15,474 matches
-
2018. ... 38. Prin urmare, Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. ... 39. Actul de sesizare în Dosarul Curții Constituționale nr. 881A/2023 are ca obiect al criticilor de neconstituționalitate dispozițiile art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin. (5)], ale art. I pct. 17 [cu referire la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Constituționale dispune, din oficiu, conexarea celor trei cauze, respectiv a dosarelor nr. 882A/2023 și nr. 883A/2023 la Dosarul nr. 881A/2023, care a fost primul înregistrat, urmând ca instanța constituțională să pronunțe o singură decizie prin care să efectueze controlul de constituționalitate a priori asupra dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, în ansamblu, precum și a dispozițiilor art. I pct. 1 [cu referire la art. 9 alin.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
concordanță cu art. 10 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 24/2000, Curtea reține că această exigență nu are relevanță constituțională, ci ține de modul de lucru al Parlamentului și îndeplinirea sau neîndeplinirea acestei condiții de procedură nu afectează constituționalitatea legii. Totodată, critica referitoare la faptul că în activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ nu a fost examinată în mod complet jurisprudența Curții Constituționale va fi analizată în raport și în coroborare cu criticile punctuale formulate, întrucât
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). ... 53. Considerentele menționate la paragraful anterior
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
5 mai 2022, invocată, nu au relevanță în prezenta cauză. Astfel, așa cum a reținut Curtea la paragraful 70 al deciziei menționate, cu toate că procedura de urgență nu a fost cerută/aprobată, procedura de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și adoptarea legii au avut loc în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
urmă temei constituțional, instanța de control constituțional a reținut că valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție reprezintă garanții juridice fundamentale pentru asigurarea supremației Constituției, astfel că acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător. Rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și dreptatea, care asigură nu doar
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Prin urmare, Curtea a statuat că evaluarea acțiunii statului strict dintr-o perspectivă legalistă - subsumată în mod mecanic respectării procedurilor legale - poate duce la o concluzie înșelătoare în analiza constituționalității normei juridice. ... 60. În mod concret, Curtea a reținut că dreptatea este un concept constituțional care, având în vedere natura sa moral-filosofică, nu poate cunoaște în sine o normativizare, dar reprezintă cadrul și măsura acțiunii statului. Societatea, în mod rezonabil
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, Decizia nr. 415 din 14
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, ci a unei omisiuni legislative cu relevanță constituțională, care atrage competența instanței de contencios constituțional de a proceda la corectarea acesteia pe calea controlului de constituționalitate (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, paragraful 31). Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că, într-o atare
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, paragrafele 32, 41 și 42. ... 112. Cu privire la dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) și alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală - examinând, în controlul de constituționalitate a posteriori, dispozițiile menționate, prin raportare la critici similare celor formulate prin prezenta obiecție, referitoare la instituirea unui termen (încheierea procedurii în camera preliminară) până la care se poate invoca nulitatea absolută ce decurge din nerespectarea în faza camerei preliminare
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.“ Așadar, competența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii este dublu circumstanțiată - numai cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și numai cu privire la „celelalte instanțe judecătorești“ (Decizia nr. 206
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat pe www.ccr.ro Conținutul comunicatului: În ședința din data de 10 aprilie 2024, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituționale. În esență, Curtea a
COMUNICAT din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272552]
-
se pronunță asupra suspendării judecății ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene se realizează ”fără citarea părților” EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat pe www.ccr.ro Conținutul comunicatului: În ședința din data de 10 aprilie 2024, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009, potrivit căreia soluționarea, în cauzele penale, a recursului împotriva încheierii prin
COMUNICAT din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272553]
-
11 alin. (1) lit. e) au fost abrogate. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, conform căreia pot face obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile legale abrogate, dar care continuă să producă efecte juridice în cauză, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea de la data invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, conform Încheierii din 6 noiembrie 2017 de
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
politici penale. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 152 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 10 mai 2021, și Decizia nr. 73 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
timbru la valoare. De asemenea, față de lipsa unor critici de neconstituționalitate clare și concise, instanța apreciază că nu se poate face o analiză la obiect, în concret nefiind identificate elemente care să conducă la concluzia existenței vreunui viciu de constituționalitate a textului de lege supus analizei. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
de sesizare, dispozițiile art. 25 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din examinarea criticii de constituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, autorul excepției are în vedere doar dispozițiile alin. (1). De asemenea, Curtea constată că, în critica pe care o formulează, autorul excepției invocă și dispozițiile cuprinse
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
care se consacră principiul remunerării egale a femeilor și bărbaților pentru muncă egală, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 845 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2020, Decizia nr. 206 din 28 mai
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
și care duce la omisiunea încadrării autorilor în aceeași grilă cu restul specialiștilor cauzând discriminarea acestora cu privire la măririle salariale. Or, în acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că nu se pronunță exclusiv cu privire la constituționalitatea unor texte legale de sine stătătoare, ci inclusiv cu privire la soluția legislativă raportată la mai multe texte de lege, astfel cum este și cazul prezentului dosar. ... 10. Se menționează că esențial este faptul că în cursul lunii septembrie 2018
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 22 iulie 2022, Decizia nr. 710 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
față de sistemul anterior de salarizare. Or, neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate. ... 24. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 283 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 12 iulie 2021, paragraful 20, a mai statuat că reprezintă dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
capitolul VIII al anexei nr. V la aceeași lege-cadru, pe de altă parte, prin Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2022, precitată, paragraful 24, și Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, precitată, paragraful 23, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]