4,765 matches
-
kilogram” (Magna Impuritas). Critica lui P. atestă o predilecție similară pentru textualismul de sorginte italiană, coroborat cu alte achiziții din teoria literară contemporană. Acest eclectism metodologic se observă îndeosebi în Tensiunea esențială (1997), probabil cea mai bună carte a autorului. Conceput ca un studiu al operei lui Lucian Blaga, volumul identifică nucleul gândirii acestuia în „tensiunea esențială” dintre metaforă - înțeleasă nu ca simplu trop, ci ca instrument deopotrivă ontologic și gnoseologic - și revelație, proces urmărit în toate sinuozitățile sale, de la antinomie
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
și trei de ani, R. se dovedește încă de la primul volum - Dincolo de așteptare (1967) - un prozator matur, stăpân pe mijloacele de expresie. Nuvelele cuprinse aici - reluate în volumul Oameni și oameni (1973) - se axează pe diverse întâmplări din viața soldaților. Concepute cinematografic, ca niște secvențe de film, ele creează prin succesiune senzația de viață trăită în momentele ei cele mai semnificative: iluzia dragostei împlinite (Visul soldatului), gustul amar al iubirii înșelate (Erika), speranța în supraviețuire (Speranța), certitudinea sfârșitului iminent (Dincolo de așteptare
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
preia multe dintre șabloanele prozei de gen din epocă: imaginarea unor situații convenționale, meliorismul perspectivei, personaje tip, bunăoară profesori cu deosebit tact pedagogic care le înlesnesc elevilor rebeli fie vindecarea unor presupuse vicii caracterologice, fie depășirea unor stări sufletești speciale. Concepute convențional și utilizând nu o dată clișeul tematic al utopiei tangibile (de pildă, în Uluitorul zbor al rachetei..., inspirați de primii cosmonauți sovietici, un grup de băieți ajung să proiecteze în laboratorul școlii o microrachetă), scrierile sale - „pilde mălăiețe”, cum le
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
1 noiembrie 1948 în Academia Republicii Populare Române și i se acordă în 1949 Premiul de Stat pentru dramaturgie -, se vede silit, „în condiții bestiale” (după propriile-i mărturii), să își încalce toate convingerile etice și estetice în „opere” comandate, concepute și amendate ideologic sub supravegherea agresivă a „culturnicilor” vremii. Futilitatea și eșecul - astăzi perfect previzibile - ale tentativelor sale de împotrivire sunt relatate, în rânduri de un intens dramatism, în Nota preliminară la Doctrina substanței (1988), opera capitală a viziunii sale
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
bicicletă. Dacă primele două puteau să pară doar capriciile unui poet ce se supune de bunăvoie rigorilor autoimpuse ale obiectivării, dorind să dovedească și alte predispoziții decât cele lirice, ultimul roman convinge că autorul este, cu adevărat, un remarcabil prozator. Conceput ca o lungă spovedanie a personajului narator Josua Denimic - un deținut de drept comun -, romanul reface, cu subtilitate și cu o rafinată știință a pendulării între real și imaginar, copilăria chinuită a protagonistului, adolescența sa plină de privațiuni: mama, victima
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
a Universității din București, iar din 1910 director al Muzeului de Antichități. Printre scrierile sale istorice se numără și câteva cu preponderență filologică, precum Studiu asupra elementului grec antefanariot în limba română (1894), Rumänische Lehnwörter im Neugriechischen (1902), sau unele concepute și ca note de călătorie - Monumente antice din Roma. Descriere și impresii (1908), Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasică (1908), Atena și ruinele ei (1910), Istoria Românilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric după izvoare bizantine (1913). În
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
literar” (cam în același timp, Emilian I. Constantinescu publica Anarhismul poetic), „intenționat abscons și confuz”, „bâlbâială” și „beție de cuvinte”. Salvarea ar consta într-un nou umanism întru susținerea căruia sunt citați E. R. Curtius și H. von Hofmannsthal. Poezia, concepută ca un sacerdoțiu de vreme ce își asumă o finalitate moral-spirituală, are ca obiect universul, înțeles ca lucrare a lui Dumnezeu. Drept consecință, poemele sunt grupate în cicluri cu titulatură heliadescă, vestind îmbrățișarea progresivă a totalității din perspectivă cosmic-religioasă: Pronaos, Natura, În
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
P. și cuprinde, desfășurată, întreaga sa poetică. Teoretizată însă, aceasta se va găsi într-un argument prezent în Versul liber. În concepția asupra liricii, poetul nu excelează prin ineditul punctelor de vedere, ci prin claritatea cu care își configurează structura. Conceput ca un „surd protest împotriva rutinei”, versul liber nu înseamnă o dezicere de la ordine. Esența poeziei - crede autorul, evocându-l pe Stéphane Mallarmé - constă în tehnică, în exercițiul îndelung. Ceea ce caută el este „precizia neglijentă” sau, altfel spus, „înregistrarea exactă
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
prin analize de texte, P. se dovedește un etnolog aplicat. Studiază Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice ale grupurilor de vârstă matură. Mai amplu concepute, lucrările referitoare la „juni” - Sărbătoarea junilor la Paști (1889) și Junii la Crăciun (1890) - reprezintă contribuții de seamă la cunoașterea acestui străvechi obicei românesc. Intenția lui P. de a realiza un studiu monografic asupra tuturor practicilor rituale la naștere, nuntă
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
subsistemului social ale cărui perspective încearcă să le clarifice. Ea cuprinde adesea presupoziții ideologice particulare de care cu greu se poate debarasa. Abordarea obiectivă se conturează însă tot mai mult ca un deziderat atât științific, cât și social. Obiectivitatea trebuie concepută însă mai mult ca un proces asigurat mereu de critica intern-științifică, dar și extern-socială a diferitelor presupoziții ideologice particulare. Angajarea deschisă este un remediu. La ea trebuie adăugată autoanaliza ideologică orientată spre identificarea contaminărilor ideologice mistificatoare care abat analiza de la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
iar pe de altă parte, aflat în poziție de decizie, el poate transforma cunoștințele sale de specialitate, fragile și revizuibile, în criterii absolute de decizie. Din toate aceste considerente decurge o concluzie practică deosebit de importantă: profesia de sociolog practician trebuie concepută și menținută ca o profesie deschisă, conectată organic și direct la comunitatea științifică și supusă unui continuu control al acesteia. Specialistul singuratic în științele sociale are, prin natura acestor discipline, o credibilitate semnificativ mai scăzută decât colegul său din științele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este însă eronată. Obiectivele (finalitățile) sistemelor sociale nu sunt date neproblematic în conștiința lor practică; nu se poate presupune că ele sunt clar și adecvat definite, dincolo de orice discuție. Ele sunt luări de cunoștință fragile, perfectibile; mai mult, ele trebuie concepute a fi dinamice, reflectând modificările continue în situația sistemului global și în relația dintre acesta și subsistemul în cauză, precum și modificarea condițiilor și a posibilităților în care acționează acesta din urmă. Obiectivele reprezintă deci un proces prin care sistemul devine
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a carierei. Dar trebuie să rezistăm tuturor acestor încălcări ale eticii științifice. Trebuie să încercăm să obținem cele mai bune rezultate posibile, demonstrate în cel mai convingător mod posibil. Indiscutabil, există o estetică a proiectului de cercetare frumos realizat și conceput, și există valoare intrinsecă în concluziile care decurg dintr-un astfel de proiect. În sfârșit, cercetătorul științific trebuie să accepte că este doar un membru al comunității oamenilor de știință. Întrebările pe care le formulăm despre lume și procesul prin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezinte teoria în mod cât mai sofisticat și astfel să putem analiza supozițiile și implicațiile sale cât mai bine? Un model bun este elegant, precis și simplu. Nici un model nu oferă o reprezentare completă a realității, ci o abstracție plauzibilă, concepută teoretic astfel încât să descrie relațiile esențiale și să le ignore pe cele irelevante. Nu există un manual sau vreun set de instrucțiuni care să vă indice cum să faceți o modelare cu succes. Puteți doar să citiți literatura de specialitate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care țara noastră se confruntă în prezent?”); permite subiectului să aibă inițiativă, dar lasă loc pentru răspunsuri lungi, obscure și dezlânate și are un risc mare de eroare în codificare, atunci când chestionarul se transformă în date utile. Un sondaj bine conceput poate realiza o siguranță relativ mare, dar nu poate evita problemele legate de amestecul din afară. Aceasta este o tehnică care plasează în mod inevitabil, un chestionar între subiectul din lumea reală și cercetătorul care colectează date. Subiectul este conștient
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dificil de stabilit dacă relația inferată din datele eșantionului este conformă cu realitatea lumii în general, sau mai greu de respins posibilitatea ca concluziile să fie doar sub influența unui caz excepțional, sau a unor fapte întâmplătoare. Un test bine conceput este astfel construit încât să permită maximizarea capacității cercetătorului de a sesiza relațiile plauzibile din datele colectate și de a face din aceste date generalizări aplicabile la lume în general. Testele mai diferă și în ceea ce privește rolul cercetătorului. Uneori este posibil
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de specialitate din domeniu. Astfel, aceasta înseamnă că cercetătorul trebuie să dea mai puțină crezare constatărilor cvasi-experimentale în comparație cu cele obținute din experimentele pure. Totuși, condițiile ideale experimentale sunt rare în științele sociale. Procedurile de control statistic din cadrul studiilor cvasi-experimentale bine concepute sunt logice, iar rezultatele obținute trebuie luate în seamă. Este foarte important să subliniem că una și aceeași procedură statistică utilizată la estimarea impactului variabilelor de control asupra relației dintre variabila independentă și cea dependentă poate fi utilizată și la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
experimentală sau cvasi-experimentală. Scopul în proiectele cauzale este acela de a se determina, în situațiile de tipul J, dacă X covariază în mod sistematic și direcțional cu Y, toate celelalte rămânând egale. Selecția cazurilor în cercetarea calitativă trebuie, de aceea, concepută astfel încât să asigure nu doar variația lui X, dar și să mențină toate celelalte cât se poate de egale. Aceasta este o cerință fundamentală. Nu este suficient să se indice, folosindu-ne de exemplul imaginar, faptul că Polonia, Ungaria și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puțin dezvoltate și, astfel, la evoluții istorice diferite.2 Prezența mai multor variabile în analiză produce o mai mare incertitudine la nivelul rezultatelor, în special când există puține observații pe baza cărora să se facă inferențele. Totuși, un studiu bine conceput poate depăși aceste limitări și poate aduce o mai bună înțelegere a unui subiect important, în ciuda absenței unor condiții de test ideale. Pentru a putea încheia aceste remarci ce privesc întocmirea unor comparații calitative potrivite sunt necesare trei sublinieri finale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
versurile anterioare, cuprinzând și inedite, oferă tabloul unei poezii eteroclite compozițional, de factură pseudonarativă, în fond situată la intersecția dintre livresc și existențial, dintre notația intelectuală, abstract-melancolică și deriva limfatică a afectelor sau a simțurilor: „Carne urcată în bolți abia concepute, ce personaj/ pitoresc pentru suburbia intimă a poemului, hai să/ începem narația: prin pasaje arhitecți melancolici/ și meșteri măsoară distanțele de la expresie/ până la sens, sunetul pasului lor măsurat abia exprimă/ o umanitate singuratică, filtrate de lumină/ mereu mai auster, fețele
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
însă dicțiunea critică valorifică enunțul teoretic și referința erudită, ca și aluzia ironică sau observația mulată pe detaliul tematic semnificativ. În cea de-a doua carte, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu (2001), P. grupează patru eseuri ample, concepute, într-o primă versiune, în anii studenției sau în cei imediat următori. Forma lor este rodul unor rescrieri succesive (și concentrice), marcate prin datare. Studiul Meșterul Manole, amplificare și aprofundare a unei schițe inițiale (Manole, meșterul fiind chiar textul de
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
M. Foucoult, un „discurs” care, dincolo de timpul și cadrele instituționale ale elaborării, se referă la același obiect - societatea modernă - și vizează o strategie explicativă a modernității ca întreg. 1. Conceptul central de referință al discursului iluminist este cel de societate, concepută ca un set uniform și coerent de fenomene, relații sau fapte sociale corelate, integrale, exterioare, obiective și independente de persoana umană individuală. Societatea este considerată ca și natura, adică este naturală, obiectivă și exterioară, obiect al cunoașterii pozitive, științifice, al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Lucrarea consemnează legile fonetice ale evoluției cuvintelor de la latină la română și sistematizează toate cunoștințele gramaticale, căpătând valoarea unui manual și a unui model. Tot în spiritul practicilor iluministe, dar și din necesități concrete, M. inițiază o mare lucrare lexicografică, concepută întâi ca un dicționar român-latin (publicat postum, în 1944), dar extins ulterior la un Dictionarium valachico-latino-germanico-hungaricum, așa cum apărea într-un prospect tipărit la Buda în 1806. Îmbunătățit și amplificat de mai mulți cărturari (între care rolul cel mai important l-
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
de elementele iconice ale metaforelor, strâns aderente la situație, scenă, tablou, intrigă, semnificații mitice și simbolice, stabilind o dinamică interioară abil slujită de didascalii și profund teatrală. Analiza aprofundată a „misterului păgân” Zamolxe, de pildă, dezvăluie noutatea piesei de debut, concepută ca o parabolă ceremonială și politică de actualitate, unde substratul mitic primordial se împletește organic cu o concepție modernă originală asupra tragicului. Definirea formelor dramatice la care se raportează dramele lui Lucian Blaga (misterul antic, renascentist, medieval, apologul, drama simbolistă
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
de limbi clasice? Care tânăr lipsit de locuință, salariu decent și instrumente de cercetare (abonamente online la marile biblioteci ale lumii) va putea tălmăci tratate dogmatice din Sf. Grigorie de Nyssa sau omiliile Fericitului Augustin? Pentru elita ortodoxă ar trebui concepută o Academie Teologică de excelență, unde cei mai capabili tineri ai noilor generații să își desăvârșească studiile într-un regim de lucru și de competență similare unor centre universitare din lumea occidentală. Din păcate, dacă au scăpat teferi după slalomul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]