2,524 matches
-
conflictelor, care sunt introduse de acestea în cultura organizațiilor. În acest sens, un cod de conduită ar trebui să se caracterizeze<footnote Sursa: D. Leipziger, Codul de responsabilitate corporativă, Sheffield: Greenleaf, 2003. footnote> prin următoarele elemente: • să fie clar și concis; • să nu fie complex; • să fie flexibil și dinamic; • să cuprindă practicile de afaceri ale organizației; • să reflecte standardele-cheie; • să aibă suportul susținut al administratorilor; • să conțină mecanisme de adresare a plângerilor și de soluționare a conflictelor; • să se bazeze
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
informațional din care să fie incapabil să selecteze ceea ce îi este necesar. Forma definește modalitatea de prezentare a informației, fiind cea care face informația atrăgătoare, ușor de utilizat și înțeles. De multe ori, informații actuale, oportune, exacte, pertinente, exhaustive și concise nu au fost valorificate deplin din cauza unei prezentări necorespunzătoare. În ultimul timp, însă efortul a fost canalizat în direcția ameliorării modului de prezentare pentru a face informațiile mai atractive, comprehensibile și mai ușor de folosit. Din punctul de vedere al
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
activitatea lui B. ponderea cea mai importantă o are publicistica. Aceasta, fie că se ocupă de film și de slujitorii săi, fie de literatură ori de chestiuni culturale și filosofice, relevă un orizont larg și înclinație speculativă. Scriitura este alertă, concisă, de o remarcabilă precizie plastică. Uneori, sentințele, paradoxurile, turnura paratactică, expresiile încifrate și simbolurile dau textului tensiune ideatică și o polifonică obscuritate. Pentru B., creația - cinematografică ori literară - e rodul unei „căutări interioare” mijlocite de inteligență. Nefiind simplu mimesis, având
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
caracteristice e sugerat procesul de creștere a lui Ion Gabor, unul din oamenii născuți din frământările noilor vremuri, frate bun cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece A poftit măria
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luptăm pe front intelectual cu toată puterea spre a câștiga pacea, căci ceea ce avem acum e doar o amenințare a nopților de odihnă și a zilelor noastre de lucru. Am citit cu multă atenție luminoasa carte a lui V.I. Lenin, concisă, stringentă, întocmită după toate regulile științei. Propozițiile ei rămân fundamentale și exemplele date atunci când a fost scrisă par împrumutate zilei de azi. Cartea poale fi doar îmbogățită pe margini cu observații complementare pe care istoria le-a pus la îndemână
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poate nu au fost evidente doar prin examinarea conținutului. Capitolul debutează cu un exemplu detaliat care demonstrează maniera în care abilitățile cognitive s-ar putea reflecta în povestea orală. Un al doilea exemplu de analiză a categoriilor formei, mult mai concis, va arăta felul în care emoțiile sunt reflectate în nararea evenimentelor semnificative din viața povestitorului. Analiza funcționării cognitive așa cum se reflectă în datele narative Tamar Zilber În analiza ce urmează, voi urmări diferențele de gen și felul în care sunt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
consideră că evaluarea cercetării calitative și interpretative se află în contradicție flagrantă cu caracteristicile și valorile fundamentale ale disciplinei. Pe de altă parte însă, au apărut și alte modalități de definire a criteriilor, precum și liste de criterii noi, mult mai concise. Într-o foarte recentă lucrare, Rogers și colaboratorii săi (în curs de apariție) au propus, cu modestie, următoarea idee: „În cercetarea calitativă, un criteriu de validitate fundamental este acela ca interpretările și concluziile să fie strict ancorate în text” (p.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
este cel al ficționalității. Cum termenul este profund contestabil, vom spune că (cel puțin în cazul știrii) limbajul de presă refuză imaginarul, volutele ademenitoare ale fanteziei. Relatare de la fața locului, scriitura de presă se subsumează unor exigențe stilistice ultimative: clar, concis, credibil. În discuție, intervine un element extrem de important: gradul de libertate al autorului. Dacă în literatură această libertate pare sau chiar este maximă, în jurnalism, libertatea este limitată de multe rigori specifice: evenimentul trebuie să fie recent, real, verificabil, nou
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a României la nivelul UDMR? E o întrebare firească, iar răspunsul poate fi dat prin modul în care vor fi reorganizate aceste regiuni (Curentul, 13 ianuarie 2006, p. 3). Chiar și așa, orice tip de început este bun dacă este concis și interesant, provocator și inteligent. Ca de obicei, sfaturile sunt date pentru a fi încălcate de ziariștii puternici, cu personalitate. Spre exemplu, teoria cere să evităm în atac constatări eseistic speculative. Geo Bogza (1968, p. 269) își creează propria sa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acroșului este luat de chapeau-ul detașat - un text extrem de scurt, prezentat pe prima pagină, la sumar. (M. Voirol, 1992, p. 36) 4.1.2. Tipuri de atac Citatul. Orice atac de acest tip trebuie să fie scurt, nervos, clar, semnificativ, concis. Nu mai vorbim de acuratețea redării sau de atenta decupare din context. Faptul că aceste citate sunt obligatoriu urmate de precizări (a spus, a comentat, a conchis etc.) constituie un dezavantaj nu tocmai ușor de îndepărtat: „Dacă vom deschide vreodată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
psihologică). Structura știrii Fără a insista prea mult asupra elementelor de scriitură, trebuie să remarcăm că, în știre, regăsim toate exigențele și marotele discursului jurnalistic: obiectivitate, claritate, simplitate, concizie, onestitate, adevăr, precizie, noutate, interes uman. Pentru a fi simplu și concis, trebuie întâi de toate să fii riguros. În știre, această rigoare înseamnă: leadul (atacul) să fie simplu, direct și clar. Reprezintă chiar informația principală - ce anume s-a întâmplat; amplificarea (eventual, explicarea) lead-ului; contextul necesar înțelegerii evenimentului; elementele de decor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scopuri și obiective; realizarea obiectivelor ar trebui să fie măsurabilă; de aceea, cuvintele cu înțeles vag, precum a înțelege, a intui, a conștientiza etc., nu trebuie utilizate (în general, se evită verbele ce descriu stări psihice); obiectivele stabilesc clar și concis ce trebuie să fie evidențiat sau făcut; sunt explicitate diferitele nivele ale rezultatelor, incluzând pe cele care solicită gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme; scopurile și obiectivele descriu o succesiune clară a așteptărilor. Conținutul cursului Este conținutul potrivit
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
transfer Strategiile de predare și instrucțiunile către cursanți permit ca aceștia să învețe efectiv într-o multitudine de feluri și să se implice în activități care sprijină partea practică și transferul de abilități? Indicatori: instrucțiunile și directivele sunt clare și concise; cursanților trebuie să li se spună care activități trebuie efectuate în mod sincron sau care trebuie făcute asincron; cursanții sunt informați dacă activitățile de învățare sunt secvențiale sau dacă ele pot fi îndeplinite indiferent în ce ordine; cursanții sunt învățați
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care funcționează astfel, se rabat progresiv asupra acestui aspect. (Perriault, 1996, p. 242) Conținuturile educative ale mass-media sunt „duble”: o dată ele transmit ceea ce spun explicit, iar în al doilea rând ele spun ceva despre felul lor de a spune (direct, concis, sincer, tuturor, fără rezerve, deschis etc.). Dezvoltarea internetului ridică numeroase probleme politice, economice, juridice și etice cu totul noi: supraîncărcarea rețelelor, inegalitățile de acces, scăderea costurilor și repartizarea acestora, absența controlului validității informației, ineficiența justiției în fața noilor forme de propagandă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
strategic. 10.2. Elementele sistemului de planificare, programare și bugetaretc " 10.2. Elementele sistemului de planificare, programare și bugetare" Efortul de a lega strategia cu buget Într-o manieră cât mai rațională cu putință se poate constitui Într-o descriere concisă a SPPB. Astfel, există următoarele diferențe fundamentale Între clasicul proces de bugetare și SPPB: - SPPB pune accentul pe obiective, spre deosebire de clasicul proces de bugetare care se axează pe stabilirea unei baze de plecare (nivelul bugetului În anul curent), cu o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al școlii ungurești în formarea spirituală a lui, spre pildă, Simion Bărnuțiu. Urmărind detaliat faptele, le împarte în secțiuni reprezentative și le distribuie aproape dramaturgic. Istoria literară este atrasă astfel către literatură, prin orientarea și dispunerea informațiilor cu ajutorul unor comentarii concise, sugestive și adecvate, care tind, între altele, să configureze un destin („rostul vieții”). B.-D. premerge astfel metodei istorico-literare a lui G. Călinescu. Rezultatele au fost remarcabile, deși numeroasele corelări pe care le instituia nu erau atât de neașteptate și
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
o „superbă teratologie a intelectului” și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate, vid sufletesc și dezorientare” la primul, atmosferă „ambiguă, prilejuită de o senzualitate nestăpânită și cu preferințe pentru straniu și mister” la al doilea), sau pe insolitul M. Blecher, plasat în aceeași familie spirituală cu Lautréamont și
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
dominantă, prin simplificare maximă. Limbajul este cel care animă apariții mecanice, automate, oarbe și insensibile, acționate doar de câteva impulsuri, prozatorul creând tipuri memorabile, care se definesc mai cu seamă prin dialoguri și alocuțiuni de o densă expresivitate, alerte, spontane, concise. Comicul, generat de situarea în zona rupturii logice sau a contradicției, de ignoranță, de contrastul dintre intenția vorbitorului și semnificația reală, este însăși substanța din care se întrupează personajele. Cu o inteligență umoristică rară, B. a selectat acele gesturi, atitudini
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
lui B. Înclinat să-și analizeze semenii, el își afirmă în cele 757 de secvențe ale cărții - aforisme, sfaturi, schițe de moravuri - luciditatea, cultura și propensiunea etică. Poate fi recunoscut aici un spirit ales, ironic și sceptic, capabil să formuleze concis și plastic judecăți generale. Broșura Trăiască viața!... (1916) este o culegere de articole, unele cu un pronunțat caracter autobiografic. SCRIERI: Sub mască, București, 1916; Trăiască viața!..., București, 1916; Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician, București, 1937. Repere bibliografice: Massoff
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
un istoric modern, cu o gândire matură și un stil original și viguros. Interpretând faptele istorice și integrându-le viziunii proprii, autorul are darul de a evoca dramatic trecutul, de a colora romantic narațiunea, fără deformări și grandilocvență. Expunerea e concisă, în fraze elegante, care atestă suplețea gândirii și asimilarea procedeelor istoricilor moderni (Aug. Thierry, Fr. Guizot, J. Michelet). Evocarea unor evenimente este adesea întreruptă de scurte aprecieri concluzive, patetice de multe ori, luminând fie semnificațiile mai adânci, cu valoare simbolică
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
culoare și viață. Amănunte, mici întâmplări sugerează stări de spirit colective, starea sufletească a mulțimii sau a unor protagoniști. Tonul relatării este când solemn și grav în reflecțiile despre soarta românilor, când dinamic, precipitat, în reconstituirea luptelor armate, când exact, concis și neutru în prezentarea contextului istoric european. Descrierea bătăliilor e realizată cu o bună știință a compoziției și a gradației. Marile încleștări militare sunt precedate de descrierea minuțioasă a locului bătăliei, atmosfera e străbătută de fiorii evenimentului apropiat. În limitele
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
își îngăduie o tratare destul de dezinhibată a sursei originare. Informația de arhivă se regăsește îndeosebi în selecția detaliilor de ceremonial și de vestimentație. În pofida unei limbi ușor arhaizante, fantezistă și barocă, acțiunea, condusă cu mână sigură, este dinamică, povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin gest și replică, întocmai ca în teatru. SCRIERI: Răzmerița bairamului domnesc, București, 1943. Repere bibliografice: Gheorghe Băileanu, Note autobiografice, titluri, lucrări
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
enciclopedice fac manifestă influența lui D. Cantemir (văzută ca un repertoriu „prețios” de date, Istoria... avea să-i sugereze lui N. Iorga o replică, târzie și valahă, la Descriptio Moldaviae), după cum umanismul stolnicului Cantacuzino rodește în discursul ce reface pertinent, concis, argumentația privind originea daco-romană a poporului și evoluția, în plan istoric și lingvistic unitară, pe teritoriul celor trei state românești. Păstrând formal anonimatul asupra cărturarului pribeag, scrierea se va difuza în Principate, apoi și în Transilvania (unde Gh. Șincai folosește
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
a avea o funcție moralizatoare, estompată, totuși, de durități, care plasează istoria romanescă într-un plan situat deasupra oricăror tendințe. Scriitorul deține un vast repertoriu de situații dramatice, generate îndeosebi de stingerea și reproducerea pasiunilor, izbucnirilor vitale, transpuse în finaluri concise. Astfel, în Arhanghelii finalurile de capitol, instaurând aparențe echilibrate, senine, cuprind adesea un germene de amenințare, prevestitor, de regulă, al debutului sumbru al capitolului următor. E ca o alternare între fatalitate și izbăvire, fără nimic demonstrativ ori cazuistic. În genere
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
creșterii forței; h) mișcările bilaterale nu vor fi permise decât după ce pacientul dobândește controlul asupra segmentului lezat (tehnicile de lucru cuprind: explicarea și demonstrarea coponentelor mișcării); i) controlul vizual al mișcării; j) întărirea verbală trebuie să fie precisă, continuă și concisă; k) se cere să se acționeze progresiv cu activități din ce în ce mai dificile, iar mișcările să fie executate corect. În etapa IV are loc transferul învățării: exercițiile efectuate în condiții variabile vor permite transferul lor de la terapie la activități zilnice. CARTILAJ (< fr.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]