1,033 matches
-
optimă face ca diversele deficiențe să devină irelevante, accentul căzând pe ceea ce poate fi o calitate a persoanei cu cerințe speciale, și nu pe ceea ce nu poate. Aceste niveluri ale integrării, aflate în relații de interdependență, se constituie ca un continuum ce presupune creșterea progresivă a sferelor de cuprindere, de la integrarea fizică la cea societală, ultima incluzându-le pe toate. Aceste niveluri de integrare pot fi valabile în toate tipurile de integrare umană. În opinia mai multor autori, drumul către educația
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ibid.: 173-174). Let uș keep în mind, for a while, the importance of these "propositions" (meaning here 'judgments', 'statements' or, simply, 'sentences') aș a specific feature of mind and of mân, accordingly. 3.3. All these attempts to homogenize the continuum (inorganic) matter life mind are opposed a series of observations made by the advocates of culture. 3.3.1. With reference to the things demonstrated by J. von Uexküll, Ernst Cassirer adds that "the "receptor world" and the "effector world
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
separați: coloană, perete, acoperiș, ușă, fereastră etc., iar aceștia se articulau după reguli clare. Ornamentul contemporan Își datorează În mare măsură existența transformărilor produse de Deconstructivism. Punând În discuție termenii limbajului arhitectural și regulile sintaxei, Deconstructivismul deschide calea fuziunii, a continuumului. Arhitectura actuală pare compusă mai degrabă dintr-o substanță fluidă care Își schimbă calitățile pentru a deveni fațadă, Își schimbă local transparența pentru a deveni vitraj, se răsfrânge pentru a se transforma În acoperiș, se ridică pentru a face loc
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
vol. 68, nr. 3, 2009, pp. 639-664. Roover, Jakob De și S. N. Balagangadhara, "John Locke, Christian Liberty, and the Predicament of Liberal Toleration", în Political Theory, vol. 36, 2008, pp. 523-549. Savonius-Wroth, S.-J., Paul Schuurman, Jonathan Walmsley (eds.), The Continuum Companion to Locke, Continuum International, London, 2010. Stanton, Timothy, "Locke and the Politics and Theology of Toleration", Political Studies, vol. LIV, 2006, pp. 84-102. Tuckness, Alex, Locke and the Legislative Point of View, Toleration, Contested Principles, and Law, Princeton University
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
2009, pp. 639-664. Roover, Jakob De și S. N. Balagangadhara, "John Locke, Christian Liberty, and the Predicament of Liberal Toleration", în Political Theory, vol. 36, 2008, pp. 523-549. Savonius-Wroth, S.-J., Paul Schuurman, Jonathan Walmsley (eds.), The Continuum Companion to Locke, Continuum International, London, 2010. Stanton, Timothy, "Locke and the Politics and Theology of Toleration", Political Studies, vol. LIV, 2006, pp. 84-102. Tuckness, Alex, Locke and the Legislative Point of View, Toleration, Contested Principles, and Law, Princeton University Press, Princeton, 2002. Tuckness
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de alcool, mușețel, săpun, detergenți"23. Normele tehnice mai sus citate statuează implicațiile terapeutice pe care le dobândesc mărturisirile femeilor, ca elemente importante ale procesului de anamneză, a căror necesitate nu pare a fi decât una strict medicală. Dar, în continuumul semantic medico-juridic creat de reglementările prohibitive ale accesului la avort, mărturisirea femeii nu are numai consecințe medicale, ci și penale. După cum am văzut din referatele mai sus prezentate, diagnosticul anatomo-patologic de la IML nu putea descoperi sau confirma semnele lăsate de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Ministerul Sănătății dobândea valențe penale. Cerințele medicale necesare pentru stabilirea conduitei terapeutice (natura manevrei avortive fiind esențială în determinarea tipului și întinderii focarului infecțios) se transformau astfel în mod pervers în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii, într-un continuum medico-juridic represiv care se țesea încet în jurul acesteia. Acest continuum medico-penal caracterizează practicile de obstetrică-ginecologie legate de creșterea natalității prin controlul și limitarea strictă a întreruperilor de sarcină. 4. Condițiile specifice de efectuare ale chiuretajului uterin Obținerea confesiunii asupra manevrei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
conduitei terapeutice (natura manevrei avortive fiind esențială în determinarea tipului și întinderii focarului infecțios) se transformau astfel în mod pervers în elemente acuzatoare cu consecințe penale la adresa femeii, într-un continuum medico-juridic represiv care se țesea încet în jurul acesteia. Acest continuum medico-penal caracterizează practicile de obstetrică-ginecologie legate de creșterea natalității prin controlul și limitarea strictă a întreruperilor de sarcină. 4. Condițiile specifice de efectuare ale chiuretajului uterin Obținerea confesiunii asupra manevrei abortive sub forma "anamnezei medicale" constituia un element pivotal al
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în stadiul I de avort complicat, atunci când infecția era localizată. În stadiile II și III, această intervenție se putea face numai în cazuri excepționale, și numai după instituirea tratamentului antibiotic, pentru aceste stadii procedura recomandată fiind histerectomia 29. Contextualizată în continuumul medico-juridic țesut în jurul femeilor și medicilor, recomandarea cu precauție a practicării chiuretajului uterin pentru rezolvarea avortului complicat dobândește noi sensuri, care ne permite să întrevedem implicațiile politizării spațiului medical ce caracterizează implementarea pronatalismului ceaușist. Abundența de detalii care încearcă să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din instrucțiunile nr. 27/1974 preiau, dezvoltă și sistematizează prevederi anterioare, existente în instrucțiunile anterioare și ordinele de ministru. Am ales prezentarea genealogică a dezvoltării articolelor ce normează conduita medicală în vigoare în 1984 pentru a surprinde mai bine formarea continuumului juridico-medical țesut în jurul femeii suspecte de a fi recurs la manevre abortive ilicit, prin normarea din ce în ce mai detaliată și restrictivă a acțiunilor medicale posibile într-o legislație intepretată tot mai strict. 5. Perioada 1966-1973 Primele instrucțiuni de aplicare ale Decretului 770
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
respectivă nu există procuratură, organul de miliție local"45. Un alt ordin de ministru 46, emis la puțin timp după - în septembrie 1973 - aduce precizări suplimentare, care restricționează și mai mult spațiul medical de manevră, semnalând transformarea acestuia într-un continuum medico-juridic, ale cărui consecințe afectează în mod pervers relația medic-pacient și standardele îngrijirii medicale de care un pacient poate beneficia. Limitările de "ordin spațial" devin și mai drastice: ordinul din septembrie 1973 prevede că: "În rezolvarea avorturilor incomplete se va
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
extrem de grave care se rezolvă în timpul programului de gardă 54. În loc de concluzii Efectuarea chiuretajului uterin pentru rezolvarea chirurgicală a avortului incomplet era reglată de condiții drastice și cu presiuni din ce în ce mai mari asupra medicilor, presiuni care se articulau amenințător într-un continuum medico-juridic de practici și sensuri care afectau fundamental scopul actului medical și relația pacient-medic: necesitatea obținerii mărturisirii femeii, presiunile asupra ei, accesul restricționat la trusa de chiuretaj, infinitele rapoarte și aprobări necesare, posibila culpabilizare a medicilor și cea aproape sigură
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
reîntoarcerii în timp, la episodul bombardamentului. Sunetul "neverosimil" al sirenei marchează trecerea în teritoriul Irealului, traducând un anumit tip de fantastic specific nuvelelor postbelice 226: lumea Irealului nu este percepută ca diferită de cea a Realului, ci ca "un singur continuum, prin care se trece liber, nestânjenit, în ambele direcții (...) Gore trece din prezent în trecut " (această parataxă a lumilor contrafactuale se întâlnește și în alte proze ale lui Eliade). Deși cele două lumi se întâlnesc și sunt evidente "numeroase comportări
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ele pot lua naștere printr-o breșă temporală, iar permeabilitatea lor se realizează într-un anumit moment, de obicei amiaza, când lumile se suprapun și personajul eliadesc, fie el de tip call ori quest, trece într-o altă lume, evidențiind continuumul spațial, Irealul care "se deghizează în Real, lăsând aparent neatinse atât mecanismul, cât și conștiința Realului"8. Alteori, ceea ce fundează lumile paralele eliadești nu este breșa temporală ("Nu e vorba de timp") sau spațială ("Am înțeles că nu e nevoie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
contraexemple, să accepți o nouă relaxare și așa mai departe, până la epuizarea întregului univers de discurs ce poate fi investigat pe baza respectivului criteriu. Structura argumentului pantei alunecoase presupune trecerea de la dihotomic la gradual prin spargerea dihotomiei și instituirea unui continuum pe care criteriul merge în direcția permisivității, asemenea unui cursor, prin admiterea unor cazuri care inițial erau îndepărtate. Sensul argumentului poate fi însă schimbat prin acceptarea unui criteriu mai puternic, care restrânge domeniul de aplicabilitate presupus inițial. Logicienii vorbesc despre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
linie despărțitoare. Ca urmare, la limită, vom susține că avortul nu este permis, cu excepția unor cazuri medicale sau în situația în care este pusă în pericol viața mamei. În ambele argumente, cel în favoarea avortului și cel împotriva avortului, avem un continuum care nu admite o linie despărțitoare. În cazul biodiversității, dacă admitem că o specie contează puțin și dispariția ei nu ar afecta în mod iremediabil stabilitatea și echilibrul ecosistemului, atunci am pornit deja pe panta alunecoasă. Vom identifica mai departe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-se ca mysterium tremendum et fascinans (cf. Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj, 1996, p. 46). 97 Martin Heidegger, op. cit., p. 223. 98 Dublă mișcare a discontinuității al cărei du-te-vino (flux și reflux) nu sparge unitatea ci creează bucla unui continuum ontologic: "Natura omului nu e de a înainta întotdeauna; ea are plecările și venirile sale" (Blaise Pascal, Pensées, vol. I, fr. 25, édition de Michel Le Guern, Gallimard, Paris, 1988, p. 73). Astfel că "natura acționează prin progres. Itus et
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
legătură, a predicativității semantice din cadrul imaginiii - ca elemente sintactice are consecințe asupra logicii intrinseci a construcției imaginii. Argumentarea logică în imaginea publicitară este una de ansamblu și se realizează sub forma unor secvențe deductive. Suscită "rețele inferențiale aleatorii pe baza continuumului și a simultaneității formelor ei [...], solicită componenta "explicativă" a argumentării bazate pe DOCERE (a instrui) al tradiției retorice [...] pe MOVERE (a emoționa) și pe PLACERE (a plăcea) ale retoricii". (J-M. Adam, M. Bonhomme, 2005: 278). În majoritatea cazurilor, argumentația
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din urmă șansa să se exprime, transformă „obiectul de studiu”, individul, În actor social diligent, Îl invită să participe la acțiunea comună. Propune ca metodă interacțiunea, legătura, schimbul continuu dintre cei doi actori sociali, schimbul de roluri, poziții, trăiri. Un continuum. Nu e vorba doar de un dialog, ci de o inversare a raporturilor existente În psihologia clasică: obiectul de studiu devine subiect, iar cercetătorul evită situarea În prim plan, controlul situației, examinarea rece (= obiectivă) a celuilalt, manipularea. Psihosociologul acționează ca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lui Kant. Voind s?-l dep??easc? pe Comte, c?ruia �i contest? explicit argumentele, el ap?r? ideea c? ?tiin?ele nu se supun toate acelora?i reguli de func?ionare, ?i nu trebuie g�ndite �ntr-un acela?i continuum. Lui Dilthey i se pare c? �?tiin?ele spiritului� cunosc o dezvoltare diferit? de cea a �?tiin?elor naturii�; ele trebuie s?-?i pun? la punct metode, obiective, cu certitudine, dar specifice, metode care s? ?în? seama de particularit??ile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nasc nu din condi?iile materiale, ci din uniunea sufletelor care nu se exprim? pe deplin dec�ț �n �comunitate�, forma ideal? de organizare social?. �ndulcind dihotomia lui Ț�nnies, Vierkandt prefer? s? considere comunitatea ?i societatea că extremele unui continuum de-a lungul c?ruia se distribuie societ??i concrete (1922). Opera sa are meritul c? p?streaz?, �n formă Dic?ionarului (1931) c?ruia i-a dirijat publicarea, numeroase aspecte ale g�ndirii sociologice dominante sub Weimar ?i, mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
opozi?iei sterile ?i false �ntre macro?i microsociologie, �ntre punctul de vedere al structurilor ?i constr�ngerii ?i cel al actorilor ?i subiectivit??îi [1]. Audien?a lucr?rilor englezului Anthony Giddens (1979, 1984) care �ncearc? s? stabileasc? un continuum de la etnometodologie la marxism este revelatoare pentru aceast? nou? con?tiin??. 2. Dilemele sociologiei franceze Evenimentele din mai 1968 izbucnesc �ntr-o Fran?? care iese dintr-o perioad? de cre?tere economic?, de restructurare social? ?i de organizare administrativ? f?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
globalizarea economică a fost inițiată de progresul tehnologic, fără precedent în istoria omenirii, de economia de scară și continuată de emergența economiei bazată pe cunoaștere. Nu neapărat în această ordine și nici separate, ci mai degrabă ca aspecte ale aceluiași continuum evolutiv. Capitolul care urmează avansează câteva idei despre legătura dintre cercetarea științifică, tehnologie și sustenabilitate, în general. Știința a fost definită de dicționare ca fiind sfera de activitate umană a cărei principală funcție constă în dobândirea și sistematizarea teoretică a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
materializează în valorile culturii organizaționale expuse voluntar într-o infrastructură etică proprie. Acestea stipulează conduitele dezirabile în procesele de muncă din interiorul organizației și modelele de interrelaționare cu entitățile socio-economice din exterior. Funcția normativă este o funcție disciplinară; este un continuum de adaptare și anticipare a așteptărilor mediului. Proiectarea și adecvarea permanentă a infrastructurii normative proprii reflectă stadiul de evoluție a organizației-profit de la răspundere la responsabilitate. Răspunderea, legată de ființa umană, este asociată cu conștiința de sine ca individualitate și, cel
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Martin Heidegger, The Question Concerning Technology and Other Essays, Harper Torchbooks, New York, 1977, p. 39. 66 Francis Bacon, Meditationes sacrae, Internet Encyclopedia of Philosophy. http://www.iep. utm. edu/bacon/, [accesat: 10.08.2012] 67 Jacques Ellul, The Technological System, Continuum, New York, 1980, pp. 19-28; The Technological Bluff, Grand Rapids, Eerdmans, 1990. 68 CEO of the Global furniture design and manufacturing. 69 Alvin and Heidi Toffler, 2006, Avuția în mișcare, traducere de Andreea Năstase și Nicolae Năstase, Editura Antet, București, 2006
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]