73,689 matches
-
A pune iarăși și iarăși întrebarea "este Arghezi poet religios?" și a răspunde, mai lung sau mai scurt, prin da sau nu, e o dovadă a lipsei de imaginație în critică. Întrebările trebuie puse altfel, Arghezi trebuie gândit în alt context, orizontul de așteptare a suferit modificări. A stărui, pe urmele lui Vladimir Streinu, în înțelegerea revoluției poetice argheziene ca emanație a unui geniu verbal, înseamnă nu a repeta ceva deja știut, ci a perpetua un adevăr parțial, un reproș camuflat
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
moarte 58. Sfântul Ipolit al Romei Sfântul Ipolit al Romei († 235) este remarcabil prin utilizarea expresiei γίγνεσθαι θεόν fără a se referi la Psalmul 81, 6 și pentru că a fost unul dintre primii scriitori care au utilizat termenul θεοποιεῖν în context creștin 59. Contemporanul său mai bătrân, Clement din Alexandria, conferise deja termenului un înțeles creștin, dar se pare că Sfântul Ipolit nu cunoștea acest aspect. Ca exeget biblic și om al controverselor, grecii asiatici, Sfântul Iustin, Meliton de Sardes, Teofil
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
mai mult. Într-adevăr, dacă există o conexiune între Sfântul Ipolit și Clement în privința utilizării limbajului îndumnezeirii, atunci aceasta rezidă în dependența lor comună de Sfântul Irineu. Ca și Sfântul Irineu, Sfântul Ipolit dezvoltă ideea îndumnezeirii creștine nu într-un context speculativ, ci în decursul unei prezentări kerygmatice a destinului umanității. Contrar gnosticilor, el insistă că o ființă umană nu este un dumnezeu căzut: „Dacă Dumnezeu ar fi dorit să te facă zeu, te ar fi făcut”60. Dar ființa umană
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Simona Vasilache Pe o peliculă privită în zare, peisajul stă, mai totdeauna, în umbra portretului. Altfel spus, puterea măritoare a istoriilor literare alege, dar nu de tot, textele (și autorii...) de contexte. Așa că între scriitorul "rupt", în medalion, din fotografia de familie și planul, ușor șters, al generației, rămîn, din ce în ce mai decolorate, griurile de legătură. O asemenea imagine, "filmată" cu focală variabilă, etalează Dumitru Chioaru în volumul publicat anul trecut la Cartea Românească
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
și registre stilistice. Majoritatea verbelor la care ne vom referi în continuare nu sînt, desigur, cuprinse în dicționarele noastre curente. Verbul a cancela (din engl. to cancel), extrem de utilizat în "ferestrele de dialog" ale programelor de computer, se folosește în contexte din ce în ce mai variate, cu sensul "a anula": "să Ťcanceleziť o întîlnire" (Evenimentul zilei = EZ 3494, 2003, 3); "doctorii își cam fac de cap cu appointment-ele (...); aștepti 2 săpt un appointm.. și în ultima oră îl cancelează" (parinti.com). Desigur, sensul larg
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
fonduri europeneť (...) Noi nu furăm, Ťaccesămť!" (EZ 3993, 2005, 1). Singurul termen tehnic din această listă înregistrat de DEX este a scana (avînd în dicționar cu definiția restrictivă "a explora prin intermediul unui scaner"); sensul cu care îl găsim în multe contexte actuale poate proveni direct din engl. to scan ("a examina, a scruta"), dar nu fără contribuția computerelor, mai ales în evoluțiile figurate și glumețe: "Omul a stat probabil numai cîteva zile în România și imediat a scanat situația" (EZ 3411
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
Spital. - Aha!, a exclamat Haralampy, cred că este vorba despre fratele lui Ioan Mircea Pașcu sau chiar despre fostul ministru lucrând sub acoperire pesedistă și anti-Geoană o vizită caritabilă... Trebuie să ne interesăm, într-adevăr, undeva... În paranteză și în context, ca fond muzical al imaginilor cu Ion Iliescu părăsind Spitalul unde i se efectuase intervenția chirurgicală, formația "Divertis" cânta "Ce bine-mi pare că ai luat țeapă". Părerea mea nu contează, dar cred că momentul televizat de Antena 1 nu
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
către lumea largă. Fără a omite un pitoresc "media-autor" precum Radu Anton Roman, care garantează, în felul său, o ... fermecătoare prezență în librăriile franceze, cu al său volum editat la Paris: Saveurs de Roumanie. Ce loc ocupă , într-un asemenea context, o antologie bilingvă din poezia lui Eminescu, precum volumul Revedere, apărut (în excelente condiții), la mica editură portugheză Evoramons (prezentat în România Literară de profesorul Mihai Zamfir) Ce șanse are romanticul nostru poet național să fie citit sau descoperit de
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
în acest sens este poate mai mare decît aceea a cititorilor din " marile țări" occidentale - obișnuiți, cumva, cu acest tip de " descoperiri". Cu toate acestea, provocarea care ne stă înainte este de a înfrînge inerțiile și prejudecățile care, desigur, există. Contextul este prielnic, aș zice. În librăriile portugheze cărțile de poezie sînt impresionant de multe... Pe ce " lungime de undă" poate fi înțeles Eminescu în Portugalia azi? Prezența internațională a lui Eminescu a fost victima circulației restrînse a limbii în care
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
scrutare și dezmembrare semantică (regăsibilă în registrul sculptural) este un mod de forțare a cunoașterii pe care poetul începe să o organizeze evenimențial. Insist asupra termenului "evenimențial" pentru că în românește a fost tradus prin "ritual", ceea ce nu prea corespunde totdeauna contextelor extrem de fluide pe care Neagu le țese sau, mai aproape de tehnicile generative, le permutează. Mă refer la poemul "Blind's Bite/Mușcătura orbului" unde accentul cade pe "evenimentul" rotațiilor succesive (semantice, conceptuale). Zigzagului grafic i se adaugă jocul subtil al
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
iar pe de altă parte cu descifrarea alfabetului "scriiturii", a unei tradiții culturale stratificate de secole. O altă temă de reflecție - deosebit de incitantă - a fost cea propusă de Gisele Vanhčse, care s-a oprit asupra relevanței "scriiturii nomade" istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
migrație, mutație și metisaj, deopotrivă la nivelul scriiturii și al viziunii", notează în concluzie autoarea. O pondere însemnată au avut și discuțiile despre relația lui Istrati cu ideologia, "utopia progresistă" pe care și-a construit-o fiind privită fie în contextul istoric al începutului de secol XX (Gianni Schilardi), fie din punctul de vedere al contemporaneității (Goffredo Fofi). Dintre invitații români, Sabina Măduță s-a concentrat în intervenția sa asupra prieteniei dintre Istrati și Alexandru Talex, Corina Costopol a abordat chestiunea
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
o parte, despre "reideologizarea tare" (concept preluat de la Ignacio Echevarría, tînăr critic literar spaniol), adică despre eliminarea omniprezentului depinde și, pe de alta, despre "al treilea discurs", flexibilitate și finețe. Despre dublul exclus și despre terțul inclus. Într-un atare context, Sanda Cordoș e de părere că, în cultura (și nu numai) românească, împărțirea la doi dă cu rest. Altfel spus, temutele tabere sînt încă suficient de neomogene cît să nu fie motive de îngrijorare. Andrei Cornea vorbește de ideologie ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
deturnarea clișeelor politice, interesant prin soluția intimistă și opțiunea pentru viața personală în detrimentul soluției colectiviste, Singur în fața dragostei ne apare astăzi istoricizat prin naivitatea perspectivei, palid în problematizarea existențială, chiar edulcorat prin sentimentalism și sinceritatea de album. Important în alt context prin simptomul de relaxare ideologică, e mult mai puțin important și atractiv astăzi, după patru decenii. Nu e departe de nivelul prozei cu adolescenți de la noi, gen Ion Grecea sau Mircea Sântimbreanu. Singur în fața dragostei e binișor supralicitat de critica
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
de ani, alocați în părți egale celor două epoci pe care cartea le-a traversat, cu un succes deloc periclitat sau diminuat, cu acea măreție liniștită a operelor cu majusculă. Scrisă și publicată într-un moment istoric greu, într-un context rigidizat prin reîntoarcerea regimului la poncifele realismului socialist (suntem la numai câțiva ani de la Tezele din iulie 1971), ficțiunea lui George Bălăiță (care a împlinit în aprilie 70 de ani) a refuzat, din start, o sumă de afilieri, neintrând nici
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
lupta împotriva ei. Frumusețile căsătoriei și ale familiei creștine, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 2003, p. 54. 6 Aristotel apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 7 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 56. 1 erotic 8. În limba română această patimă a fost denumită prin două cuvinte care au același înțeles. Este vorba de termenii curvie și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
formele desfrânării, sunt: actul sexual împreunarea cu un partener; masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare) fără a atinge o femeie și denumite și necurăție (inmunditia); desfrânarea în minte și în inimă 126. Atunci când unirea sexuală se produce în afara contextului ei spiritual și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
către Corinteni..., omilia XI, pp. 110-111. 172 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 50. 173 Sf. Bernard apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 180. 174 Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, V, XII, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, Prefață, studiu introductiv și note de profesor - Nicolae Chițescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
afecta sănătatea fizică, așa cum am mai spus-o, dar va pune în acțiune și forțele psihice negative: demonii. Un individ care trăiește în armonie cu cei din jurul său și care fie își controlează impulsurile sexuale, fie și le exprimă în context familial, este sănătos. Sănătatea sa îl face să fie atent la lucrurile rele și îl ajută să se dezvolte ca persoană, ca și creștin. Cel căruia îi lipsește acest echilibru și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mult mai inspirat. În schimb, Fix Alert e o capodoperă a dezlânării, a pretențiilor fără temei și a, mă doare inima s-o spun, inculturii. Plouă nu doar cu filme în formulă puzzle, ci și cu proză. Ei, în acest context, ei reușesc s-o facă praf. În primul rând, o abundență de cadre lungi cu varii personaje comunicând cel mai adesea cu unele invizibile. Pe la sfârșitul filmului, le-ai cam pus cap la cap. Dar, de teamă că spectatorul e
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
confruntare, dar ea relevă un sincronism paradoxal cu climatul cultural al vremii. Polemic în esență, demersul lui Caius Dobrescu nu este nici demitizant, nici apologetic, concepând scrierile eminesciene ca "o Ťsintezăť sau (...) o Ťconstrucție cineticăť, greu de imaginat în alt context cultural, de influențe artistice și intelectuale Ťvechiť și Ťnoiť". Ipoteza "construcției cinetică" se confirmă pe ambele paliere ale demonstrației. Dar, deși bibliografia utilizată pentru Imaginarul spațiului privat poate primi câteva compliniri bibliografice utile (de pildă, în cazul idilei, e trecută
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
deplin justificată: îi împărtășesc ideea că nu putem compara in abstracto "vizionarismul" cu poezia "publică", cât timp ambele convenții poetice sunt deopotrivă de legitime, fiecare cu avantajele și limitele specifice. Dar e de mirare că, atât de atent în analiza contextului european, Caius Dobrescu ignoră starea poeziei românești din epocă: oare nu inflația de poezie patriotardă (deci "publică") l-a determinat pe Maiorescu să întreprindă cunoscuta "cercetare critică" din 1867? Tocmai această reliefare a unei substanțe lirice originale pe un maldăr
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
cheie ideologică. Cartea capătă un umor nesperat. "Ne-am obișnuit să trăim cu ideologiile", spune în fugă și oarecum amar istoricul. Apelând la corespondența și la interviurile scriitorului, ținându-se foarte aproape de texte și, mai ales, raportând mereu cărțile la contextul socio-politic al epocii, Lucian Boia face "zdrențe" toate teoriile ideologilor excedați de zelul lor interpretativ și care deseori apelează la deformări sfruntate. Căci, în fond, aceasta este lecția pe care istoricul ne-o predă apelând la Jules Verne: mesajul fanteziei
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
cercetător al limbajului și al duhului încorporat în imaginea artistică, un text pe care și acum îl socotesc perfect plauzibil în ceea ce privește lectura picturii sale și reprezentativ pentru capacitatea mea de a percepe expresia artistică și pulsațiile ei imponderabile. În acest context, oarecum așezat, solicitarea lui Silviu de a scrie din nou despre pictura sa, de data aceasta despre problema luminii pe care și-o pune într-un mod profund și, dacă se poate spune așa, vehement, m-a surprins, într-o
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]