1,717 matches
-
aibă răspunsuri predeterminate și îndeosebi trebuie să fie întrebări care să nu reclame o expunere a faptelor. Întrebarea operațională provoacă conduita creatoare. O condiție principală ce trebuie realizată la lecție pentru înfăptuirea cerințelor creativității e instaurarea unui climat favorabil unei conlucrări fructuoase între profesori și elevi (banalitate afectiv - pozitivă, de exigență, înțelegere, de responsabilitate). Nu mai puțin importantă este stimularea efortului personal al elevului și stimularea tendinței acestuia de a duce o contribuție proprie, de a fi original, inventiv, creator. Predarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
înțelesul său. Atât hiperbola cât și litota pot funcționa împreună în opera de artă, așa cum se întâmplă în cadrul picturii Grădina plăcerilor lumești: figurile mici ilustrează viața insignifiantă a omului, o viață ce apare hiperbolată. O lucrare care exprimă mai bine conlucrarea dintre hiperbolă și litotă sunt desenele lui Pieter Bruegel cel Bătrân ce reprezintă cele șapte păcate capitale: personajele minuscule sunt simboluri ale unui păcat. Trecerea de la lumea reală la lumea ficțională are loc prin intermediul simbolului redus și izolat ce ia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pp. 87-88. 28 Kant vorbețte de de un joc al ordinii întrucât natura pune la dispoziție regulile geniului, dar nu din punct de vedere științific, ci artistic. Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, § 308 29 Cel mai bun exemplu al conlucrării conceptelor (mythos, ergon și lógos) poate fi văzut în "Mitul Peșterii". 30 "[...] Dionysiac madness - from which both the tragic and the comic arts emerged". Friedrich Nietzsche, The Birth of Tragedy and other Writings, tradusă de Ronald Speirs, Cambridge, 1999, p.
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
colaborarea și articularea acestor doi factori educaționali și implicit prin interacțiunea celorlalți factori ai educației se va reuși finisarea și desăvârșirea actului creației în educație. în plan concret, există câteva direcții privilegiate de acțiune în care se poate manifesta această conlucrare între școală, familie și comunitatea locală: 1. Efectuarea de către elevi a temelor de casă într-un cadru organizat se poate realiza în incinta școlii, după orele de curs, sub îndrumarea unor cadre didactice active sau pensionate ori a unor voluntari
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]
-
pot cunoaște psihologia copilului, dacă nu cunosc comportarea lor în școală. Activitatea de acasă este o continuare a activității de la școală și invers. Rolul familiei nu încetează la vârsta școlarității. Este eficientă educația când între cei doi factori există o conlucrare în interesul comun al educării copilului. Calitatea învățării decurge din activitatea în comun, în mod coordonat, a tuturor agenților care formează comunitatea educativă. Anumite probleme apar în momentul în care unii dintre acești actori nu se implică suficient, deoarece cu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
le judeca prin prisma etico-națională, el va considera multă vreme apologia mai eficientă decât critica severă, motivată exclusiv de rațiuni estetice. La concursurile literare inițiate recomandă îndeosebi inspirația istorică și populară, îndemn oportun, dar prea general. De la început ține la conlucrarea cu oamenii de cultură din toate provinciile românești și aduce bune servicii interesului pentru lectura în limba română, educării gustului, printr-o conștiincioasă acțiune de informare culturală și artistică, prin reproducerea sau publicarea scrierilor unor autori consacrați, precum Vasile Alecsandri
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
fie ca o informare-orientare, fie ca mijloc de sensibilizare pentru anumite probleme care se discută la lectoratele și consultațiile organizate pentru părinți în școală sau în alte instituții de cultură. Părinții au obligația morală și cetățenească de a cunoaște problemele conlucrării școlii cu familia în procesul educației tinerelor generații. Ei sunt colaboratori activi și să ia tot mai multe inițiative în perfecționarea activităților peri-și extrașcolare. Familia asigură temelia procesului integrării social-profesionale a tinerilor, urmărindu-i în timp, în mod continuu
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
compun. Din această cauză este greu de făcut o diferență netă între învățarea perceptiv motrică și învățarea motrică, elementul perceptiv fiind prezent, într-o măsură oarecare, și în manifestarea unor deprinderi închise. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și a cuvintelor. În activitatea noastră, rolul principal revine imaginilor. Dintre toate formele de demonstrație posibile, demonstrația audio vizuală asigură atât o fixare mai bună în memorie a noilor cunoștințe, atestată de faptul
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
sunt reduse datorită faptului că deși produsele sunt poate cunoscute pentru efectele lor (ex: alcaloid-like) ca și structură chimică sunt greu identificabile cu resursele de care dispunem în acest moment. Considerăm că limitarea fenomenului va fi posibilă numai cu o conlucrare atentă și concertată între structurile medicale și celelalte agenții guvernamentale și organizații non guvernamentale, iar dezvoltarea de programe specifice este imperios necesară înainte ca fenomenul să ia amploare, mai ales având cadrul legislativ deja conturat.
SUBSTANTELE ETNOBOTANICE - OPINIA MEDICULUI DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Bogdan Oprița, Rodica Ciolacu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1048]
-
directorii separat, șefii contabili separat, inginerii separat etc.), ci pe echipe complexe de conducere a organizației (toți la un loc), ceea ce ar duce la dezvoltarea sentimentului unității și colectivismului, la obișnuirea unora cu problemele celorlalți, la dezvoltarea inteligenței colective, a conlucrării, a spiritului de echipă; prezentarea în fața întregii echipe a unor probleme complexe care nu pot fi rezolvate separat de fiecare potrivit funcției sale, ci doar prin interacțiunea membrilor componenți, ar constitui modalitatea curentă de lucru cu aceste echipe; f) delegarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care trăim doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca dispoziție favorabilă coeziunii sociale, ne pregătește tocmai pentru această articulare, În cadrul normelor juridice, a sistemelor de valori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poeticii narative. Istoria pare a se concentra asupra modelelor de narațiune pre- artistice, convenționale și bazate pe eveniment și personaj, lăsînd puțin loc pentru contraste sau discriminări evaluative - un nivel la care paternitatea literară pare o preocupare irelevantă. Discursul privește conlucrarea artistică și individualizată a genurilor, convențiilor, modelelor de bază ale istoriei, în stilurile, vocile și manierele distincte ale diferiților autori. La bine și la rău, așa cum probabil va reieși din cele ce urmează, reprezentarea binară de mai sus (istorie vs.
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
anume Andor (cca. 48 de ani, vorbitor a opt limbi) cunoscut drept conducătorul acțiunilor revoluționare din Bulgaria și organizatorul atentatelor asupra Catedralei din Sofia, dar caracterizat ca un „prieten al lui Stalin”. Obiectivele acestui nou birou au accentuat propaganda în vederea conlucrării cu muncitori, țărani, socialiști, partide de stânga și republicane, de a trimite la Moscova delegați din diferite straturi sociale (sindicaliști, studenți, literați, scriitori) cu scopul de „a cunoaște Rusia mai de aproape” și de a cere eliberarea deținuților politici din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceea, la jumătatea anului 1924, Marele Stat Major a elaborat Instrucțiuni pentru împiedicarea spionajului și a propagandei inamice, pe care le-a destinat nu numai structurilor militare, ci și celor adiacente (vămi, porturi, întreprinderi industriale), cu rolul de a coordona conlucrarea pe linie specifică între diferitele autorități. La 4 august 1924, Ministerul de Război a cerut înființarea unor subbirouri de informații în toate porturile dunărene „pentru a fi exact și la timp informat de toate intențiile vecinilor noștri de la sud și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condamnat la 6 ani. Apropierea comuniștilor de P.N.Ț. a fost susținută și de delegatul român Ardeleanu (Nicolae Goldberger) la Congresul Internaționalei Comuniste din 1935, care a arătat că unii dintre lideri „au o mentalitate antifascistă”. De asemenea, o primă conlucrare cu elementele de conducere ale P.N.Ț. a avut loc prin participarea lui Dem. Dobrescu la acțiunile întreprinse pentru apărarea lui Petre Constantinescu-Iași, la conferințele antifasciste și antirăzboinice organizate, în realitate, de mișcarea comunistă. Asupra mișcării comuniste, D.G.P. a elaborat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice ce s-ar semnala pe teritoriul respectiv. VI. Secte religioase. VII. Propagande subversive prin teatre, cinematografe și radio. VIII. Diverse. IX. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. X. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. XI. Informații din țările vecine. XII. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a II-a: Culegerea informațiilor. Partea a III-a: Prescripții asupra întocmirii lucrărilor ce rezultă din desfășurarea activității informative. Partea a IV-a: Recomandări complementare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Colaborare a fost cooptat și Ministerul Justiției. Inițial, la unele ședințe de colaborare județene a fost invitat să asiste și un delegat al Parchetului local, apoi Ministerul Justiției, prin Ordinul Circular nr. 42.143 din 24 mai 1933, a recomandat conlucrarea cu autoritățile administrative și a celor de siguranță în zonele unde a fost decretată starea de asediu. Prin adresa nr. 20.692 din 27 februarie 1936, Ministerul Justiției - Direcția Judiciară a informat Parchetele din țară că, la propunerea Marelui Stat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a doua a Ordinului General de Informații a prevăzut datele de interes care trebuie culese și raportate beneficiarilor legali, modul de întocmire a buletinelor informative
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive care interesează siguranța statului, ordinea și interesele publice. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea II-a - Organizarea Serviciului de Informații În urma unei analize complexe s-a ajuns l-a concluzia că activitatea mișcărilor subversive a depășit „vigilența organelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desemnat de asociați. Comercianții persoane fizice nu pot fi reprezentați. Articolul 6 Statutul organizației patronale va cuprinde: - denumirea și sediul organizației, care poate fi și la sediul unuia dintre membri; - scopul organizației și contribuția membrilor la cheltuielile comune; - formele de conlucrare a membrilor în realizarea scopului organizației; - organele de conducere ale organizației și modul de adoptare a hotărîrilor; - alte prevederi necesare desfășurării activității organizației; - modalitățile de modificare a statutului; - cazurile în care organizațiile se dizolva și modul de lichidare a patrimoniului
HOTĂRÎRE nr. 503 din 26 iulie 1991 privind organizaţiile patronale ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107919_a_109248]
-
Ministerului Tineretului și Sportului. Comisia naționala "Tempus" funcționează la Ministerul Învățămîntului și Științei, avînd ca președinte un secretar de stat din cadrul Ministerului Învățămîntului și Științei. Articolul 3 Oficiul român "Tempus" este un organism administrativ autonom, cu rolul de a asigura conlucrarea între Oficiul "Tempus" al Comunității Europene cu sediul la Bruxelles și organismele "Tempus" din România. Raporturile Oficiului român "Tempus" cu Oficiul "Tempus" al Comunității Europene privesc exclusiv problemele de ordin administrativ al activităților "Tempus", aspectele decizionale legate de programele și
HOTĂRÎRE Nr. 682 din 1 octombrie 1991 privind crearea organismelor "Tempus" în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108019_a_109348]
-
publice locale privind modul de aplicare a Programului de reformă al Guvernului; face analize și prezintă Guvernului concluzii și propuneri privind îmbunătățirea activității în acest domeniu; ... d) stabilește, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale puterii executive, măsuri corespunzătoare cu privire la conlucrarea dintre organele administrației publice locale și serviciile publice ministeriale descentralizate în județe; colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale ale puterii executive și organisme sociale interesate la elaborarea metodologiilor privind administrația publică locală și optimizarea raporturilor dintre acestea și administrația centrală
HOTĂRÎRE nr. 748 din 24 octombrie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Administraţia Publică Locală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108047_a_109376]
-
Naționala pentru Privatizare, Banca Naționala a României, Comisia Naționala de Informatica, Comisia Naționala pentru Standarde, Metrologie și Calitate. Articolul 2 Comitetul Interministerial pentru Colaborarea Economică a Țărilor din Zona Marii Negre coordonează, pe plan intern, întreaga activitate privind organizarea și desfășurarea conlucrarii în regiunea Marii Negre. Articolul 3 Comitetul Interministerial va fi coordonat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe care se ocupa de problemele organizațiilor europene subregionale. Lucrările comitetului interministerial se desfășoară, ori de cîte ori este necesar, la sediul Ministerului
HOTĂRÎRE NR. 111 DIN 04 MARTIE 1992. privind crearea Comitetului Interministerial pentru Colaborarea Economică a Ţărilor din Zona Marii Negre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108457_a_109786]
-
care nu au caracter militar; păstrează un contact permanent cu autoritățile militare și polițienești pentru a informa în timp util pe prefect asupra oricărei probleme care prezintă importanța pentru securitatea cetățenilor și a bunurilor din județ; ... c) informează periodic, în conlucrare cu autoritățile și instituțiile publice județene competente, asupra stării infractionale și asupra modului de apărare a drepturilor cetățenilor și face propuneri corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și pentru respectarea drepturilor omului; ... d) informează periodic asupra activității desfășurate de serviciile publice ale
HOTĂRÎRE nr. 118 din 9 martie 1992 privind structura şi atribuţiile aparatului tehnic de specialitate al prefecturilor, precum şi finanţarea acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108474_a_109803]
-
constructor de consens pe plan subregional și regional; - amplificarea dialogului politic și a contactelor pe linie militară, pe plan bilateral și multilateral, pentru sporirea contribuției României la dezvoltarea conceptuală și operațională a colaborării transatlantice; - valorificarea atentă a potențialului oferit de conlucrarea în cadrul Uniunii Europene Occidentale, ca pilon european al NATO și embrion al entității europene de securitate și apărare; - îndeplinirea în continuare a obligațiilor asumate în cadrul Parteneriatului pentru Pace și al altor forme instituționalizate de colaborare pe plan politico-militar; - asumarea unor
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]