2,278 matches
-
ea Întruparea pe parcursul a aproape două milenii de creștinism. Pentru dualismul occidental, aceasta este falsa transcendență care trebuie să fie demascată și demolată pentru a se proclama adevărata transcendență; pentru nihilismul modern și această transcendență este tot falsă, fiind un construct mental la adăpostul căruia am ignorat, mai bine de două milenii, realitatea dură a nihilismului, și ea trebuie demascată ori „deconstruită”. Se justifică astfel numeroase trăsături pe care cele două forme de nihilism - cel metafizic și cel antimetafizic - le au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pentru generațiile viitoare. Relațiile statului cu individul constituie sursa identității sociale a individului, sistemul de valori din cadrul societății, jalonează scopurile existenței individuale și sociale, modelează așteptările indivizilor, psihologia socială. De exemplu, ca rezultat al istoriei, din psihologia americană fac parte constructe sociale precum self-made man, „visul american”, „țara tuturor posibilităților”, the best, „cucerirea spațiului”, în vreme ce din psihologia rușilor fac parte constructe precum „invazia”, „apărarea împotriva dușmanilor”, „suferința și persecuția”, „mama Rusie”, „brutalitatea”. O formă de manifestare a statului în viața cotidiană
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
existenței individuale și sociale, modelează așteptările indivizilor, psihologia socială. De exemplu, ca rezultat al istoriei, din psihologia americană fac parte constructe sociale precum self-made man, „visul american”, „țara tuturor posibilităților”, the best, „cucerirea spațiului”, în vreme ce din psihologia rușilor fac parte constructe precum „invazia”, „apărarea împotriva dușmanilor”, „suferința și persecuția”, „mama Rusie”, „brutalitatea”. O formă de manifestare a statului în viața cotidiană o reprezintă instituțiile. Printre acestea, școala asigură socializarea individului în cultura respectivă. Culturile prezintă diferențe în ceea ce privește specificul interacțiunii didactice. La
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mecanicii - francezi, amanții - elvețieni, poliția - germană și totul e organizat de italieni. III. STILURI CULTURALE DE COMUNICARE Între cultură și comunicare există relații și condiționări complexe. Cultura este un set de patternuri care organizează viața socială și un ansamblu ce constructe cognitive, în baza cărora membrii unei comunități tranzacționează semnificații în procesul comunicării. Ca ansamblu al modurilor de viață, al credințelor, mentalităților și valorilor unei societăți, cultura modelează toate formele de comunicare dintre membrii comunității; în același timp, formele specifice de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt solicitările la secvențe complete de acte, cum sunt ritualurile; prin semnificații înțelegem concepte de bază și premise despre a fi, a acționa, a relaționa, a simți, a locui, recunoscute de oameni ca parte a vieții lor cotidiene. Fiind un construct complex, [cercetarea] discursul[ui] cultural își ândreaptă atenția spre resursele specifice pe care le folosesc oamenii pentru a construi semnificații, explicitând sistemul expresiv din care fac parte aceste resurse (Carbaugh, Wolf, 2000, p. 24). Stilurile culturale de comunicare sunt locul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
doamnă/domnișoară) este impropriu și apare doar emfatic pentru marcarea solidarității de grup sau, în presă, ca expresie a unei perspective obiective asupra evenimentelor. În ciuda unor echivalențe de traducere dintr-o limbă în alta, cuvintele/sintagmele pot reflecta practici discursive, constructe culturale și relații sociale diferite. De pildă, engl. give a talk presupune un discurs public informal frecvent în culturile anglo-saxone, spre deosebire de cultura franceză, unde faire une communication, faire un exposé presupune o comunicare, o expunere formală. În lumea anglo-saxonă, conceptul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și pentru unidimensionalitatea scalei realizate de cercetători, în ambele forme. În mod cert angajații cred că organizația are o atitudine pozitivă sau negativă față de ei, față de contribuțiile lor, dar și față de starea lor de bine. În concluzie, SOP este un construct distinct, pe care ambele variante ale SPOS îl surprind în ambele fațete: aprecierea contribuției angajaților și grijă pentru starea lor de bine. Tocmai de aceea, multi cerecetători recomandă că măsurarea suportului perceput din partea superiorului direct să fie făcută cu ajutorul SPOS
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
imaginea de sine a omului, deci de ancoră să vocaționala. Ancoră îl ține pe om fixat de activitatea / profesiunea să, nelăsându-l să plutească în voia valurilor” 3.Se poate schimba ancoră carierei? Ancoră carierei este deci definită că un construct psihologic care sintetizează în sine cele mai importante achiziții ale individului în plan atitudinal-valoric și comportamental, la care acesta nu ar renunța în nici un chip. Se pare ca notele distinctive ale ancorei carierei sunt: caracterul lor dinamic , formativ, stabilitatea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
or information given to subjects în each conditionsă; Stressing a Psychological System (to infer from subjects’ responses how the system normally operatesă and Physiological Investigation (the manipulation of the internal physiological processesă. În selecting from any of these approaches, the Construct Validity and the Content Validity play a major role. Furthermore, the Temporal Validity and Ecological Validity play an important role în the control of the variables. Chapter six reveals the following Dependent Variables: the physiological variables, the motor reactions and
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
colaborare pentru cercetare, servicii de specialitate (diagnostic și intervenție), vizitați site-ul HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro" http://www.psychotherapy.ro și adresați-vă persoanelor de contact menționate acolo. GLOSAR Definițiile prezentate în continuare sunt definiții de lucru ale unor constructe (unele corelative) și tehnici fundamentale pentru terapia cognitiv-comportamentală. De asemenea autorii menționați sunt cei care au avut contribuții paradigmatice la apariția și evoluția terapiei cognitiv-comportamentale. Detaliile și nuanțele se regăsesc în textul lucrării. I. CONSTRUCTE DE BAZĂ ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
definiții de lucru ale unor constructe (unele corelative) și tehnici fundamentale pentru terapia cognitiv-comportamentală. De asemenea autorii menționați sunt cei care au avut contribuții paradigmatice la apariția și evoluția terapiei cognitiv-comportamentale. Detaliile și nuanțele se regăsesc în textul lucrării. I. CONSTRUCTE DE BAZĂ ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE Cogniție - formă de prelucrare informațională (semantică, imagistică), poate fi conștientă sau inconștientă; se mai utilizează și termenii convingeri/credințe/gânduri, dar este preferat, fără a fi exclusiv, cel de cogniție, deoarece reflectă mai bine caracteristica
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Lambert, M.J., și Ogles, B.M. (2003) The efficacy and effectiveness of psychotherapy. În M.J. Lambert (Ed.), Bergin and Garfield’s Handbook of psychotherapy and behavior change. New York: Willey. Lang, P.J. (1968). Fear reduction and fear behavior: Problems in treating a construct. În J.M. Schlein (Ed.), Research in psychotherapy (vol. 3, pp. 90-103). Washington, D.C.: American Psychological Association. Lazarus, A.A. (1971). Behavior Therapy and Beyond. New York: McGraw-Hill. Lazarus, A.A. (1981). The Practice of Multimodal Therapy. New York: McGraw-Hill. Lazarus, R.S. (1966
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
factorul psihoterapeutic cel mai important. Pornind de la aceste rezultate, APA, prin Divizia de psihoterapie (Divizia 29), a inițiat un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional; diferite forme de psihoterapie pun accent pe diferite dimensiuni. Care sunt însă dimensiunile active din cadrul acestui construct și care sunt factorii inactivi sau mai puțin relevanți? Cercetări de metaanaliză (Lambert et al., 2002) sumarizând zeci de studii pe această
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
un amplu program de studiere a relației psihoterapeutice și a rolului acesteia în obținerea efectelor pozitive ale psihoterapiei. Relația psihoterapeutică este un construct multidimensional; diferite forme de psihoterapie pun accent pe diferite dimensiuni. Care sunt însă dimensiunile active din cadrul acestui construct și care sunt factorii inactivi sau mai puțin relevanți? Cercetări de metaanaliză (Lambert et al., 2002) sumarizând zeci de studii pe această temă au fost recent publicate în raportul Diviziei de psihoterapie (Divizia 29) a Asociației Psihologilor Americani (http://www
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
raportul Diviziei de psihoterapie (Divizia 29) a Asociației Psihologilor Americani (http://www.apa.org), reușindu-se astfel să se dea un răspuns la întrebarea de mai sus. Ele sunt rezumate și în cele ce urmează (pentru a înțelege semnificația acestor constructe, recomandăm consultarea unor lucrări de psihoterapie - Sarason și Sarason, 1999). I. Elemente generale ale relației terapeutice validate științific: empatie și coeziune (în terapia de grup); colaborare și consens asupra scopurilor terapiei; alianța terapeutică (de pildă, stabilirea unor scopuri clare). II
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
mental și sentimental. După cum imposibilă este, probabil, și detașarea completă a cercetătorului de propriile sale determinări sociale și culturale. Cunoașterea în științele sociale este o funcție a modului și mijloacelor prin care înregistrăm date despre obiecte și fenomene și a constructelor teoretice prin care le dăm sens și facem previziuni asupra unora încă necunoscute. Această variație tehnică și intelectuală face ca observațiile asupra acelorași obiecte și fenomene să difere în epoci și spații și, o dată cu ele, și conceptualizarea obiectelor cercetate, teoriile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
studentului (notele obținute în anii de studiu) va corela puternic cu aceasta. În acest caz, criteriul este unul care măsoară o caracteristică viitoare - performanța studentului - ce dă seama de valoarea studentului, și în acest sens are calitate predictivă. Validitatea de construct este apreciată în raport cu un cadru teoretic. Cercetătorul pornește de la o teorie care leagă caracteristica măsurată de alte proprietăți. El formulează ipoteze despre relația dintre caracteristica măsurată și alte variabile, pe care le testează. Dacă ipotezele nu sunt falsificate, dacă relațiile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
le testează. Dacă ipotezele nu sunt falsificate, dacă relațiile au loc în realitate așa cum au fost presupuse de teorie, atunci măsura caracteristicii este validată. Nu este necesar ca teoria față de care validăm măsura să fie una perfect și formal articulată. Constructul teoretic poate fi foarte sistematizat sau mai lax, complex sau simplu, în termeni absoluți sau în termeni probabiliști. Ceea ce este important este să putem formula de pe urma lui ipoteze care să implice caracteristica pe care o măsurăm. Fidelitatea este un concept
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ca: • selectivitatea - tendința de concentrare a atenției doar asupra acelor elemente care confirmă sau par să fie în concordanță cu valorile, credințele și modul de gândire al persoanei; • erorile de atribuire - perceperea diferită a evenimentelor/mesajelor prin activarea unor grile/constructe cognitive personale de evaluare și înțelegere a acestora; • efectul halo - tendința de formare a unei impresii generale asupra unei persoane pe baza uneia sau mai multor trăsături (fizice, psihice, de caracter etc.) ale persoanei respective; • stereotipia - tendința de a atribui
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a ideologiei postumanului. Entitățile virtuale care populează aceste spații conceptuale sunt cel mai adesea situate în zona liminală dintre realitatea fizic-materială și ficțiune (ca eroii din literatura și cinematografia cyberpunk, de la conștiințe umane upload-ate la inteligențe artificialeă, contingențe materiale și constructe ficționale. Se creionează astfel un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau nu cu idealul postmodernismuluiă, virtualitatea nu poate distruge materialitatea percepțiilor, a experiențelor corporale și a acțiunilor sociale și politice. Corporealitatea este marca virtualității. Astfel, o experiență a realității virtuale depinde de mișcarea și de senzorialitatea corporale, iar aplicațiile și constructele acesteia, oricât de abstracte sau numerice în aparență, se bazează pe necesitatea întrepătrunderii zonei tehnologicului cu teritoriile perceptive și actanțiale ale corporalității fizice și societale. Aspectele corporealității și ale identității în cadrul virtualității vor fi privite însă în mod critic moderat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care utilizarea biotehnologiilor nu este o practică neutră, iar provocările tehnoștiințifice lovesc în straturile adânci ale corporealității umane. Condiția virtualității se dovedește a fi punctul de intersecție dintre realitate, materialitate și corporalitate, pe de o parte, și miturile, simbolurile și constructele cultural-imaginale, pe de altă parte. Antropologia culturală a relației dintre ființa umană și tehnologie își dovedește, la începutul mileniului al treilea, legitimitatea, ca discurs asupra corpului și identităților hibride. Rezumatul capitolelortc "Rezumatul capitolelor" Primul capitol configurează o posibilă ontologie virtuală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în astfel de asocieri, cyborgul, ca superpoziționare a biologiei și a tehnologiei cibernetice, devenind exemplul predilect al postumanului. O mostră de discurs cyborgic în această direcție a excesivului (ca limită riscantă a gândirii umanuluiă, a utopicului, a metaforei sau a constructului ficțional (evident punct de vedere care exclude susținerea practicăă este „identitatea terminală” (vezi Bukatman, 1993Ă. Această sintagmă este analizată de teoretician, în cartea cu același titlu, în termenii ultimi și ultimativi ai cyberspiritualismului, în momentul în care descrie cyberspațiul ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
popularizat mai ales prin serialul de televiziune Star Trek. Asfel, odată cu fondarea științei ciberneticii, termenul cyborg a devenit operabil și, spre deosebire de celelalte accepții tehnologice istorice ale întrepătrunderii om-mașină, aduce cu sine posibilitatea (ea însăși chestionabilăă imaginării corpului uman ca un construct de date computaționale destrupate, dar și realitatea propriei funcționări sistemice complexe. Din acest punct de vedere, copiile lui Platon sau simulacrele lui Baudrillard ori ale lui Deleuze și Guattari devin „replicanți” ai omului. Acești replicanți nu mai sunt o ilustrare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întrețesute în mod literal-material: mașinii i se atribuie funcții organice, în protezarea cibernetică, sau chiar o viziune vitalistă, în viața artificială, în timp ce perspectiva asupra ființei umane este reconstruită în funcție de noile tehnologii ale corporealității virtuale. În această direcție, o serie de constructe, în aparență paradoxale, emerg în modelele actuale ale tehnoculturii, precum sintagma „natură asistată de calculator”. Natura reconstruită în mod digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]