1,465 matches
-
de aici. Știința duhovnicească e superioară celei profane pentru că țelul ei este câștigarea vieții veșnice. Aceasta e compusă din două părți: partea practică sau a faptelor și partea teoretică sau contemplația. Știința practică se poate însuși fără contemplație, dar știința contemplației nu se poate învăța fără practică. Știința practică are două temeiuri: primul este să se cunoască natura viciilor și metodele de a le înlătura, iar al doilea este acela de a se cunoaște șirul virtuților și mintea noastră să se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian, ,,scopul vieții monahale era de a se pregăti pentru cetățenia cerească și de a anticipa, chiar dacă fugar și imperfect, bucuria deplină ce va fi atinsă acolo” . Teologia duhovnicească a lui Cassian este accentuat hristocentrică, astfel că întreaga învățătură despre contemplație, castitate, rugăciune și cunoaștere duhovnicească este străbătută de Hristos. Direcțiile vieții monahale explorate de Ioan Cassian în opera sa sunt trei: căutarea curăției inimii, dedicarea contemplației și anticiparea fericirii cerești a vederii lui Dumnezeu. Acestea se desfășoară în paralel și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acolo” . Teologia duhovnicească a lui Cassian este accentuat hristocentrică, astfel că întreaga învățătură despre contemplație, castitate, rugăciune și cunoaștere duhovnicească este străbătută de Hristos. Direcțiile vieții monahale explorate de Ioan Cassian în opera sa sunt trei: căutarea curăției inimii, dedicarea contemplației și anticiparea fericirii cerești a vederii lui Dumnezeu. Acestea se desfășoară în paralel și destinațiile lor nu pot fi mereu surprinse. Deoarece Cassian își dă seama că cerul poate reprezenta pentru mulți o destinație îndepărtată, iar fericirea veșnică poate părea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
induce ideea că monahii au nevoie de un țel mai apropiat și unul dintre ele este curăția inimii (Convorbiri duhovnicești I, 4). Curăția inimii cuprinde o arie mai largă de metafore utilizate de Cassian pentru a descrie desăvârșirea monahală: liniștea, contemplația, rugăciunea neîncetată, castitatea și cunoașterea duhovnicească. 1. Curăția inimii. Noțiunea curăției inimii apare tratată de Cassian atât în Așezăminte mănăstirești (cartea 4) cât și în Convorbirile duhovnicești IV, V și X. Noțiunea de curăție atât pentru scriitorii precreștini, ca Platon
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la baza susținerii acestei expresii versetul evanghelic: ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5,8) și care leagă un mijloc de un scop. Cassian accentuează experiențele pe care curăția inimii le face posibile: iubirea, contemplația, cunoașterea duhovnicească, rugăciunea neîncetată, castitatea, unirea cu Dumnezeu și fericirea cerească. Prin creșterea virtuților se dobândește curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare și chiar viitoare, în așa fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre scopul prezent și sfârșitul ceresc. În Cartea a V-a Așezămintelor duhovnicești, Cassian afirmă teza sa fundamentală: contemplația este o depășire a marginilor pământești legate de moarte și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre scopul prezent și sfârșitul ceresc. În Cartea a V-a Așezămintelor duhovnicești, Cassian afirmă teza sa fundamentală: contemplația este o depășire a marginilor pământești legate de moarte și o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre scopul prezent și sfârșitul ceresc. În Cartea a V-a Așezămintelor duhovnicești, Cassian afirmă teza sa fundamentală: contemplația este o depășire a marginilor pământești legate de moarte și o pregustare a cerului. Cel care primește toate lucrurile prezente ca fiind pieritoare și își fixează neclintit privirea minții asupra a ceea ce e nemișcat și veșnic, acela contemplă fericirea vieții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fiind pieritoare și își fixează neclintit privirea minții asupra a ceea ce e nemișcat și veșnic, acela contemplă fericirea vieții viitoare fiind încă în trup. Columba Stewart sistematizează în cinci puncte motivația dezvoltată de Cassian în Convorbirea duhovnicească I pentru plasarea contemplației în centrul teologiei sale. 1. Faptele practice ale ascetismului și slujirii sunt provizorii în realitatea existenței păcătoase a omului și necesitatea lor ia sfârșit odată cu moartea. 2. Contemplația face parte și din viața prezentă, dar și din cea de după moarte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cinci puncte motivația dezvoltată de Cassian în Convorbirea duhovnicească I pentru plasarea contemplației în centrul teologiei sale. 1. Faptele practice ale ascetismului și slujirii sunt provizorii în realitatea existenței păcătoase a omului și necesitatea lor ia sfârșit odată cu moartea. 2. Contemplația face parte și din viața prezentă, dar și din cea de după moarte deoarece are ca bază iubirea și ca obiect pe Hristos ce dăinuie veșnic. 3. Fericirea sfinților în cer constă în contemplarea lui Dumnezeu. 4. Contemplarea din această viață
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în contemplarea lui Dumnezeu. 4. Contemplarea din această viață poate anticipa și participa la contemplarea cerească. 5. Cu toate că e imposibilă o concentrare constantă când încă ne aflăm în trup, e necesar efortul continuu în scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată de Cassian avem o înțelegere hristocentrică a contemplației prin faptul că el vorbește nedefinit, fără să facă o distincție clară între unirea cu Dumnezeu și cu Hristos. Unirea cu Dumnezeu vine prin contemplație. Cassian pune accentul pe vederea cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
poate anticipa și participa la contemplarea cerească. 5. Cu toate că e imposibilă o concentrare constantă când încă ne aflăm în trup, e necesar efortul continuu în scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată de Cassian avem o înțelegere hristocentrică a contemplației prin faptul că el vorbește nedefinit, fără să facă o distincție clară între unirea cu Dumnezeu și cu Hristos. Unirea cu Dumnezeu vine prin contemplație. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată de Cassian avem o înțelegere hristocentrică a contemplației prin faptul că el vorbește nedefinit, fără să facă o distincție clară între unirea cu Dumnezeu și cu Hristos. Unirea cu Dumnezeu vine prin contemplație. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale și atrage atenția asupra faptului că cel curat cu inima poate ajunge să vadă lucrurile dumnezeiești, duhovnicești, nevăzute, viitoare și ascunse. Scopul monahului este, într-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vederea cu ochii sufletului ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale și atrage atenția asupra faptului că cel curat cu inima poate ajunge să vadă lucrurile dumnezeiești, duhovnicești, nevăzute, viitoare și ascunse. Scopul monahului este, într-o ultimă etapă a contemplației, ,,hrănirea numai cu frumusețea și cunoașterea lui Dumnezeu” (Convorbiri duhovnicești I,8). Astfel, creștinul desăvârșit este cunoscătorul transcendenței. Cassian se folosește de episodul cu Marta și Maria din Betania (Luca 10, 38-42) care, încă de la Origen, reprezintă o alegorie a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Dumnezeu” (Convorbiri duhovnicești I,8). Astfel, creștinul desăvârșit este cunoscătorul transcendenței. Cassian se folosește de episodul cu Marta și Maria din Betania (Luca 10, 38-42) care, încă de la Origen, reprezintă o alegorie a modului de viață activ și contemplativ. Contemplația este superioară acțiunii, pentru că e simplă și una, în comparație cu lucrul practic (actualis opus) și care aduce multe roade. Monahul ce ajunge la desăvârșirea spirituală primește darul cunoașterii mistice, noțiune pe care Sfântul Ioan Cassian o preia de la Evagrie Ponticul și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru că e simplă și una, în comparație cu lucrul practic (actualis opus) și care aduce multe roade. Monahul ce ajunge la desăvârșirea spirituală primește darul cunoașterii mistice, noțiune pe care Sfântul Ioan Cassian o preia de la Evagrie Ponticul și o identifică cu contemplația pură (theoria) lui Dumnezeu. Ea este numită și rugăciunea pură sau rugăciunea de foc și pe care Sfântul Ioan Cassian o caracterizează astfel: această rugăciune, cu totul de foc și pe care prea puțini o cunosc din experiență este, la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
chestiuni de bază: împarte existența umană în activă și contemplativă; schițează un șir continuu de contemplări pornind de la lucrările văzute ale lui Dumnezeu în creație și până la tainele dumnezeiești sesizabile doar cu simțurile duhovnicești; elaborează relația dintre acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie Ponticul. Mare parte din terminologia folosită de Cassian, privitor la aceleași idei, apare cu aceeași semnificație generală. Cuvinte precum apatheia, gnosis și theoria au o istorie ne-creștină și o istorie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Stoic or Gnostic or Platonist” (,,Echivalențele lor latine erau departe de reminiscențele stoicilor, gnosticilor sau platonicilor”). Cassian a adoptat sistemul evagrian, divizând însă existența umană în două părți și a utilizat două căi: calea virtuții pentru viața practică și calea contemplației pentru viața teoretică (contemplativă). Această diviziune este mai mult implicită decât explicită în opera lui Cassian. Făcând referire directă la viața practică ancorată în contextul monahal, Cassian utilizează mai multe substantive ce caracterizează aspectele particulare, cum ar fi: disciplină, viață
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în contextul monahal, Cassian utilizează mai multe substantive ce caracterizează aspectele particulare, cum ar fi: disciplină, viață, mod de viețuire, lucru, angajament, discernământ, experiență, rod, învățătură, desăvârșire și virtute. O viață practică este necesară atât anahoreților cât și chinoviților. Calea contemplației utilizează ca forme de cunoaștere cunoașterea duhovnicească sau adevărată și constă în ,,contemplarea celor dumnezeiești și în cunoașterea înțelesurilor celor mai sfinte” (Convorbiri duhovnicești XIV, 1). La Cassian avem credința că, asemenea Bibliei, întreaga creație oferă posibilități ordonate de a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
3) Fericirea cerească și vederea lui Dumnezeu. ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8). Tema fericirii cerești transpare din toate scrierile monahale ale lui Cassian. Sfârșitul monahului este numit de Cassian fericire, iar contemplația o pregătește și o anticipă. Filosofii și teologii greci descriau împlinirea de sine a omului ca fiind fericirea extremă. Formația spirituală a lui Cassian îl face să păstreze în opera sa urme ale unei serii întregi de autori creștini, iudei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a anahoretului”. Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. La Cassian se estompează uneori granița dintre fericirea cerească a vieții viitoare și fericirea contemplativă posibil de atins în această viață. Contemplația din această viață este asemănare a fericirii desăvârșite și eterne din cer. Contemplă fericirea existenței cerești acela care și-a fixat privirea minții asupra veșniciei. Sfârșitul vieții monahale este Împărăția lui Dumnezeu sau Împărăția cerurilor, iar Cassian pune în antiteză
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
el atinsese această extraordinară stare. Castitatea devine, astfel, simbolul curăției inimii posibilă însă, nu în urma unei hotărâri ascetice, ci ca dovadă a lucrării harului lui Dumnezeu în om. Cassian privește realist creșterea monahală și recunoaște că o concentrare desăvârșită pe contemplație este de neconceput în această viață având în vedere multitudinea de nevoi și cerințe și faptul că mintea hoinărește mereu, dispusă să se disperseze rapid, să-și schimbe ușor centrul de interes. ,,Chiar cei mai sfinți monahi comit în mod
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
practica cele patru feluri de rugăciune, pe care le-a cumulat în ,,rugăciunea Sa arhierească” de la Cina cea de taină (Așezăminte mănăstirești 17; Convorbiri duhovnicești 9,17). Odată cu progresul în rugăciunea Domnului, Cassian învață că Hristos devine mai mult obiectul contemplației decât învățătorul rugăciunii, iar intimitatea cuvintelor din ,,Tatăl nostru” anticipează ,,rugăciunea mai înaltă” care depășește stadiul liberal și constă în întregime din iubire dumnezeiască (Convorbiri duhovnicești 9,18). La începutul Convorbirii IX Gherman a cerut o metodă pentru rugăciunea neîncetată și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin disciplină ascetică și cunoașterea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Viața virtuoasă creștină se opune, în scrierile lui Cassian, eticii filosofice necreștine, iar înfrânarea sexuală a filosofilor nu trebuie confundată niciodată cu darul dumnezeiesc al castității. Aceasta din urmă face posibilă contemplația și adevărata cunoaștere. Celibatul pentru tagma filosofilor era o realizare umană doar de suprafață fără semnificația teologică durabilă asigurată numai de harul divin. Teologia lui Cassian privitoare la har și posibilitățile umane se prezintă în contextul castității. El explorează sexualitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]