1,115,748 matches
-
sunt, prin comparație, cu mult mai puțini, însă, majoritatea foarte buni. Prin urmare, debuturile în proză se bucură de o mai mare atenție și aceasta este și explicația interesului stârnit de romanul de debut al lui Constantin Popescu, care, în condiții de concurență normală și de vigilență critică, ar fi fost trecut lejer cu vederea, necum să mai fie și premiat. Deși se vrea un roman complex, Mesteci și respiri mai ușor... este o sporovăială de tramvai, un chat de cartier
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
polițiștii corupți și politicienii hoți, Occidentul unde e bine, românii care sunt leneși, dar și nenorocul istoric al României, mafia arabă, câinii vagabonzi ș.a.m.d. Sigur, toate acestea pot fi o materie interesantă (chiar recomandabilă) pentru romanul actual, cu condiția să fie prelucrată inteligent în cadrul convențiilor ficțiunii. Altfel, cartea rămâne doar un inventar dialogal al realității la nivelul (scăzut) al simțului comun, un fel de bârfă plictisitoare de cartier mărginaș. Toate calitățile lui Constantin Popescu de a face dialog (calități
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
poștă că atitudinea lui Petre Stoica e una retractilă. Poetul se retrage din spațiu ca și din timp, precum din dimensiuni obiective, amenințătoare, găsindu-și refugiul subiectiv într-o ambianță „idilică”, tradițională, însă nu chiar... arhaică, retrogradată doar pînă la condiția modestă a confortului modern, precum și într-o îmbătrînire cochet-prematură. La bufetul sătesc nu sînt excluse, în acompaniament de țuică fiartă, discuțiile amalgamate, bunăoară despre crescătoria de melci și... Roland Barthes. E ca și cum un individ ar purta un frac peste cioareci
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
Săndulescu Dacă urmărim rubricile de „noutăți” ale presei revistelor literare și vitrinele librăriilor, s-ar putea spune că la noi producția de carte este înfloritoare. Dar imediat se pun două întrebări: ce fel de carte? și cum și cine asigură condițiile materiale? În primul rând, să precizăm că apare destul de multă literatură proastă, așa-zisa „literatură de consum”, care se bucură, după cum se pare, și de cel mai mare succes, aducând profituri, uneori substanțiale, editorilor. În privința volumelor de poezie, proză, critică
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
banii alocați neacoperind nici măcar culegerea și regia. Rămâne la latitudinea autorului: să renunțe sau să găsească singur alte surse de finanțare (sponsorizări) și nu o dată, buzunarul propriu. Se spune probabil că nimeni nu te obligă să publici. Dacă îți convin condițiile propuse, bine, dacă nu, nu. Și până la un punct lucrul e cinstit: costurile tipografice și hârtia sunt scumpe, difuzarea nu prea mai există, iar lumea e așa de săracă, încât nu mai cumpără cărți. Pe cei cu bani mulți nu
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
a lui Isidore Isou, fondată în 1946, ori, mai pregnant, Internaționala Lettristă, desprinsă ulterior de Isou, Guy Debord va participa în 1957 la crearea Internaționalei Situaționiste, publicând de altfel și textul-cheie al evenimentului, Raport despre construcția de situații și despre condițiile organizării și acțiunii tendinței situaționiste internaționale. Devine apoi directorul revistei mișcării, semnează texte și filme doctrinare și se manifestă ca lider de opinie și de conștiință în deceniile 7 și 8. În noiembrie 1994, grav bolnav, se sinucide. Au trecut
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
imagini, ci un raport social între persoane, raport mijlocit de imagini” - teza 4). Limbajul cărții este în mare măsură marxist și marxizant, încă de la prima teză, care parafrazează ideea cu care se deschide Capitalul: “Toată viața societăților în care domnesc condițiile moderne de producție se prezintă ca o imensă acumulare de spectacole. Tot ceea ce era trăit în mod direct s-a îndepărtat într-o reprezentare.” Stilul oracular, dar solid ancorat în realitatea culturală și totodată depășind-o; talentul lui Debord de
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
de om prin lipsa corporalității, iar omul “are în plus minusurile”, adică dramaticele aspecte ale vieții “spiritului întrupat”. Poate că nimic nu-l umanizează mai mult pe înger decît faptul că e și el vulnerabil și poate să-și piardă condiția angelică, poate să cadă înălțîndu-se prea sus. Și, în timp ce păcatele, oricît de multe, nu-l pot transforma pe om în altceva decît într-un păcătos, îngerul cade mai jos decît omul, se transformă în opusul său, devine demon. Din felul
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
aerul pe care îl degajă, care nu au chipurile hăituite de foame și de griji, și nici mîncate de uzura provincială. Neiertătoare. Dacă ați vedea, iubiți colegi de breaslă, ce cabine au, ce hol de regrupare, rafinat și protector, ce condiții de repetiții, ce atmosferă NORMAL| există, n-ați ezita să-i vizitați imediat și să vedeți unul sau mai multe din spectacolele de la “Tony Bulandra”! De la momentul Pescărușul al Cătălinei Buzoianu, me-mo-ra-bil, de la Teatrul Mic, mărturisesc că n-am întîlnit
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
manualelor alternative (à propos, de ce nu se mai vorbește nimic despre această uriașă operațiune menită să umple pușculița partidului?!) a folosit și acum. Un dribling scurt, un tras cu ochiul, promisiunea că „partidul” va avea grijă de liderii studenților, cu condiția să fie și ei înțelegători cu partidul, au pus capăt singurei mișcări mai de Doamne-ajută a tinerilor studioși români. Vestea proastă pentru pesedei e că soluțiile ivite din mințile lor de complotiști au suflul scurt. N-a trecut nici un semestru
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
Groșan, Ștefan Augustin Doinaș etc.) creația literară pare a se fi încheiat la nivelul anului 1989. În absența unui program clar definit este greu de bănuit cum vor arăta viitoarele volume ale acestei Istorii a literaturii române, mai ales în condițiile în care primul volum pune multe întrebări și în privința modului în care a fost operată selecția scriitorilor antologați. Cel puțin în primul capitol (Poezia), cantitativ predomină scriitorii originari din zona Moldovei (Dan Laurențiu, Mihai Ursachi, Ioanid Romanescu, Ion Beldeanu, Liviu
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
soclu, portretul pe care i-l face George Geacăr lui Preda nu e, cred eu, prea departe de realitate. Scriitorul e, spun cărțile care-i poartă semnătura, un individ fără coloană vertebrală pentru care "important este să supraviețuiești, în anumite condiții, prin orice mijloace. Cu sau fără demnitate". Criticile sale la adresa regimului vizează "chestiuni de detaliu, chestiuni de metodă, deficiențe de punere în aplicare a doctrinei, deficiențe în alegerea oamenilor potriviți pentru funcțiile de comandă". Acești pași "curajoși" sunt făcuți, de
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
capitolele Corespondență cu și de la compatrioți, Comenzi publice de monumente: documente și corespondență și Eseuri inedite despre Brâncuși. Constantin Brâncuși, Aforismi (în colecția Carte d'artisti n. 20) A cură di Paola Molă Ed. Abscondita, Milano, 2001 Concepția editorială și condițiile grafice de excepție caracterizează selecția și traducerea italiană a primelor 121 de aforisme brâncușiene, afectuos și admirativ omagiu adus de Paola Molă - autoarea esențialei monografii italiene Studi șu Brâncuși (Solchi, Milano, 2000) și curătoarea recentei expoziții de la Veneția - gândirii și
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
operei nepublicată, așa-zisele postume. De fapt, postumele sînt în realitate, de multe ori, superioare antumelor, tocmai pentru că autorul lor le considera un fel de exercițiu, un fel de preparare, un fel de eboșă pentru viitoarea mare operă. în aceste condiții, ideea de fragment și de nedesăvîrșire atinge culmea. Eminescu, în mod sincer, dar absolut sincer, fără nici un fel de demagogie, credea că aproape nici o operă a sa nu era suficient de finisată pentru a o califica drept desăvîrșită. Iată un
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
ferește să pozeze în poet, însă, pe de altă parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi âpoet>. Pentru Bacovia, maximum de dramă nu e să mori, ci să fii un âfost poet>" (p. 25). Comparațiile pe tema condiției scriitorului le face, așa cum a promis, cu minorii și marginalii, de felul lui Oreste, Păun-Pincio, Neculuță, Petică, Traian Demetrescu și alții, prozatori ca Ioan Adam și Teodor Scorțescu. Sociologic, istoricul literar își duce investigațiile foarte departe când ne spune care
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
Vest, al cărei accent străin intrigă pe toată lumea și care este obligată mereu să asculte, de la vînzătoare și coafeze lecții despre cum se fac lucrurile "la noi, în Germania". Regele se-nclină și ucide este o culegere de eseuri despre condiția de marginal, dar și despre ceea ce Jean Paulhan numește "incertitudinile limbajului". Pentru că limbajul fiecărui om - demonstrează Herta Müller - are întodeauna semnificații care transcend sensul propriu al cuvintelor. Un cuvînt banal sau o expresie uzuală pot avea cu totul alte rezonanțe
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
Germania nu (mai) este țara paradisiacă la a cărei bunăstare visau mai toți locuitorii din partea comunistă a Europei. Germania a însemnat pentru Herta Müller, ca și pentru alți sași și șvabi emigrați din România, o nouă marginalizare: cea dată de condiția de alogen. Străini în România, acești oameni au trăit drama de a fi tratați ca străini și în Germania. În aceste condiții, visul occidentalilor de a-și petrece concediul pe o insulă, departe de sunetul celularului și de forfota metropolei
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
Herta Müller, ca și pentru alți sași și șvabi emigrați din România, o nouă marginalizare: cea dată de condiția de alogen. Străini în România, acești oameni au trăit drama de a fi tratați ca străini și în Germania. În aceste condiții, visul occidentalilor de a-și petrece concediul pe o insulă, departe de sunetul celularului și de forfota metropolei dobîndește, pentru emigrantul de origine germană venit din estul Europei, conotații cinice. }ara în care a trăit înainte de venirea sa în Occident
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
siguranță, este că generația tânără propune o întoarcere la naturalism, ceea ce mi se pare un pas înapoi, dacă nu doi, dacă nu o eternitate... Dacă critici de teatru ar privi profesia lor într-o minimă perspectivă, refuzând, pe cât se poate, condiția jurnalistică a cronicii de spectacol, dacă ar proiecta activitatea lor într-o viitoare carte, poate că ar reuși să depășească fragilitatea speciei. Dacă citești astăzi Oglinda spartă de Marian Popescu sau Șah la regizor de Cristina Modreanu îți dai seama
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
bardul damnat nu se mai acceptă pe sine, nu se mai arată dispus a se regăsi în legitimitatea estetică a demoniei sale, în vocația inadaptării și a "cîrtirii" transpuse la scara unui peisaj liric omogen. Posedatul nu-și mai recunoaște condiția, atît de integră sub aspectul poetic. Un impuls exclusiv moral, purificator, îi imprimă gestul evadării din materie, precum dintr-un mediu al "păcatului": "am încuiat focul și apa/ lipăitura lor pe podeaua pămîntului/ timpul s-a viermuit/ mi-am ascuns
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
diagnosticat de lipsa lui de evoluție". Mateiu e, firește, fascinantul între fascinanți Mateiu Caragiale. O atare asociere ca și interesul stăruitor pe care Barbu Cioculescu l-a arătat autorului Crailor ne duc gîndul la o similitudine biografică și anume la condiția amîndurora de odrasle ale unor celebrități. Similitudine, după cum se știe, cu o rezolvare antinomică. în gradul în care Mateiu și-a execrat părintele ori de cîte ori a avut prilejul, Barbu n-a pregetat a-l provoca favorabil, a-i
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
indiferent de ce am vedea și dincolo de intențiile și de onestitatea celor care ne arată, noi nu încetăm să privim televizorul ca pe un hublou, ca pe o fereastră deschisă spre exterior, ca pe o transparență în ultimă instanță. în aceste condiții, cineva trebuia să spună: destul. Și acest cineva este, de bună seamă, artistul plastic. El a descoperit un lucru elementar și la fel de banal ca oul lui Columb. Anume acela că televizorul, ecranul lui mai exact, nu este decît un suport
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
magazin. Partea bună e că, dacă tot aduci astfel de filme, măcar aduci unele care sunt "monștri sacri" ai cinematografiei mondiale. Așa că începe să-mi pară bine că mi-a alunecat printre degete respectivul DVD - dovedește că, și în aceste condiții capitaliste vitrege, există cinefili români în alertă. Deci, voi încerca să "trec în revistă" două filme care, la ora la care se scriu, se găsesc încă pe piață. Ar fi oarecum banal și snob să afirm că primul dintre ele
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
memorialistică a realizării edițiilor (s-a ocupat până acum de edițiile Arghezi și Odobescu). Desigur, istoricii literari activi sunt mai mulți, într-o copleșitoare majoritate din generațiile mai vârstnice. Dar nu la o situație generală vreau să mă refer, deși condiția extrem de ingrată a istoriei literare, azi, ar merita o discuție separată. Moștenirea lăsată de Zigu Ornea ne stimulează în acest sens. Nu cred că e exagerat să afirm că istoria literară se află în cel mai grav impas din evoluția
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
literară din poeziile publicate, dincolo de unele arhaisme conservate în limbă (v. rubrica intitulată " Din hronicul Societății Scriitorilor Români", s.n.) este de văzut efortul nobil al confraților noștri din Bucovina de Nord de a menține vie ideea de cultură românească, în condiții deloc prielnice, până în prezent cel puțin. "Vreau să cred, scrie Ilie Tudor Zegrea în editorialul amintit, că ceea ce facem noi, scriitorii români din Cernăuți, este o investiție în ziua de mâine a culturii și literaturii române din nordul Bucovinei, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]