2,030 matches
-
avea nevoie de Biserică, știind că biserica poate fi cel mai solid sprijin pentru tron. După bătălia de la Marengo (1800) în care Napoleon i-a zdrobit pe austrieci, încearcă să-și apropie Sfântul Scaun prin încheierea unui concordat. Prin acest concordat religia catolică este recunoscută și putea fi liber exercitată în Franța, ceea ce însemna foarte mult pentru catolici, după groaznica prigoană din timpul revoluției franceze, în care clerul a căzut victimă alături de alte categorii sociale. Conform prevederilor concordatului clerul va fi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
concordat. Prin acest concordat religia catolică este recunoscută și putea fi liber exercitată în Franța, ceea ce însemna foarte mult pentru catolici, după groaznica prigoană din timpul revoluției franceze, în care clerul a căzut victimă alături de alte categorii sociale. Conform prevederilor concordatului clerul va fi plătit de stat în schimbul renunțării la domeniile ecleziastice pe care le deținea Biserica. În același timp Papa depune pe toți episcopii din Franța, înlocuindu-i cu alții noi (majoritatea vechilor episcopi aveau legături dubioase) dovedindu-și astfel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însă odată cu campania militară din Rusia. Evoluția spre prăbușire devine iminentă, ajutată și de cei pe care Napoleon i-a folosit în ascensiunea lui fulminantă și apoi i-a trădat. Cu toate acestea reușește să-i smulgă papei un nou concordat, revocat însă foarte rapid la sfatul cardinalilor, ceea ce avea să-i atragă papei din nou exilul la Savona. Revenirea papei la Roma avea să aibă loc abia după ce Napoleon pierduse întreaga Italie. Papa avea să-și încheie pontificatul în 1823
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înregistra câteva eșecuri pe care patriarhul nu le-a putut preveni și nici contracara, fie din cauza împrejurărilor istorice și conjuncturii politice, fie din cauza patimii de dominație care din nefericire a contaminat bună parte din ierarhii noștri. Prima lovitură a fost “Concordatul” cu Vaticanul, inițiat și pus în aplicare de regele Ferdinand. Prin acesta se acorda bisericii catolice independență totală față de statul român și subordonare față de Vatican, organizare și jurisdicție proprie, învățământ propriu, de asemenea, domenii întinse pentru subzistență. A doua lovitură
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acesta se acorda bisericii catolice independență totală față de statul român și subordonare față de Vatican, organizare și jurisdicție proprie, învățământ propriu, de asemenea, domenii întinse pentru subzistență. A doua lovitură a fost dată prin legea generală a cultelor, care consfințea prevederile concordatului și acorda drepturi și privilegii altor culte în defavoarea bisericii ortodoxe, sau cel puțin așa erau privite de ierarhii bisericii noastre. Mișcarea naționalistă a tineretului român care punea la temelia doctrinei sale dragostea de Neam, Patrie și Dumnezeu, deși împărtășită de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
I și, cedînd și el vertijului italian, trece Alpii și îi bate pe elvețieni, aliați ai ducelui de Milano, la Marignan, la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă cu elvețienii. Astfel, la această dată, un echilibru pare să se stabilească în peninsula italică, cu francezii la Milano și spaniolii la Napoli. Francisc I și Carol Quintul. Trei ani mai tîrziu, în 1519
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se inspiră direct din păgînism și din Grecia antică. Societatea franceză și începuturile Reformei Cler, nobilime și starea a treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum regele Franței face numirile în funcțiile importante, adică episcopate și abații, papa rezervîndu-și *investitura spirituală sau canonică. Regele dispune astfel de mijloacele de a-l recompesa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
misterul Întrupării, ci cel al ordinii sociale", înțelege că trebuie să reconcilieze statul și catolicismul, la care ține foarte mult cea mai mare parte a populației. El negociază deci, nu fără greutate, în 1801, cu Pius al VII-lea, un *concordat care, în ochii papei, umple prăpastia care se săpase între papalitate și francezi și, în cei ai lui Bonaparte, recunoscînd religia catolică drept cea a majorității francezilor, reinserează clerul în structurile statului. Cele două părți văd în concordat atîtea avantaje
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
depus jurămînt de credință Cartei revizuite de Camere. Preambulul Cartei este suprimat, pentru că părea că el "acordă francezilor drepturi care le aparțineau esențialmente". Religia catolică nu mai este religie de stat, ci "profesată de majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura este abolită. "Franța își reia culorile", tricolore. Puține modificări sînt aduse organizării puterilor: Camerele au inițiativa legilor. Camera deputaților își alege președintele. Censul electoral este scăzut de la 300 la 200 de franci; censul de eligibilitate, de la 1000 la 500
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pluvios, anul VIII) Instituția prefecților 14 iunie (25 prerial, anul VIII) Victoria de la Marengo 1801 Urcarea pe tron a lui Alexandru I al Rusiei 9 febr. (20 pluvios, anul IX) Pacea de la Lunéville 15 iulie (26 mesidor, anul IX) Semnarea Concordatului 1802 Chateaubriand: le Génie du Christianisme Beethoven: Simfonia "Eroica" 25 martie (4 germinal, anul X) Pacea de la Amiens 10 mai (20 floreal, anul XI) Consulatul pe viață 1803 28 martie (7 germinal, anul XI) Fixarea valorii francului 1804 Răscoala sîrbilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și Stat. Arte liberale. Ansamblu de materii care constituie învățămîntul clasic în Evul Mediu, adică șapte "arte" repartizate în două grupe: trivium, alcătuit din gramatică, retorică și dialectică; quadrivium, alcătuit din aritmetică, geometrie, astronomie și muzică. Articole organice. Dispoziții adăugate Concordatului din 1801 și votate fără acordul Papei la 8 aprilie 1802 (18 germinal anul X). Bonaparte modifica spiritul Concordatului într-un sens galican. Astfel, spre exemplu, Papa nu putea difuza nici o bulă, nu putea trimite nici un legat în Franța fără
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două grupe: trivium, alcătuit din gramatică, retorică și dialectică; quadrivium, alcătuit din aritmetică, geometrie, astronomie și muzică. Articole organice. Dispoziții adăugate Concordatului din 1801 și votate fără acordul Papei la 8 aprilie 1802 (18 germinal anul X). Bonaparte modifica spiritul Concordatului într-un sens galican. Astfel, spre exemplu, Papa nu putea difuza nici o bulă, nu putea trimite nici un legat în Franța fără acordul guvernului. Asignații. Bilete de Trezorerie create prin decretele din 19 și 20 decembrie 1979 și garantate cu bunurile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
era considerată o Biserică de stat în virtutea unei așezări naționale, și nu a unei așezări teocratice a comunității românești. Formula Bisericilor de stat a fost una generală; cu timpul Biserica s-a separat de stat, păstrând uneori legături reglate prin concordate speciale, ori renunțând, alteori, la orice fel de raport. În perioada interbelică, mai existau Biserici de stat, îndeosebi în țările de credință ortodoxă. Cât timp omenirea s-a aflat sub regimul teocratic, era firesc ca Biserica și Statul să fie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
moderne, România este un stat laic, "un organism hibrid". Pentru autoritatea laică, chestiunea religioasă este una strict politică, tratând-o ca atare. Autonomia Bisericii Ortodoxe Române a fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român din perioada interbelică ar fi avut nevoie de religie, ar fi trebuit să adopte formula protestantismului, "ca fiind tot așa de fundamental lipsită de spiritualitate ca și statul modern
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
en Roumanie, I. Scriban, P. Partenie ș.a. publică cronici la cărți semnate de Gala Galaction, Radovan Kazimirovici, Theodor Popescu, P. Vintilescu, C. Tomescu, N. Constantinescu și I. G. Savin. În secțiunea a șasea, Actes officiels, se redă, în franceză, textul Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Regatul României (Le Concordat entre le Saint-Siège et Le Royaume de Roumanie). Ultima secțiunea, Faits du jour. Informations, include noutățile religioase din România și din străinătate, precum și fapte sau evenimente semnificative. Al doilea număr al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că, cel puțin în unele forme ale ei, cultura nu e decât o consecință a căderii lui Adam în păcat. Mântuirea prin creație e de altfel o poziție magic-panteistă, și nu creștină)". 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 Nae Ionescu, În jurul concordatului, în "Cuvântul", an III, nr. 752, 6 mai 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 414. 26 Ibidem. 27 Nae Ionescu, Către anti-concordarii sinceri, în "Cuvântul", an III, nr. 753, 7 mai 1927, p. 1, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxia trebuie să fie beneficiara organelor polițienești ale statului și se îndoiește de viabilitatea Bisericii noastre, în momentul în care acest sprijin i-ar fi retras. Nu insistăm asupra unor astfel de temeri. Ar fi să reedităm articolele noastre în legătură cu concordatul, în care am fost nevoiți să lăsăm să cadă cuvinte destul de grele... Cei din urmă sunt geloși de o libertate pe care, e drept, că au avut-o până acum, dar de care au abuzat. Ei sunt în primul rând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vor susține, cum e și firesc, preponderența sinodurilor. La Constanz, Părinții sinodali, organizați pe "națiuni", consideră că, într-adevăr, viața Bisericii în fiecare țară se bazează pe datini, obiceiuri și tradiții care trebuie să constituie obiectul unui acord, a unui concordat între papalitate și guvernul statului respectiv. Astfel de tratate sînt încheiate cu Franța, Anglia, Spania și Imperiu, tratate care fixează drepturile papalității și ale Statului în administrația și viața cotidiană a Bisericilor naționale. Acestea reprezintă recunoașterea juridică a noii suveranități
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cotidiană a Bisericilor naționale. Acestea reprezintă recunoașterea juridică a noii suveranități a statelor și marchează renunțarea papalității la pretenția de a-și juca rolul de unificator al creștinătății, dat fiind că papa nu mai este considerat un suveran obișnuit. Practicarea concordatelor provoacă un lung conflict între papă și regele Franței. Semnat într-un moment de șubrezire a puterii regale, concordatul din 1418 este repus în discuție de regele Carol al VII-lea, după ce acesta și-a restabilit autoritatea. O adunare de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de a-și juca rolul de unificator al creștinătății, dat fiind că papa nu mai este considerat un suveran obișnuit. Practicarea concordatelor provoacă un lung conflict între papă și regele Franței. Semnat într-un moment de șubrezire a puterii regale, concordatul din 1418 este repus în discuție de regele Carol al VII-lea, după ce acesta și-a restabilit autoritatea. O adunare de clerici, convocată la Bourges în 1438, dă un ansamblu de decrete, cunoscut sub numele de "Ordonanța de la Bourges" ("Pragmatique
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
jansenist printr-o formulă de compromis. Dar această intervenție se lovește de concepțiile galicane despre o Biserică a Franței care, cu riscul de a fi supusă autorității regale, revendică o independență considerabilă în domeniul apostolic, disciplinar și... financiar. Începînd cu Concordatul din 1516, regele numește funcțiile și beneficiile ecleziastice (papa dă apoi investitura spirituală) și intenționează să-și consolideze puterea devenind șef al Bisericii din Franța. Sprijinit de înaltul cler, el revendică sus și tare aceste prerogative. În 1673, el hotărăște
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o atenție cu totul deosebită Bisericii și învățămîntului. Încă din perioada Consulatului, Bonaparte, conștient de importanța factorilor spirituali în coeziunea unui stat, s-a străduit să pună capăt războiului dintre Franța revoluționară și o parte a clerului susținută de papalitate. Concordatul din 1801 punea capăt acestui conflict, făcînd din Primul consul "restauratorul altarelor". Copleșită de Imperiu, Biserica își vede asigurată situația materială, situația morală refăcută prin onorurile și favorurile care se revarsă asupra ei, influența garantată de controlul pe care aceasta
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Napoleon convoacă un sinod național la Notre-Dame din Paris (iunie-august 1811). Dar episcopii apără drepturile pontifului. Această luptă fără ieșire are consecințe cu atît mai numeroase cu cît bula de excomunicare se răspîndește. Pînă atunci devotați celui ce a realizat concordatul, catolicii încep de acum să plece urechea la propaganda regalistă. În Italia și în Belgia, preoții organizează o adevărată rezistență împotriva dominației franceze. Reprimarea acestora nu face decît să submineze și mai mult preponderența napoleoniană. În momentul în care conflictul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
confirmării pontificale, principiul electiv pentru prelați, interzice anatemele și suprimă expectativele (promisiunile "beneficiilor" făcute de papă). Ludovic al XI-lea, dorind să menajeze Sf. Scaun, abrogă această convenție în 1461, pentru ca în 1515 François I să încheie cu papa un concordat. 27 "Reforma" debutează la începutul secolului al XVI-lea, ca moment religios și politic, ce distruge unitatea catolică și contestă autoritatea tradițională a bisericii, în special autoritatea papilor la mare parte din țările septentrionale ale Europei; ea a fost pregătită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
În Constituția României din 1923 se afirma că: „Biserica Ortodoxă Română este biserica dominantă, iar cea Greco-Catolică are întâietate față de celelalte culte”, ambele au fost declarate biserici naționale. La recensământul din 1930 uniții au reprezentat 7,9% din populația țării. Concordatul dintre Vatican și România (1927-1929) a confirmat existența în România a trei rituri catolice: grec, latin și armean. Pentru ritualul grec s-a precizat structura organizatorică cu o mitropolie la Blaj și cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj-Gherla și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]