1,143 matches
-
și de subordonare. Alături de limbi precum ciukotă, mam, engleză etc., româna se înscrie în tipul (a). În limbile de tip (b), verbul se comportă diferit de la o apariție la alta, marcarea fiind influențată de semantica structurii − marcarea gramaticală descrie direct conceptualizarea unei situații, fără legătură cu relațiile sintactice. De exemplu 13, în limba manipuri, există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controlează acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și Marantz (19931, 19942), care urmărește să sublinieze subspecificarea morfologiei în raport cu sintaxa. În această teorie, se propune o funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comporte telic atunci când au formă inacuzativă. 4.5. Abordări cognitive Levin și Rappaport Hovav (2005: 78) arată că structura evenimențială este reprezentarea lexico-semantică ce determină realizarea argumentelor, iar subclasele de evenimente au proprietăți gramaticale comune. Autoarele descriu trei tipuri de conceptualizare a evenimentelor, care se bazează, fiecare, pe diferite aspecte cognitive ale evenimentului. (a) Abordarea localistă (Levin și Rappaport Hovav 2005: 79, 85, 86) este bazată pe noțiunile mișcare și localizare. O abordare explicit localistă a reprezentării evenimentelor îi aparține lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzative; adjectivele ergative; valența instabilă a inacuzativelor (spre deosebire de inergative), din punct de vedere diacronic și dialectal; explicația sintactică pentru variațiile de tip reflexiv/nereflexiv, sincronic și diacronic; existența, în istoria limbii române, a unor situații în care schimbarea modului de conceptualizare a unui eveniment din realitate să determine o schimbare de tipul trecerii de la tranzitiv la ergativ sau invers. A doua parte a concluziilor este o dare de seamă referitoare la aspectele pe care am reușit să le cuprind în carte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
politică de astăzi, autorul se declară un susținător al ideii potrivit căreia progresul în științele sociale este rezultatul unui efort de echipă, al micilor pași și nu al "descoperirilor revoluționare"1. Dogan consideră că strângerea de date poate ajuta la conceptualizarea și formularea întrebărilor cercetării 2, demersul său științific semănând cu cel al unui arheolog ce reconstituie cu migală traiectoriile a mii de personalități politice, activitatea acestora, opțiunile de vot sau atitudinile cetățenilor cu privire la instituțiile statului în vederea inferării unor caracteristici generale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
comportamentele electorale și prefigurarea opțiunilor de vot odată cu schimbările apărute la nivelul societății sau că se dedică radiografierii atitudinilor cetățenilor, studiile lui Mattei Dogan constituie analize menite să prezinte configurații diferite ale formelor de regim democratic ce permit identificarea și conceptualizarea ulterioară a acestora. Având menirea de a ilustra principalele linii analitice ale gândirii doganiene și a readuce în atenția publică acest cercetător de origine română care a marcat profund dezvoltarea științelor sociale, volumul de față se constituie într-un instrument
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
multe țări elitele ereditare sunt înlocuite rapid de elite alese de alegători și asistăm la apariția unui nou tip de actori politici. Nu e vorba de o nouă interpretare paradigmatică, ci de o nouă situație socială, care cere o nouă conceptualizare. Dar terenul nu era neexplorat, exitau deja mai mulți precursori. De exemplu, cu un deceniu înainte în țările scandinave au fost efectuate studii privind decadența aristocrației. Ideea că întotdeauna guvernează o minoritate datează din scrierile clasice. Această remarcă nu diminuează
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ca alternativă la ideologia-paradigmă marxistă. În domeniul economiei politice, "alegerea rațională" este ridicată de partizanii săi la rangul de paradigmă, constituind ceea ce Kuhn numește o comunitate științifică; alții percep această comunitate ca pe o sectă. Mulți psihiatri sunt mobilizați în jurul conceptualizării (sau paradigmei) freudiene. Competiția dintre mai multe teorii contribuie la progresul cunoașterii. Astfel, paisprezece teorii au fost formulate de savanți comparatiști, de la Montesquieu la Max Weber, pentru a explica căderea Imperiului Roman. Niciuna nu este pe deplin satisfăcătoare, dar fiecare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cercetătorii politicii din America Latină întâmpină în mod constant dificultăți legate de problema diversității: niciuna din teoriile generale care au fost aplicate Americii Latine ca întreg, cum sunt dependencia 22, autoritarismul birocratic 23 sau teoria tranziției 24, nu a permis o conceptualizare generală care să acopere toate țările din regiune, și nici studii comparate la nivelul întregii regiuni. Există, într-adevăr, anumite riscuri de limitare pe care studiile regionale le ascund atunci când pun un accent prea mare pe specificitățile regiunii. O comparație
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
prin conturarea modelului interdisciplinar și multidisciplinar, capabil, după cum remarca fizicianul român Basarab Nicolescu, să suplinească pe un Pico de la Mirandola imposibil de imaginat ca model funcțional în zilele noastre. În cartea sa, Theodor Codreanu consideră că un pas decisiv în conceptualizarea transmodernismului, adică a noii paradigme a secolului XXI s-a făcut prin organizarea în 2-7 noiembrie 1994, la Convento da Arrabida, în Portugalia, a Primului Congres al Transdisciplinarității, întru comemorarea marelui savant Ștefan Lupașcu. Congresul a elaborat un document revoluționar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ulterior pe pilonii puși de Herder a insistat asupra ideii de națiune ca o categorie totală, având o realitate transistorică și care i se impune individului născut în cadrul ei prin puterea legăturilor ereditare și culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
declarată "Ziua națională a României" după căderea regimului comunist. Modul de raportare la acțiunea lui Mihai Viteazul poate fi luat ca un barometru al naționalismului istoriografic. Din acest punct de vedere, periodizarea lui N.A. Constantinescu denotă minimumul de naționalism în conceptualizarea istoriei poporului român, din două motive: în primul rând, pentru că evacuează sensul intrinsec național al "Cuceririi Ardealului și Moldovei" (Constantinescu, 1928, p. 163), și în al doilea rând, prin faptul că momentul 1600 nu face parte din armătura structurală a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a fost Martin Luther, a fost numită "reforma comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b) abandonarea progresivă a dogmei marxist-leniniste în periodizarea trecutului în funcție de modul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a adus multiperspectivismul în conceptualizarea trecutului. Imaginea monolitică și absolută asupra trecutului promovată de regimul (post)autoritar s-a spart în puncte de vedere relative. Piața memoriei colective, care anterior livra o singură viziune asupra trecutului, s-a liberalizat prin retragerea monopolului asupra memoriei deținut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) - circa 80 î.e.n.- aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie - sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
statul-națiune și față de ordinea consființită a lucrurilor. Paradigma clasică a memoriei naționale românești a evoluat de-a lungul unui crescendo al patosului naționalist, ale cărui trepte sunt următoarele: a) idealizarea trecutului - aceasta se produce ca efect direct al etnocentrismului în conceptualizarea trecutului. Ca specie a etnocentrismului, idealizarea trecutului poate fi considerată o "universală mnemonică", în sensul în care, ca și etnocentrismul, idealizarea propriului trecut colectiv pare a fi o distorsiune interpretativă întâlnită în majoritatea, dacă nu chiar în toate, culturile umane
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene a amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă pe care o deținea înainte vreme în memoria istorică românească. Spiritul belic al paradigmei naționaliste de conceptualizare a trecutului se exprima în cel puțin două ipostaze: a) în primul rând, prin învestirea bătăliilor care au punctat istoria românească cu titlul simbolic de bornă temporală (ex: Posada, Rovine, Vaslui, Călugăreni etc.); b) în al doilea rând, sub aspect
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" - clasica formulă a lui Cicero cum că "Istoria este învățătorul vieții" - este relegată în colecția de citate anacronice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei - individuale și colective deopotrivă - a fost cea a construcției, memoria fiind reprezentată fie ca șantier în lucru, fie ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doar cu ajutorul arhivei, examinând edițiile anterioare ale lucrării. În pofida acestei neconcordanțe, imaginea palimpsestului își păstrează vigoarea sugestivă în redarea naturii memoriei istorice în general și a celei românești în particular, exemplificând, în plus, utilitatea teoretică a metaforei în demersul de conceptualizare a realității. Ca orice altă întreprindere umană, și lucrarea de față, prin asumpțiile sale teoretice, procedurile sale metodologice și concluziile sale epistemice, intră sub incidența inescapabilului principiu al failibilității (Peirce, 1931). Pe urmele filosofului pragmatist american, K. Popper a făcut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției social politice, ar fi deschis o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bullets) cu buletinele de vot (ballots), ca instrument de rezolvare a conflictelor, de a număra capetele, în loc de a le tăia. Democratizare și participare În ceea ce privește legătura ce se poate face între procesul de democratizare și fenomenul participării politice, cea mai bună conceptualizare se poate întîlni la Rokkan, marele cercetător norvegian identificînd patru trepte instituționale, care, dacă sînt depășite, permit exercitarea și extinderea domeniului participării politice, înmulțirea posibilităților sale de afirmare și creșterea incisivității ei. Este necesar să ne referim pe larg la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
poate întîlni la Rokkan, marele cercetător norvegian identificînd patru trepte instituționale, care, dacă sînt depășite, permit exercitarea și extinderea domeniului participării politice, înmulțirea posibilităților sale de afirmare și creșterea incisivității ei. Este necesar să ne referim pe larg la această conceptualizare. Treptele a) Prima treaptă este cea a legitimării. Din ce moment din istoria formării statului și a fondării națiunii se poate vorbi despre o recunoaștere efectivă a dreptului de a formula o petiție, de a critica regimul și de a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ființare determinată ca subiect? Nu trebuie să aibă propria sa ființare? Dar dacă el ar fi ceva, în-ființat fiind de alt-ceva, nu ar fi el, de fapt, blocat "existențial", ființial, ontologic? Și, până la urmă, nu cumva doar dispoziția noastră către conceptualizare (citește: judicativizare) ne creează o astfel de problemă a timpului și a relațiilor sale cu subiectul etc., dincolo de fireasca problemă a constituirii subiectului? Timpul judicativ este obiectiv, dar nu în sensul preeminenței "obiectului" în constituirea "lumii", ci după regulile judecății
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]