3,668 matches
-
fiind nepotrivite de către unii dintre membrii grupului și, de aceea, aceștia nici nu i-au lăsat pe inițiatorii ideilor să le explice până la capăt afirmând că aceștia „spun prostii” ori „habar nu au pe ce lume trăiesc!”. Îngrijorat de starea conflictuală la care s-a ajuns, profesorul Dumitrașcu a intervenit atunci delimitând - în propria opinie - cine avea dreptate și cine nu în disputa respectivă. Această atitudine, departe de a liniști lucrurile, a generat și mai multă nervozitate în rândul participanților. ședința
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celeilalte părți fără a fi nevoie să se apeleze la un comportament coercitiv (de altfel, mult mai costisitor pe planul relațiilor interpersonale) și se pot obține concesii importante, ingrațierea fiind o modalitate ieftină și eficientă de înclinare a unei balanțe conflictuale într-o parte sau în alta. De altfel, nu trebuie uitat că oamenii sunt, de obicei, mult mai centrați pe propriul interes și propria persoană decât pe ceilalți: „Gândiți-vă un moment la contrastul ce există între interesul pasionat pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de alții. Orice dorință pe care urmărim să ne-o îndeplinim, orice necesitate pe care suntem obligați să ne-o satisfacem sunt potențiale situații de negociere. „Negocierea este procesul în care două sau mai multe părți, având obiective comune și conflictuale, dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea distributivă (atunci când o parte câștigă, alta pierde), negocierea integrativă (în urma rezolvării problemelor, ambele părți au de câștigat), structurarea atitudinală (patternurile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
folosite în comunicare; - evitarea diluării argumentelor, folosirea argumentelor directe și categorice; - întrebări deschise și atmosferă pozitivă de respect reciproc. Observăm deci că negocierea posedă posibilități extinse de utilizare ca metodă, în sensul reconstrucției și consolidării problemelor care îmbracă o formă conflictuală în mecanismul perturbării, pentru a se obține ulterior o nouă echilibrare, un progres cognitiv important. 8.3. Medierea tc "8.3. Medierea " Așa cum aminteam în capitolul precedent, atunci când vorbeam despre negociere văzută ca un stil comunicațional, activitatea formatorului în momentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de structurare primar/incipient se fundamentează pe înlocuirea frecventă a câmpului de evidențiere comportamentală cu planul interior, al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că acceptarea normei la care a ajuns - prin consens - întregul grup nu va fi niciodată complet interiorizată în relație cu toate gândurile și sentimentele persoanelor implicate. Mai mult, se poate lesne observa că aceste norme au, în funcție de ceea ce numim „acceptarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asumi pedeapsa pentru acest comportament - pe tine o să te examinez în fiecare oră până la sfârșitul semestrului”. X - instigatorul care era, în fapt, cel care provocase această pedeapsă, nu își asumă deloc vinovăția; mai mult decât atât, el poate întreține situația conflictuală cu observații de tipul: „Ce ți-a făcut profesorul! Dacă eram în locul tău nu știu ce-i făceam...”. b) Situația 2: Profesorul nu pedepsește încălcarea celor stabilite, considerând că „oricum nu este decât un caz izolat”. El se înșală, în această situație
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cinci ani profesor la această școală și cunoaște bine climatul școlar și cultura organizațională ce domnește aici: școala este una de renume, a dat generații după generații de olimpici. De aceea, între cadrele didactice titulare este permanent un climat concurențial, conflictual pe alocuri atunci când unii dintre profesori își doresc anumite clase sau consideră că un alt coleg a primit o clasă mai bună. Iată de ce, deși cei mai mulți dintre ei sunt excelenți profesioniști, reușesc foarte rar să lucreze bine împreună, majoritatea proiectelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
permanent); dar incertitudinea, s-a observat în numeroase studii, este una dintre principalele motivații pentru învățare atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Echivocul, în schimb, prezintă alte perspective; echivocul este caracterizat de existența unor interpretări multiple și conflictuale despre situațiile organizaționale. 11.1.1. Teorii privitoare la conducere (leadership)tc " 11.1.1. Teorii privitoare la conducere (leadership)" În științele sociale, pentru că obiectul de studiu este ființa umană și relațiile extrem de complexe pe care aceasta le promovează (unice
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se focalizează pe nevoile și motivațiile oamenilor, încercând să-i sprijine pe aceștia să se manifeste la întregul potențial. Liderul transformațional își propune o schimbare a conduitei celorlalți membri ai grupului (spre exemplu, să devină mai cooperativi și mai puțin conflictuali) și, în procesul de conducere, atât membrii grupului, cât și liderul însuși pot să se dezvolte în direcția unui astfel de set comportamental. În 1985, B. Bass a dezvoltat o continuitate a conducerii transformaționale cu conducerea tranzacțională, cărora le-a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din organizații -, aceste roluri, într-adevăr, sub o formă mai puțin evidentă, apar și se dezvoltă: - „Artizanul” are ca scop final perfectibilitatea muncii sale, ignorând echipa ca atare; centrarea sa profundă pe atingerea perfecțiunii poate introduce un climat tensionat și conflictual în echipă; - „Omul companiei” reprezintă persoana devotată scopurilor echipei, ce încearcă să aducă în primul rând productivitate și beneficii acesteia; centrarea sa pe viața grupului din care face parte contribuie la armonizarea activităților și la coeziune, dar îi îngustează productivitatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai apropiat școlii, în opinia noastră, cele două modele necesită o îmbinare, în sensul că, dacă prima etapă (cea de formare) este comună, etapa de funcționare, cea de formulare și cea de fermentare sunt ușor de regăsit pe parcursul ambelor etape, conflictuală și de normare, din modelul lui Tuckman; considerăm, de aceea, că o abordare comprehensivă ne poate furniza un unghi de vedere funcțional, util demersului nostru de optimizare a actului de predare-învățare. Schmuck specifica, de altfel, că abilitățile de cooperare recomandă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
valabil în cazul echipei ca întreg, dar cadrul didactic trebuie să intervină și pentru găsirea unui nivel optim de dificultate a respectivelor obiective pentru fiecare participant la activitate; atunci când acest lucru nu se întâmplă, observăm că poate apărea o situație conflictuală - spre exemplu, dacă un elev din grup își propune obiective mai dificile și le impune și celorlalți astfel de obiective sau în cazul apariției fenomenului de teamă de succes sau de eșec (la care am făcut referire în prima parte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupul care a emis ideile să fie același care le și evaluează la finalul sesiunii; acest lucru este necesar deoarece învestirea unor elevi/studenți cu titlul de evaluatori ai ideilor emise de colegii lor poate induce o atmosferă inhibitorie și conflictuală în cadrul grupului. 13.1.2.8. Tehnica galaxiilortc 13.1.2.8. Tehnica galaxiilor" Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), tehnica galaxiilor este direcționată în sensul sporirii creativității unor soluții. În fapt, membrilor unui grup li se cere să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cunoscut dinainte și aplicat într-un demers previzibil. „Pentru identificarea răspunsului, în acest din urmă caz, nu este necesar decât un efort de reactualizare a unor scheme însușite anterior, de aplicare a lor, pe când o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își va prezenta „articolul” în grupul propriu, vor avea loc discuții și amendări ale fiecărui articol pentru a exista o unitate a acestora, și se va alcătui „Ziarul”. Pentru Ioan Cerghit, jocurile de simulare constau în „simularea unor situații (adeseori conflictuale, de luare de decizie) care, în raport cu tema dată, ce circumscrie cadrul cognitiv de acțiune, determină participanții (doi sau mai mulți deținători ai puterii de decizie, jucătorii) să interpreteze anumite roluri, funcții sau ansambluri de comportamente uneori foarte bine precizate, alteori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
repetate cu toată clasa, decât individual În clasa a IV-a și a reușit; cooperează cu oricare dintre colegi, ba chiar are prieteni de joacă printre ei, manifestând o atitudine mult mai tolerantă și depășind cu mai multă ușurință stările conflictuale; are voința de a da răspunsuri la ore, mai ales pentru a fi lăudat; participă cu plăcere și chiar cu entuziasm la activitățile extracurriculare. Concluzii: toți copiii pot Învăța și face un progres; procesul este facilitat de colaborarea Între copil-familie-școală-comunitate
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
a fi atenți la orele de predare și la sarcinile de Învățare și vor dezvolta În timp probleme ce țin de performanțele școlare și de interacțiunile sociale. Acești copii sunt expuși marginalizării de către colegi și se plasează inevitabil pe poziții conflictuale cu cadrul didactic. Au o rată mai mare de accidente și sunt mult mai expuși violențelor În grupul de prieteni/colegi, atât ca agresori, cât și ca victime. Și familiile acestor copii au de suferit: părinții manifestă un grad ridicat
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
de turnesol, jocul și diversele sale modele operează ca o curea de transmisie, mediind relațiile dintre putere, rațiune și creație, marcând concepțiile despre realitate și iluzie, adevăr și fals și cele despre natura și menirea poeziei. Se insistă asupra rădăcinii conflictuale a gândirii grecești, duplicitatea rafinată a conceptelor sale cheie fiind văzută ca o cauză esențială a ambiguității funciare a discursului occidental contemporan. Plasându-și întreprinderea sub un acoperiș simbolic, în The Wreath of Wild Olive. Play, Liminality, and the Study
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
marginale camuflează o rețea complicată de relații: de compatibilitate și incompatibilitate, de comensurabilitate și incomensurabilitate, având drept consecințe intersecția sau fuziunea, ciocnirea sau acomodarea, anihilarea sau complementaritatea ș.a.m.d. Eficiența îi poate fi testată în studiul unor universuri reputat conflictuale ale lumii contemporane: culturale, sociale, politice, etnice, religioase. Următoarele două secțiuni ale lucrării au un caracter mai curând analitic și aplicativ. Una privește textul literar în planul lui tematist. În vizor intră în special prozatori moderni: F. M. Dostoievski și André
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
învățături. Abia cu Irineu - într‑o etapă de decantare dogmatică și de radicalizare a conflictului dintre iudei și creștini (după răscoala lui Bar Kokhba) - numele respectiv va unifica în jurul său toate tradițiile întâlnite până aici și va dobândi o conotație conflictuală foarte pronunțată (mai ales la Hipolit). Nașterea mitului se datorează triplei întâlniri a mitologiei, a Scripturilor și a istorie, întâlnire care s‑a produs pentru prima dată în cartea a V‑a (cap. 25-30) a tratatului lui Irineu, Aduersus haereses
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
anulată, deseori, prin suprimarea deținătorului ei. Violența face parte, fără îndoială, din definiția Evului Mediu european (deci și a celui românesc), neatârnând - zicea Jacques de Goff - de vreun loc propice, fie el în Centru sau la Margine, ci de relațiile conflictuale care se nășteau într-un spațiu dat. Dispunerea dihotomică (una canonică în literatura istoriografică medievală a românilor) de evidentă sorginte scripturistică, acea opoziție dintre Bine și Rău identificată în faptele Voievozilor, a învățat-o, poate, Stoica Ludescu de la înaintași (autorul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boală etc. Acestea constau În următoarele: milă și compasiune, Înțelegere, susținere și Încurajare, ajutor sau grijă, iubire dezinteresată, redarea Încrederii pierdute, preluarea dificultăților celuilalt și răspunderea În locul acestuia, sacrificiul pentru ceilalți. Raporturile morale negative sunt reprezentate, de regulă, prin stări conflictuale. Spre deosebire de conflictul psihologic, care este exterior, conflictele morale sunt interioare, ele fiind probleme ale conștiinței morale. Din acest motiv ele apar ca o „ciocnire” Între Eu și Supra-Eu. În comparație cu psihanaliza, În cazul Psihologiei Morale, se poate spune, că ceea ce reprezintă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de un fundament real (atât timp cât individul Însuși și-l atribuie și nu ceilalțiă, nefiind Întemeiată valoric, creează o falsă imagine a persoanei respective. Aceasta o va situa, În raporturile sale cu ceilalți, Într-o poziție de distanță, tensională sau direct conflictuală. Orgoliul devine sursă de conflicte În cazul În care el este exagerat, Împingând individul la atitudini prin care acesta urmărește să se situeze În centrul atenției unui grup, să domine, sfârșind prin a le impune celorlalți propria sa voință ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la evenimentele vieții. Este forma cea mai elaborată de reacție-acord Între persoană și lume. Dificultățile de adaptare, inadaptarea sau dezadaptarea persoanei ridică probleme serioase. O existență care nu se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași semnificație ca a nevrozelor, În psihiatria clinică, În psihanaliză sau psihopatologie. Existența nevrotică este modul de viață al omului vulnerabil, al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modelului sociocultural acceptat. Între această categorie de indivizi și societate va exista un conflict permanent, pe mai multe planuri: conflict psihologic, conflict moral etc. Persoanele cu un tip de existență nevrotică sunt produsul elaborat al propriilor lor experiențe de viață conflictuală, traumatizată, eșuată. Ele sunt naturi nevrotice, structuri psiho-morale și prin aceasta ei se deosebesc de bolnavii nevrotici. Existența nevrotică este În raport cu un anumit tip de Supra-Eu negativ. Aceste persoane au asimilat modele negative, experiențe și modalități de conduită negative de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]