cunoștințelor științifice demonstrate deja, cât și la nivelul modelului teoretic de referință, al anamnezei și al evaluării. In ceea ce privește schema explicativă și conceperea tratamentului, constatăm unele similitudini cu modelul medical. Cei mai mulți dintre clinicieni se referă, mai mult sau mai puțin explicit, la una sau alta dintre aceste trei importante abordări diagnostice, ceea ce nu înseamnă, totuși, că adoptă în mod sistematic și exclusiv toate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la una sau alta dintre aceste trei importante abordări diagnostice, ceea ce nu înseamnă, totuși, că adoptă în mod sistematic și exclusiv toate caracteristicile acestora. In fața unui caz concret, raționamentul discursiv face posibilă și intervenția intuiției și interpretării la nivelul conceperii ipotezelor. Este însă necesar ca raționamentul respectiv să facă obiectul unei experimentări, unei verificări care să stabilească dacă faptele și relațiile postulate în ipoteza intuitivă și interpretativă se regăsesc efectiv în materialul clinic de care dispunem. Numeroși terapeuți estimează faptul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
validate cu ajutorul celor obținute ca urmare a utilizării instrumentelor standardizate de evaluare. Caracterul cantitativ și normativ al rezultatelor obținute ar accentua obiectivitatea analizei clinice în ceea ce privește natura problemelor. In sfârșit, relațiile dintre teorie și practică sunt departe de a fi liniare. Conceperea simplistă a unei relații directe dintre teorie și practică este analizată și reanalizată. Scheele a identificat mai multe tipuri de relație, care se regăsesc în grade diferite la clinicieni. Relația de schimb s-a impus în clinica cognitiv-comportamentală, unde există
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nevoie, tratamente auxialiare. Angajarea într-o terapie comportamentală dialectică solicită persoanei care suferă de TPEL să participe simultan la activitățile grupurilor psiho-educaționale și la ședințele individuale. Inainte de începerea tratmentului, una sau mai multe ședințe sunt consacrate prezentării modelului de concepere și de tratament a TPEL. Aceste ședințe se încheie printr-un contract de lucru în care sunt precizate obiectivele, așteptările și regulile de funcționare. Grupurile psiho-educaționale de antrenament pentru însușirea de competențe Grupurile psiho-educaționale au drept obiectiv să-i învețe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu ajutorul unei decontractări progresive și a unei concentrări a gândirii asupra senzațiilor cenestezice (această metodă datează de la începutul secolului al XX-lea). Metodă care permite utilizarea energiei minimale pentru a se obține o mișcare eficientă și armonioasă, ca urmare a conceperii mișcării și a organizării acesteia în sistemul nervos (ea datează din anii 1930). Metodă care este destinată conștientizării de către pacient a spațiului său interior, pe de o parte, și a contactului dintre corpul său și spațiul înconjurător, pe de altă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în mod natural în lumea reală. Prin manipularea condițiilor experimentale și desemnarea unor jucători pentru diferite roluri, se pot crea situații alternative și examina diferențele din rezultate. Problema esențială este însă cea legată de relevanță, deoarece nivelul de abstractizare necesar conceperii unui experiment de succes implică o distanțare față de evenimentele reale respective. Testarea în laborator reflectă lumea socială numai prin analogie, ceea ce produce circumspecție față de comparabilitatea și aplicabilitatea constatărilor. Problema care se ivește aici este relația dintre experimentul artificial și experiența
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specialitate și între practica mai amplă a vieții sociale și politice, dar aceasta nu demonstrează faptul că cercetarea din științele sociale, luată ca tot unitar, nu are efect. Semnificația cercetării apare uneori atunci când experții sunt chemați pentru consiliere, sau pentru conceperea de politici într-un anume domeniu specific. Dar cel mai adesea, semnificația reiese din procesul lent de educare al cetățenilor și sporirea înțelegerii implicite din comunitățile și din conversațiile lor. În centrul criticii lui Ricci, cu toate că acesta nu vede lucrurile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acolo încât erau umbrite diferențierile teritoriale sau naționale dintre sisteme sociale; c) asociat cu „istorii” discursive alternative care nu comunicau între ele mai deloc; d) constrângător în raport cu actorii sociali constitutivi. Problema ce s-ar pune acum cu acest mod de concepere iluministă a societății ar fi următoarea: este cumva societatea doar exterioară, universală, integratoare și constrângătoare în raport cu actorii înșiși sau ei, actorii, prin acțiunile și cunoașterea lor, specifice sau particulare cum sunt, contribuie la construcția societății? Astfel formulată, problema vizează raportul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
paradigme de explicare a tranziției de la modernitate la postmodernitate au prezentat teoriile lor. Îndrăznesc astfel să inferez că teoriile respective sunt pe cât de etnocentrice, pe atât de teleologice, rămânând astfel încă ancorate în „proiectul iluminist” de știință socială, adică de concepere a societății. Referințele lor sunt eminamente macrosociale, nu prezintă mecanismele sociale propriu-zise ale dezvoltării, sunt cantonate într-un holism metodologic ce ignoră actorii sociali individuali și modul de agregare a acțiunilor lor pe calea generării sau construcției de acțiuni colective
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și o bună transmitere și reproducere ar ameliora ignoranța și ar crește performanța înțelegerii și acțiunii. O astfel de abordare suferă însă de un deficit cultural major. Și iată de ce. Știm că orice produs tehnologic al științei se bazează în concepere și aplicare pe presupoziții culturale tacite sau implicite. Ele coincid în mare parte cu cele ale publicului. În abordarea științifică și tehnică, atunci când aceste presupoziții culturale tacite trebuie explicitate, întrucât au fost criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
melodrama) istorică romantică, în epocă fiind considerată „superioară” comediei. Într-un amplu capitol este analizată dualitatea între clasicism și romantism în creația propriu-zisă dintre 1830 și 1918, cu disocieri pertinente privind persistența unor elemente clasice în drama romantică (fie în conceperea conflictului, mereu favorabil factorului etic, fie în adoptarea istorismului în manieră tipologică clasică), abordarea dramei citadine pe teme contemporane (care evoluează de la melodrama cu teză la teatrul conflictului de idei), ori, în fine, tendințele contradictorii ale comediei și dramei de
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
ar interoga relația dintre modurile de conceptualizare ale centrului în tradiția filozofică și literară. S-ar impune deci o analiză a conduitei discursului, care exprimă întotdeauna divergențe existențiale. Modul de a scrie filozofie declină nemijlocit postulatul tacit al unei anumite „conceperi a ființei, a adevărului și a cunoașterii în general” (Martin Heidegger). Încă de la început, raportarea față de „centru” era prezidată fie de geniala dezordine a gândirii aforistice, fie de rigoarea ambițioasă a reflecției sistematice. Există nu puține sisteme filozofice rapsodice precum
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a întreținut cu Gadamer o interesantă polemică pe tema „logocentrismului” - va refuza orice echivalență între caracterul aparent imediat al vorbirii și gândirea total transparentă. Evitând identificarea caracterului nemijlocit al rostirii cu „prezența pură” (autoconsistentă) a sensului sau, altfel spus, refuzând conceperea interpretării scrierii după modelul dialogului verbal, Derrida vede în hermeneutică o știință arheologică. Limbajul este structurat ca un sistem de trimiteri poștale: întrucât totul e semn, nimic nu e lipsit de însemnătate. Nu doar pluralitatea, ci orice mediere lingvistică e
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ar reprezenta intervenția, acțiunea pură descătușată de componentele limbajului teoretic. Obiectul didacticii îl constituie studiul procesului de învățământ. Tot din punct de vedere istoric, aceasta a mai cunoscut și alte definiții: „știința și arta predării” (Buysse, 2004), „știința și arta conceperii, organizării și desfășurării cu succes a procesului de învățământ sau a predării învățării eficiente” (Halpert, 1993). Șirul de definiții poate continua, dar pentru că scopul demersului nostru nu-l constituie analiza, nici măcar sumară, a conceptului de „didactică”, ci mai curând extensia
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
afectivă și integrarea socială a elevilor (observă dacă aceștia se simt bine la școală, au prieteni, dezvoltă sentimente de apartenență la grup, acceptă responsabilități, își manifestă integritatea, dovedesc grijă față de ceilalți); - încurajează dezvoltarea unor principii etice și sociale sănătoase, prin conceperea unor activități care ajută la recunoașterea și înțelegerea prejudecăților și stereotipurilor; - îi ajută pe elevi să înțeleagă relația cauză-efect a propriilor lor acțiuni; - le oferă acestora ocazia de a participa la decizii și la elaborarea regulilor, precum și la conducerea clasei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
În această viziune metodologică, alcătuirea planurilor de învățământ trebuie concepută ca o activitate cuprinsă într-un ansamblu sistemic - curriculumul -, depinzând de alte elemente ale acestui sistem și influențându-le la rândul său. 4.2.2.1. Curriculumul în proiect și conceperea planului de învățământtc "4.2.2.1. Curriculumul în proiect și conceperea planului de învățământ" Alcătuirea proiectului planului de învățământ necesită: • examinarea nomenclatorului profesiilor actuale și virtuale pe baza unor analize ale universului profesiilor și progreselor cunoașterii în domeniu; scopul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
activitate cuprinsă într-un ansamblu sistemic - curriculumul -, depinzând de alte elemente ale acestui sistem și influențându-le la rândul său. 4.2.2.1. Curriculumul în proiect și conceperea planului de învățământtc "4.2.2.1. Curriculumul în proiect și conceperea planului de învățământ" Alcătuirea proiectului planului de învățământ necesită: • examinarea nomenclatorului profesiilor actuale și virtuale pe baza unor analize ale universului profesiilor și progreselor cunoașterii în domeniu; scopul examinării este acela de a stabili dacă instituția respectivă pregătește sau poate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1. Strategia didactică" Deși insuficient cristalizată din punct de vedere instrucțional-pedagogic, după cum arată profesorul Romiță Iucu în lucrarea Instruirea școlară (2001), noțiunea de strategie a fost introdusă din nevoia de a găsi o alternativă la practicile tradiționale utilizate în învățământ: conceperea predării unei discipline (nivelul metodic), elaborarea conținuturilor (spațiul alocat proiectării curriculare), predarea unei simple activități educaționale (lecție, modul, situație). Chiar și din punct de vedere funcțional, strategia se situează pe traiectul de la intenție la realitate, traducându-se prin intermediul acestora sarcinile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
opoziție cu generalizările inductive. Considerațiile asupra facultății de judecare transcendentală, formulate în cele două „Introduceri” la Cpj, pot fi citite din această perspectivă. Kant pune în relație această facultate cu un concept al finalității naturii. „Finalitatea naturii” se exprimă în conceperea experienței ca sistem de legi, un sistem care se constituie prin subsumarea unor legi particulare date unor legi mai generale, care însă nu sunt date41. Spre deosebire de intelect, facultatea de judecare acționează potrivit „principiului afinității legilor particulare ale naturii”42. Îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nutrește scepticismul. El se asociază fiecăruia dintre ele așa cum se asociază umbra obiectului. Toate aceste mișcări de la o extremă la alta, pe care le înregistrează observatorul atent al desfășurării istorice a gândirii occidentale, și-ar avea originea, crede Cassirer, în conceperea cunoașterii ca o „transpunere a obiectului în subiectul cunoscător”, o transpunere care devine posibilă datorită unei presupuse cosubstanțialități a ființei și minții cunoscătoare. Cerințele pe care le implică acest concept al cunoașterii orientat spre conținut sunt formulate de Cassirer în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]