2,322 matches
-
53"> 53 Ibidem, vol. II, partea II-a, doc. nr. 9, p. 10.</ref>. A doua zi, 10 mai 1877, aniversarea a 11 ani de la sosirea lui Carol I În Capitală și depunerea jurământului În calitate de Domnitor al României, independența capătă consacrarea oficială, membrii Guvernului și reprezentanți ai Parlamentului felicitându-l pe Suveran. Astfel, data de 10 mai dobândea o dublă semnificație: instituirea dinastiei străine, În persoana lui Carol I, și proclamarea independenței. În fața Parlamentului, Suveranul declara, la 10 mai 1877, că
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
32-0. 1898: o echipă nord-americană apare la Paris; 1905: profesorul dr. Schmidt introduce jocul de baschet în Gemania. 1906: apare în Franța; 1932: se înființează Federația Internațională de Baschet (FIBA) cu sediul la Geneva - România este și ea membră. 1934: consacrarea baschetului în S.U.A. când în arena de la Madison-Square-Garden din New York, echipa New York City învinge cu 25 - 18 Universitatea Notre Dame în fața a 16000 de spectatori; 1935: primul Campionat European masculin la Geneva, pe care îl câștigă Letonia, a participat și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Jianu, care tălmăcește Easter Sun, intitulat în versiunea românească Soare de Paști (1940). În țară va reveni și după de-al doilea război mondial spre a se documenta pentru romanul închinat lui Brâncuși, The Saint of Montparnasse, apărut postum (1965). Consacrarea internațională este asigurată de prezența sa în mai multe antologii și de traducerile scrierilor sale în numeroase limbi. Literatura lui N. este puternic ancorată în realitățile românești, acestea oferindu-i o sursă de inspirație permanentă. Cele mai bune proze ale
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
semnala „viziunile «autoscopice», proiectând o lumină necruțătoare asupra ungherelor ascunse ale interiorității, unde pulsează substanța profundă a vieții”. După o culegere de povestiri, Întoarce-te, Esthera (1999), adevărată probă de încercare a uneltelor sub aspect tematic și stilistic, P. dobândește consacrarea ca prozatoare odată cu publicarea romanului Agata murind (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor). Unanimă în a-l aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și fără a numitului Stan, iar în 1933 romanul Calea Văcărești îi aduce consacrarea. În februarie 1931 a fost ales președinte al Cercului Ziariștilor din București. În perioada celui de-al doilea război mondial, fiind evreu, nu a mai putut să își continue activitatea în presă. Și-a reluat-o după război, scriind la
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
o perioadă de relativă liberalizare pentru a publica. Și-a atras aprecierea pentru romanul Matei Iliescu (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor), s-a impus ca șef al grupului „târgoviștenilor”, volumele de jurnal i-au adus un început de notorietate, dar adevărata consacrare a venit abia după moarte, când prozatorii optzeciști au recunoscut în el un antemergător și, totodată, un mare artist. Astăzi nimeni nu îi contestă locul, dintre cele mai importante, în literatura de după al doilea război mondial. Singura ezitare care persistă
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
i-au jalonat biografia se accelerează, trezind elogiile presei internaționale: în 1921 devine membră a Academiei Regale de Artă și Literatura Franceză a Belgiei și i se conferă Marele Premiu pentru Literatură al Academiei Franceze. Un deceniu mai tarziu este, consacrare superlativa în premieră feminină, comandor al Legiunii de Onoare. Dependența de „oxigenul gloriei” și sfidând nietzscheean etică modestiei, N. e o personalitate cu viața concurând opera. Eminamente prezență-spectacol, cumul de frenezii și tăceri oraculare, degajă un „farmec fizic violent”, magnetizant
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
generale Informația Informația este furnizată prin intermediul unei cărți al cărei subiect este afirmarea de sine, pe care fiecare pacient o citește înainte de a participa la ședința de grup. Pacienții adresează întrebări fiecărui terapeut în legătură cu teoria afirmării de sine, ceea ce permite consacrarea ședințelor jocurilor de rol. Formarea și observarea comportamentului Formarea pacienților în vederea observării comportamentului dezvoltă capacitățile de autovindecare ale pacienților: - autoobservarea comportamentului, identificarea situațiilor sociale dificile, evaluarea intensității realizată de către pacient, descrierea emoțiilor sale și a gândurilor sale automate constituie obiectul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Vest. O sumedenie de cărți, conținând poezie, precum și traduceri din scrieri ale unor autori aparținând literaturii române, dar și celei ruse (Velimir Hlebnikov), italiene (parafrazări libere a treizeci și trei de sonete de Francesco Petrarca) și olandeze (Wiel Kusters), i-au adus consacrarea în lumea scrisului, lirica sa fiind premiată de diferite foruri literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (1967), Premiul „Hugo Ball” (1990), Premiul „Ernst Meister” (1993), Premiul „Erich Fried” (2002) ș.a. Este membru al Colocviului Noua Poezie de la Bielefeld (1977
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
Români, fiind numit în același an secretar al Societății Scriitorilor Olteni. În 1943 redactează capitolul despre contribuția literară a Olteniei pentru volumul colectiv Oltenia, editat de Fundația Culturală Regală „Regele Mihai I”, ceea ce marchează, cel puțin pe plan local, o consacrare. Cartea de debut a lui P., Viața tragică și românească a lui Eminescu (1928), este o biografie romanțată din care nu s-a tipărit decât cea dintâi parte, Copilăria și tinerețea. Biograful dorește să evidențieze genialitatea poetului, manifestată din copilărie
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
dus la expansiunea științelor autonome, la dezvoltarea industriei manufacturiere bazate pe tehnologii tot mai sofisticate, la separarea statelor naționale și suverane sau la modernismul cultural ce a luat mai târziu o varietate de forme. Către sfârșitul secolului XX, inițierea și consacrarea modernității au atins acel prag peste care s-a trecut, în termenii lui Ulrich Beck, de la „raționalizarea tradiției” la „raționalizarea modernității” înseși. Astăzi ne-am afla încă în plină modernitate, și anume în acea fază în care modernitatea caută să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății care ar fi făcut-o să ajungă în prezent la stadiul de a răspunde cerințelor de reflexivitate individuală și socială pe care le solicită modernitatea vremurilor pe care le trăim. Prima parte a lucrării se referă la începuturile și consacrările sociologiei din perioada modernității inițiatoare și a modernității organizate în secolele al XIX-lea și XX. Partea a doua analizează aspecte ale tranziției spre modernitatea reflexivă cu referire la câteva dintre axele principale ale vieții individuale: ocupația, familia și învățarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Totuși, prezentul său este mai mereu amenințat de provizorat, întrucât un alt „nou” stă la pândă pentru a-l înlocui. Nici nu și-a făcut „noul” prea bine loc, că deja alte „noutăți” îl subminează prin căutări de afirmare și consacrare. Modernul nu doar afirmă actualul, ci, odată cu acesta, consacră „vechiul”, „tradiționalul” sau chiar „arhaicul”. Desigur, pe această cale se poate întâmpla ca modernul să scoată și „tradiția” din lada istorică a vechiturilor, să o scuture de colbul ce a anonimizat-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și politică, în cultură și în lumea socială. Continuitate și discontinuitate Ca atare, plasându-ne în plină contemporaneitate, ne confruntăm cu două alternative. Din perspectiva uneia, ne-am afla în epoca despărțirii de modernitatea devenită clasică, adică părăsită de istoria consacrărilor modernității, întrucât aceasta și-a epuizat orice formă de creativitate, orice impuls de continuare a dezvoltării pe care o deschisese. Pentru că nici o altă etichetă nu a putut fi inventată pentru a o boteza, s-a folosit doar prefixul post, rezultând
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asociat acele semnificații ce corespundeau unui anume timp istoric. Una era tradiția inventată de începuturile iluministe ale modernității, alta cea din epoca societății industriale și alta cea din societatea postindustrială, tot așa cum noul corespunzător fiecărei perioade a luat conotații și consacrări specifice și congruente cu ceea ce se inventase ca tradiție corespunzătoare. Distanțându-se de tradiție, modernitatea și-a construit totuși, așa cum s-a spus adesea, propria „tradiție antitradițională”, adică tradiția înnoirii. Inovația, schimbarea, transformarea au devenit omniprezente, adică „tradiționale”, în modernitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
americană și franceză, o vor declanșa cu atâta violență, dar și cu atâta deschidere către un nou stadiu de construcție. Astfel, odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, intrăm în epoca modernității organizate sau a consacrării, care s-a întins până spre sfârșitul secolului XX. Modernizarea tradiției, raționalizarea cunoașterii și organizării sociale, multiplicarea și consolidarea statelor naționale și industrializarea sunt procesele cele mai reprezentative ale acestei perioade. Este epoca de înflorire a raționalismului birocratic, a individualismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cel al modernității reflexive. Așa cum în primul stadiu modernitatea s-a detașat printr-un nou proiect, cel iluminist, de cunoașterea și tradițiile feudale, pentru a descătușa forțele de modernizare ale industrialismului și raționalismului organizator din perioada modernității în curs de consacrare, tot astfel, modernizarea recentă reconfigurează și lasă în urmă societatea industrială a secolelor al XIX-lea și XX, pentru a face loc unei noi modernități, pe care unii o numesc postmodernitate. Această modernitate recentă este însă diferită de primele într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a secolelor al XIX-lea și XX, pentru a face loc unei noi modernități, pe care unii o numesc postmodernitate. Această modernitate recentă este însă diferită de primele într-o privință plină de consecințe. În timp ce modernitatea inițiatoare și cea a consacrării s-au derulat în opoziție cu o lume tradițională, pe care nu au încetat să o definească pentru a o înlătura în numele unor principii și a unor ținte și idealuri bine definite, modernitatea reflexivă ia ca referință produsele înseși ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fapt, toate modurile de a fi și a produce - iau acele forme de constituire și manifestare ce solicită în mod imperativ o nouă înțelegere, adică o nouă reflexivitate. Modernizarea tradiției era ca scop și țintă modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Ceea ce deja s-a consacrat, adică societatea industrială, cu tot cortegiul său de manifestări, devine în perioada modernității reflexive obiect al modernizării. Modernitatea însăși, și nu tradițiile pe care ea le inventase, urmează a fi modernizată, adică reraționalizată și demistificată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un hubris inerent ce ar răsturna-o împotriva ei înseși. Mai degrabă, avem de-a face cu acel început de modernitate care se detașează și de tradițiile istorice, ce îi erau opuse sau cărora se opunea, și de multe dintre consacrările secolelor al XIX-lea și XX care încă rezultaseră din opoziția față de tradițiile care când existau ca atare, când erau inventate ca fiind „moderne”, pentru a se afirma noul prin opoziție. Astfel, modernitatea reflexivă este acea modernitate care se ia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, M. Weber, E. Durkheim, K. Marx, F. Tönnies și alții le-au elaborat ca fiind teorii propriu-zise ale tranziției de la societatea tradițională la cea modernă. Astfel, epocii de consacrare a modernității îi corespunde și prima mare paradigmă sociologică, ale cărei principii le putem deja identifica și formula: - cunoașterea sociologică este similară cu cea din științele naturii și diferită de cunoașterea comună, de prejudecăți, de religie, de ideologie sau de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a secolului al XIX-lea și până târziu în a doua parte a secolului XX, sociologia urmează astfel de principii ale căror rădăcini am văzut că sunt de găsit în proiectul iluminist de știință socială. 1.2. Opțiuni, inițieri și consacrări ale proiectului iluminist Formulând proiectul de modernizare a tradiției, Iluminismul a trebuit să identifice atât categoriile de caracterizare a tradiției, cât și pe cele de inițiere a modernizării tradiției. În tentativa de a specifica în mod rezumativ aceste categorii, găsim
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii și al oportunităților de viață, al toleranței față de convingerile religioase sau morale. Natura umană a individualităților
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
idilic, când într-un viitor proiectat teleologic, pentru a deveni realistă și constructivă. Dincolo de o asemenea dispută, Iluminismul poate fi considerat drept laboratorul ideilor și opțiunilor fundamentale ale modernității inițiatoare. Iar aceasta este modernitatea care o anticipează pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este modernitatea care o anticipează pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural și decentrarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]