KorAP: Find »[drukola/base=constructivist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...65 >

1,615 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

ultimele decenii, limitele sunt însă vizibile aici. Constatăm astfel că înseși caracteristicile designului au suportat transformări de sens în dezvoltarea sa, în baza trecerii de la abordarea behavioristă a învățării prin condiționare operantă, a programării informatice, la abordarea cognitivistă și apoi constructivistă. Sau începe să indice trecerea de la standardizarea modului de proiectare al activităților, de la structuri-model care reflectă conformitatea, rigurozitatea respectării unor criterii de sistematizare, ordonare rațională a elementelor, secvențelor, acțiunilor implicate în desfășurarea procesului de instruire, centrat pe predare, dar și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
progresiv, diversificat a metodologiei active, fundamentată și pe teorii noi ale învățării sau pe schimbarea de orientare către alte tipuri de așteptări postșcolare, în timp a condus la afirmarea paradigmei noului design. Acesta, ca proiectare de tip cognitivist și apoi constructivist sau ca proiectare bazată pe rezolvarea de situații-problemă complexe, a fost promovată de către importanți cercetători (apud Joița E, 2006, pp. 125-270) Dar se insistă acum și pe altă nouă caracteristică a designului cea evidențiată de proiectarea bazată pe reflecție în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
unui conținut la cea contextualizată, • de la unitar la diversificare a acțiunilor și metodelor, • de la timpul dirijat la timpul adaptat, • de la abordarea globală a temei la înțelegerea pe secvențe, • de la prezentarea și demonstrarea de resurse de către educator la folosirea lor directă, constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la evaluarea cunoștințelor la cea a competențelor. Această abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului de succes implică: organizare, gestionare a resurselor, coordonare, luarea de decizii, facilitare, îndrumare, stimulare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
critică, din diverse perspective-criterii mai ales calitativ se realizează: cu aplicarea de metode și instrumente alternative de verificare, analiză și interpretare, valorizare, cu formularea de reflecții, consecințe, ipoteze pentru acțiuni-cercetare. Literatura problemei inventariază numeroase modele de proiectare, de tip behaviorist, constructivist sau în alte combinații conceptuale, cu sublinierea etapelor. Dar fiecare trebuie văzut ca o alternativă teoretică sau/și practică a acțiunii de concepere, organizare a activității de proiectare, valoarea lor variind după parametri reali: mediul construit, elementele curriculumului, experiențe anterioare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sau altul dintre aceste aspecte, încât fiecare educator își poate demonstra deosebit de diversificat competența de proiectare, și nu numai în faza pregătitoare, atitudinea reflexivă și de cercetare, de dezvoltare profesională fundamentată științific și aici. Ele sunt diversificate în literatura problemei, constructiviste mai ales și indică posibilitatea reală a proiectării în alternative organizatorice la nivel de sistem a activității. Dar progresul actual în conceperea proiectării unei activități constă tocmai în a diversifica metodologia realizării interne, a adaptării alternativelor la dinamica faptelor, a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a complexității, a integrativității, a reflecției și interpretării, a acțiunii-cercetare, a identității. Sau corelează cu macroparadigme ale metodologiei ei (dezvoltate în acest demers): a abordării praxiologice, a alternanței, a priorității formării competențelor, a centrării pe învățarea educatului, a priorității metodelor constructiviste, a evaluării calitative, a manifestării leadershipului. Un alt cercetător important în temă (D.H. Jonassen, 2004, cap 1-23) sintetizează evoluția macroparadigmei designului, de la primele cercetări, rezultate din corelarea sa cu una dintre abordările esenței educației (anume interpretarea sa și ca tehnologie

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
modele de microadaptări pe secvențe, atunci s-a putut contura și un model generic ALEM (Adaptive Learning Elements Model), valabil atât la nivel micro, cât și macroproiectare. Practic, acest model poate fi conceput de către educator, folosind paradigme deja cunoscute: abordarea constructivistă (pentru rolul cunoașterii directe, inițiale, cu variate posibilități de înțelegere directă a contextului mediului pedagogic implicat) sau abordarea metacognitivă (pentru autoevaluare continuă, reflecție, a fiecărui partener) sau abordarea învățării prin comunicare și colaborare sau abordarea prin teoria sistemelor a activității

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
efectelor este dificilă în lipsa clarității punctelor de plecare. • Proiectarea și managementul sunt obscure ca procese. • Există riscul focalizării doar pe ideile date în modelul standard. • Procesele nu pot fi articulate, prin neraportarea la specific. 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată că, în esență, conceperea activităților educative este o construcție mentală a educatorului (lat. proicio, ere a arunca înainte; proiectio, nis întindere înainte, dreptul de a construi făcând o ieșitură/proiecție). Iar produsul său este un construct

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dificilă în lipsa clarității punctelor de plecare. • Proiectarea și managementul sunt obscure ca procese. • Există riscul focalizării doar pe ideile date în modelul standard. • Procesele nu pot fi articulate, prin neraportarea la specific. 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată că, în esență, conceperea activităților educative este o construcție mentală a educatorului (lat. proicio, ere a arunca înainte; proiectio, nis întindere înainte, dreptul de a construi făcând o ieșitură/proiecție). Iar produsul său este un construct, un proiect

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
este o schiță concretă a desfășurării activității și a modului de antrenare a elementelor ei. Variante de modele sunt suficient de multe, căci au evoluat odată cu fundamentarea concepției asupra proiectării și a definirii curriculumului școlar, în prezent consolidându-se abordarea constructivistă, în dauna celei behavioriste, mult exagerată ca operaționalizare, algoritmizare, programare riguroasă, cu accent pe un design în manieră tehnologică (1962, R. Glaser Instructional Design). Față de aceste soluții amplu utilizate, chiar și astăzi de către didacticienii specialităților și educatorii cu o astfel

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
design în manieră tehnologică (1962, R. Glaser Instructional Design). Față de aceste soluții amplu utilizate, chiar și astăzi de către didacticienii specialităților și educatorii cu o astfel de formare anterioară, problematica actuală ne oferă acceptarea schimbării paradigmei prin posibilitatea verificării unor modalități constructiviste ipotetice specifice. Ele pot sugera și alte posibilități de concepere și reprezentare grafică a pregătirii și concretizării activităților, care să devină instrumente auxiliare ale înțelegerii și aplicării esenței proiectării constructiviste. Încă în fazele inițiale ale căutărilor constructiviste, proiectarea era asociată

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ne oferă acceptarea schimbării paradigmei prin posibilitatea verificării unor modalități constructiviste ipotetice specifice. Ele pot sugera și alte posibilități de concepere și reprezentare grafică a pregătirii și concretizării activităților, care să devină instrumente auxiliare ale înțelegerii și aplicării esenței proiectării constructiviste. Încă în fazele inițiale ale căutărilor constructiviste, proiectarea era asociată cu o construcție (B. Wilson și Cole, l997a), supusă acelorași probleme ale cunoașterii: • procesarea informațiilor acumulate privind rezolvarea optimă a curriculumului, a situațiilor de instruire în anumite contexte pedagogice, • formularea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
verificării unor modalități constructiviste ipotetice specifice. Ele pot sugera și alte posibilități de concepere și reprezentare grafică a pregătirii și concretizării activităților, care să devină instrumente auxiliare ale înțelegerii și aplicării esenței proiectării constructiviste. Încă în fazele inițiale ale căutărilor constructiviste, proiectarea era asociată cu o construcție (B. Wilson și Cole, l997a), supusă acelorași probleme ale cunoașterii: • procesarea informațiilor acumulate privind rezolvarea optimă a curriculumului, a situațiilor de instruire în anumite contexte pedagogice, • formularea de interpretări și reflecții posibile de făcut

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
instrumentelor necesare ridicării construcției învățării, • urmărirea continuă a progresului acesteia după reglările necesare. Iar rezultatul concretizării acestei întreprinderi nu este decât tot un construct, un artifact, un proiect, potrivit normelor construcționiste. Autorii remarcă și mai multe note distinctive ale proiectării constructiviste, față de modelele anterioare (inițial, behaviorist), regăsibile în abordările privind Instructional Design (ID): • renunțarea la sensul prescriptiv detaliat de precizare a procedurilor, • enunțarea principiilor care să permită adaptarea la situațiile reale ale construirii învățării, • promovarea inițierii astfel a educatorilor în cunoașterea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
una procedurală, care explorează alternative de proiectare, de concepere și soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a instruirii, a obiectivelor specifice, potrivit pedagogiei competențelor, a specificului elementelor contextului și a propriei măiestrii pedagogice. De aceea afirmăm că proiectarea constructivistă aspiră să fie caracterizată ca fiind: • științifică (aplică criterii specifice de cunoaștere, de argumentare logică, de rezolvare, de verificare, de interpretare), • interpretativă (recurge la ipoteze, caută răspunsuri și căi alternative de concepere și realizare, adoptă criterii variate, determină formularea de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
desfășurare a activității devine dificilă din cauza multiplelor alternative. Flexibilizarea proiectării poate fi ilustrată și prin compararea modelului ilustrativ pentru designul instrucțional de tip behaviorist, ca o concretizare a antrenării condițiilor de învățare specifice (R.M. Gagné) cu modele actuale de tip constructivist, la nivelul unităților de învățare. Tabel 17: Modele alternative în proiectarea constructivistă Etape ale unității de învățare (N ore). Timp unitar. Cu precizarea la fiecare (în coloana a II-a) a elementelor antrenate variat în conceperea secvențelor, distribuite argumentat în timpul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ilustrată și prin compararea modelului ilustrativ pentru designul instrucțional de tip behaviorist, ca o concretizare a antrenării condițiilor de învățare specifice (R.M. Gagné) cu modele actuale de tip constructivist, la nivelul unităților de învățare. Tabel 17: Modele alternative în proiectarea constructivistă Etape ale unității de învățare (N ore). Timp unitar. Cu precizarea la fiecare (în coloana a II-a) a elementelor antrenate variat în conceperea secvențelor, distribuite argumentat în timpul global al celor N lecții (iar nu cu repetarea lor în fiecare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Stimularea actualizării capacităților prealabile. 4. Prezentarea stimulilor proprii sarcinii de învățare. 5. Dirijarea învățării și oferirea unor îndrumări. 6. Asigurarea conexiunii inverse. 7. Aprecierea performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E., 2006, pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor și a experiențelor anterioare, pentru a asigura baza de plecare, prin revederi, repetiții, aplicații. 2. Integrarea noilor informații în această bază, pentru a fi transformate, prin sinteze noi

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de analogii, metafore, reflecții. 3. Organizarea acestor idei în rețele, categorii, liste, hărți conceptuale, scheme. 4. Elaborarea ideilor de sinteză, a argumentelor ordonate, alcătuirea de lucrări finale, elaborarea de decizii, programe, proiecte de acțiune. Modelul ICON (Interpretation Construction), ca model constructivist (Black,J., McClintock,R., 1995, apud Joița, E., 2006, pp. 156-157) 1. Observarea elementelor situației date, a materialelor-suport, a altor mijloace de reprezentare și mânuirea, analiza lor. 2. Construirea interpretărilor proprii în baza observațiilor făcute și construirea argumentelor pentru demonstrarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ca semn al flexibilizării cognitive, sintetizarea lor de către educator, evaluarea valorii lor ca produse și ale activității de construire. 7. Aplicarea acestor interpretări în situații, probleme, acțiuni sau transferul procedurii în realizarea altor interpretări ale altor probleme, texte. Modelul CLD (Constructivist Learning Design), ca model constructivist (Gagnon, G.W., Collay,M., 1996, 2005, apud Joița E, 2006, p. 157) 1. Prezentarea situației-problemă pe care educații s-o analizeze. 2. Efectuarea analizelor prin gruparea educaților și a materialelor. 3. Construirea astfel a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sintetizarea lor de către educator, evaluarea valorii lor ca produse și ale activității de construire. 7. Aplicarea acestor interpretări în situații, probleme, acțiuni sau transferul procedurii în realizarea altor interpretări ale altor probleme, texte. Modelul CLD (Constructivist Learning Design), ca model constructivist (Gagnon, G.W., Collay,M., 1996, 2005, apud Joița E, 2006, p. 157) 1. Prezentarea situației-problemă pe care educații s-o analizeze. 2. Efectuarea analizelor prin gruparea educaților și a materialelor. 3. Construirea astfel a unei structuri, scheme, rețele de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
construit în grup. 5. Încurajarea educaților să formuleze cât mai multe interpretări și argumente, să coreleze cu alte teme, să se refere la aplicații. 6. Efectuarea de aprecieri asupra modului de înțelegere, învățare. Modelul OLE (Open Learning Environments), ca model constructivist (Hannafin, Land, Oliver, 1999, apud Joița, E., 2006, pp. 145-146) 1. Precizarea problemei. 2. Analiza datelor, a resurselor. 3. Construirea de variante proprii ale rezolvării. 4. Critica, dezbaterea, compararea variantelor. 5. Sinteza soluției definitive. Rezolvarea. 6. Sinteza. Evaluarea. Reflecții. Modelul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Joița, E., 2006, pp. 145-146) 1. Precizarea problemei. 2. Analiza datelor, a resurselor. 3. Construirea de variante proprii ale rezolvării. 4. Critica, dezbaterea, compararea variantelor. 5. Sinteza soluției definitive. Rezolvarea. 6. Sinteza. Evaluarea. Reflecții. Modelul celor 5 E, ca model constructivist (Bybee, R., 1990, 2001, apud Joița, E., 2006, pp. 157-158) 1. Prezentarea sarcinilor. Stabilirea relațiilor cu experiențele și cunoștințele anterioare. Organizarea materialelor și a acțiunilor. Anticiparea planului de rezolvare. Formularea unor întrebări, efectuarea de analogii cu rezolvări similare, atenționarea asupra

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
înțelegerii, utilizării în alte situații reale, abordării din alte perspective. 5. Evaluarea prin analize criteriale (Evaluate) a progresului, a modului de înțelegere și acțiune, a produselor, cu formularea de reflecții, exersarea metacogniției. Modelul ETER (Experience, Theory, Experimentation, Reflection), ca model constructivist (Beliveau, Y.J., Peter, D., 2002, apud Joița, E., 2006, pp. 159-160) 1. Utilizarea abordării teoretice în sprijinirea câștigării de experiență în interpretarea informațiilor, a situațiilor prezentate. Înțelegerea relațiilor între ele, facilitarea formulării de deducții, implicații, idei derivate. 2. Efectuarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]