1,368 matches
-
funcțiuni publice. Maury însă și Rewbell, alsacianul, au propus ca evreii să fie escluși de la acest drept, fiind prea urâți în Alsas. Adunarea decise în fine de-a admite, în legea votată la 24 decemvrie 1789, un amendament conform căruia Constituanta [î]și rezervă de-a hotărî mai târziu asupra drepturilor evreilor. După consultări nouă se votă la 26 ianuarie 1790 o lege asupra "evreilor de la sudul Franței". Evreii ziși spanioli - les juifs connus en France sous le nom de juifs
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Într-o societate contractuală, dimpotrivă, individul major alcătuiește Împreună cu semenii săi ă egalii săi ă „un corp de asociați care trăiesc după o lege comună”, cum se va exprima abatele Siéyès pentru a apăra principiul statului descentralizat (Discurs către Adunarea Constituantă, 1789). În cadrul unei societăți civile, copilul poate fi așadar fratele tatălui său. Triumf cartezian al ideii clare șidistincte, această nouă cetățenie deschide calea conceptului modern de Națiune. Fără Îndoială că Taine are dreptate să-i reproșeze lui Rousseau concepția sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
către suveranul civil. Constituția civilă și Concordatul Napoleon, urmând exemplul Revoluției franceze care adoptase o Constituție civilă a clerului (1790), desprinzând În mod hotărât Biserica Franței de papalitate, reia și el cu hotărâre lupta galicană Împotriva ultramontanismului. Votată de Adunarea constituantă În iulie 1790, această Constituție Încerca să Îngemăneze aspectul galican cu inspirația democratică, Încercând să stabilească Înainte de toate independența deplină a Bisericii Franței față de Roma. Recunoscând că tot ceea ce ține de doctrină este sub autoritatea Sfântului Scaun, ea leagă totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
raportul dintre acestea, principiile generale ale ordinii juridice a societății și drepturile și îndatoririle cetățenilor, act care este adoptat și modificat potrivit unei proceduri speciale. Această definiție este valabilă în principal pentru tipul de constituție-convenție, adică Constituția adoptată de Adunarea Constituantă, organism constituit din reprezentanții națiunii aleși prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, Constituția este ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
lacuna sau pentru a clarifica conținutul unei dispoziții constituționale. Este vorba despre o cutumă supletivă sau interpretativă. Cutuma contra legem contrazice regula constituțională scrisă. Este dificil să se admită cutuma contra legem. 3) Adoptarea și revizuirea Constituției Distincția dintre puterea constituantă și puterile constituite Constituțiile scrise provin dintr-o putere supremă - puterea constituantă - care determină existența și acțiunea puterilor constituite. Puterile constituite reprezintă autoritățile care sunt prevăzute și organizate prin Constituție: adunări, președinți, tribunale, guverne. Puterea constituantă originară<footnote I. Muraru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
o cutumă supletivă sau interpretativă. Cutuma contra legem contrazice regula constituțională scrisă. Este dificil să se admită cutuma contra legem. 3) Adoptarea și revizuirea Constituției Distincția dintre puterea constituantă și puterile constituite Constituțiile scrise provin dintr-o putere supremă - puterea constituantă - care determină existența și acțiunea puterilor constituite. Puterile constituite reprezintă autoritățile care sunt prevăzute și organizate prin Constituție: adunări, președinți, tribunale, guverne. Puterea constituantă originară<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, ediția a XIV-a, vol
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituției Distincția dintre puterea constituantă și puterile constituite Constituțiile scrise provin dintr-o putere supremă - puterea constituantă - care determină existența și acțiunea puterilor constituite. Puterile constituite reprezintă autoritățile care sunt prevăzute și organizate prin Constituție: adunări, președinți, tribunale, guverne. Puterea constituantă originară<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, ediția a XIV-a, vol. I, Editura C.H. Beck, București, 2011, p. 52. footnote> este cea care adoptă Constituția unui stat, este vorba despre prima Constituție a unui stat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
52. footnote> este cea care adoptă Constituția unui stat, este vorba despre prima Constituție a unui stat sau despre o nouă Constituție. Această putere este exercitată de popor prin referendum sau printr-un organ special creat în acest scop (Adunarea Constituantă) care, după adoptarea Constituției, își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca adunare legislativă. Această putere este extrem de importantă și reclamă o procedură specială și solemnă. Puterea constituantă derivată este cea care modifică Constituția aflată deja în vigoare. Există un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
prin referendum sau printr-un organ special creat în acest scop (Adunarea Constituantă) care, după adoptarea Constituției, își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca adunare legislativă. Această putere este extrem de importantă și reclamă o procedură specială și solemnă. Puterea constituantă derivată este cea care modifică Constituția aflată deja în vigoare. Există un organ special sau o procedură specială prevăzută în Constituție, care instituie modalitățile modificării sale. Situațiile în care se adoptă o Constituție nouă: odată cu formarea unui stat nou. Apariția
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
schimbările politice au avut ca urmare adoptarea unei Constituții noi: Constituția României din 1923, Constituția Portugaliei din 1976. Organismul competent să adopte Constituția Competent să adopte o nouă Constituție este organismul care deține sau care a fost învestit cu putere constituantă originară. Desemnarea și învestirea unui anumit organism la nivel național se asigură prin alegeri democratice. În condiții de criză politică, de schimbare calitativă a realităților sociale și a raporturilor dintre forțele politice sau în situația în care în viața unui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
acordul sau manifestarea reală de voință a poporului. Șeful statului (monarh/președinte) este cel care concede, acordă Constituția. Poporul nu participă efectiv la adoptarea legii fundamentale. Cele mai uzitate modalități sunt: poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului. Constituția întocmită și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este supusă poporului spre
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului. Constituția întocmită și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este supusă poporului spre aprobare în cadrul unui referendum (Constituția Franței, din 1958, cea a României, din 1991). Este posibil ca parlamentul să se transforme, fără alegeri generale, în Adunarea Constituantă și să adopte o nouă lege
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este supusă poporului spre aprobare în cadrul unui referendum (Constituția Franței, din 1958, cea a României, din 1991). Este posibil ca parlamentul să se transforme, fără alegeri generale, în Adunarea Constituantă și să adopte o nouă lege fundamentală. În regimurile politice ale fostelor state socialiste, Constituțiile au fost aprobate printr-o procedură pseudodemocratică, puterea politică fiind concentrată în vârful unei piramide totalitare. Clasificarea Constituțiilor după modul de adoptare: Constituția octroiată sau
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
concedată, adoptat prin plebiscit. Inițiativa elaborării statutului aparține monarhului, acesta îl supune ratificării populare prin procedura democratică a plebiscitului. Constituția-convenție este adoptată de un organism de suveranitate națională, special ales pentru adoptarea Constituției și învestit în acest scop cu putere constituantă originară. În literatura de specialitate este menționată și „Constituția parlamentară” care este inițiată, dezbătută și adoptată de parlament. Revizuirea Constituției Revizuirea unei Constituții constă în modificarea acesteia prin reformularea, abrogarea anumitor articole sau prin adăugarea unui text nou. Posibilitatea și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
puterii unice, ceea ce nu a impietat însă asupra departajării activităților fundamentale ale statului. Constituția din 1991 nu a prevăzut expres, așa cum au făcut-o Constituțiile din 1866, 1923 și 1938, principiul separației puterilor, însă acest principiu este așezat de legiuitorul constituant la baza organismelor învestite cu atribuții de suveranitate și a raporturilor dintre acestea. În urma revizuirii Constituției din 2003, în art. 1 alin 4 se prevede că: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Concepția teoretică pe care se bazează principiul separației este aceea potrivit căreia niciunul dintre organele de guvernare sau de conducere globală a societății nu ar putea deține și nu ar putea exercita puterea în chip discreționar sau în detrimentul celorlalte, întrucât constituantul nu a conferit niciuneia o putere absolută, ci, dimpotrivă, a prevăzut un sistem de verificare și echilibrare reciprocă (cheks and balances), prin intermediul căruia fiecare putere veghează ca cealaltă să nu fie exercitată abuziv și să strice echilibrul existent între ele
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
puterii executive, printr-un act de voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul este limitat și condiționat. Potrivit art. 61, alin. 2, parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Prin această formulă, adunarea constituantă originară a instituit un parlament bicameral, avându-se în vedere tradițiile parlamentarismului românesc, care încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a cunoscut două Camere ale puterii legislative.<footnote Opțiunea pentru sistemul bicameral a fost decisă și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
numai de o singură organizație. 3) Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării. Alegerea membrilor parlamentului se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit prevederilor legii electorale. Prin urmare, puterea constituantă a lăsat pe seama legiuitorului stabilirea modului în care urmează să fie alese Camera Deputaților și Senatul, precum și detalierea caracteristicilor dreptului de vot. Caracteristicile dreptului de vot trebuie interpretate în corelație cu prevederile art. 36 și art. 38 din Constituție, care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
uninominal.<footnote Norma de reprezentare pentru Camera Deputaților este de 70.000 de locuitori pentru acordarea unui mandat de deputat, iar la Senat, de 160.000 de locuitori. Numărul deputaților și al senatorilor se raportează la populația țării. footnote> Adunarea Constituantă a lăsat la îndemâna legiuitorului stabilirea numărului membrilor parlamentului, dar l-a corelat cu populația țării, indiferent de domiciliul cetățenilor români. Astfel, persoanele care fac parte din corpul electoral, dar care se află în afara granițelor statale, au dreptul de a-și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cea judecătorească? Este Curtea Constituțională o autoritate în afara celor trei puteri clasice? Ce fel de autoritate publică este?<footnote I. Muraru, M. Constantinescu, Curtea Constituțională a României, Editura Albatros, București, 1997, pp. 36-38. footnote> Cu prilejul dezbaterii tezelor în Adunarea Constituantă s-au susținut mai multe puncte de vedere. Unii parlamentari au susținut că aceasta apare ca o patra putere în stat, ca o supraputere<footnote A se vedea Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 18
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
36-38. footnote> Cu prilejul dezbaterii tezelor în Adunarea Constituantă s-au susținut mai multe puncte de vedere. Unii parlamentari au susținut că aceasta apare ca o patra putere în stat, ca o supraputere<footnote A se vedea Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 18/16 mai 1991, pp. 5-7. footnote>, alții au adresat întrebarea: „Cine va controla această instituție timp de nouă ani cât are mandatul?”. S-au formulat și alte caracterizări, precum cele de „sfat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
bază care a dus la crearea, prin noua Constituție, a Curții Constituționale”. Limitarea atribuțiilor Curții Constituționale prin însăși legea fundamentală și o anumită reticență în reglementarea efectelor deciziilor pronunțate de Curte și-au avut izvorul în neîncrederea cu care Adunarea Constituantă a primit ideea nouă a înființării Curții Constituționale, precum și în concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote În dezbaterile Adunării Constituante
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituantă a primit ideea nouă a înființării Curții Constituționale, precum și în concepția atât de înrădăcinată, de altfel nu numai la noi, că în materie de legiferare reprezentanții aleși ai națiunii trebuie să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.<footnote În dezbaterile Adunării Constituante a fost exprimată în mod clar temerea față de „un organ discreționar, care poate să cenzureze parlamentul fără nicio posibilitate de control sau de contestație”. footnote> 5) Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional Reglementările constituționale privind controlul de constituționalitate, introduse
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of the Judiciary within a European Integrated Context, Esperia Publications Ltd., London, 2006 Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 18/16 mai 1991 Legislație Constituția României, actualizată și republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, modificată și completată prin Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituției României, publicată
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]