828 matches
-
către interlocutor Locutorul dorește ca interlocutorul să preia cuvântul și-l invită să facă acest lucru. Corpul și capul îndreptate către interlocutor Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Poziția contrafortului (sprijinirea corpului pe un picior, celălalt având rol de contrafort) Locutorul dorește să încheie actul comunicativ și să părăsească situația de comunicare respectivă. Zâmbet substituit mesajului verbal Locutorul amână comunicarea mesajului. Privire pe deasupra ochelarilor, ridicarea sprâncenelor, zâmbet 39 cu gura închisă Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Capul plecat, ferirea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Voiculescu (2003), însoțind-o de studiul critic Ceva despre povestiri. D. semnează și două volume conținând prelucrări: Viețile și suferințele sfinților (1997), Povestiri din istoria neamului românesc (1997). A colaborat cu recenzii și articole critice la „Cronica”, „Timpul”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „Contrafort”, „Luceafărul”. Debutează editorial cu volumul de proză scurtă Fuga Marelui Regizor (1992), carte gândită ca preambul al unor romane aflate în proiect la acea dată. Purtând titluri proprii, „piesele de roman” pot funcționa ca texte independente. Este vizibilă preferința pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 163-164. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
social-politice din Republica Moldova, revista propune consistente interviuri cu Ana Blandiana, Victor Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie anchetele, dosarele, chestionarele, atelierele „Contrafortului”. Temele propuse pentru discuție, nu numai literare, sunt de mare actualitate: Cultura rusă în Basarabia: un atu sau un handicap?, Scriitorul român în tranziție, Unirea: un viitor posibil, Limba română atacată în Basarabia. Opinii ale scriitorilor, Cultură și civilizație în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
doctor (1989) la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. A lucrat ca redactor la „Literatura și arta”, „Sfatul Țării”, „Basarabia”, „Glasul”; este redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra” din Târgu Mureș și redactor-șef la Editura Cartier. Colaborează la „Contrafort”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia” ș.a. Formulele poetice din primele lui cărți (Lumina proprie, 1986, Abece-Dor, 1989), marcate de tradiționalism, dar și de o tentă expresionistă, se radicalizează în Levitații deasupra hăului (1991) și în Cel bătut îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” (1994-1997), concomitent e cercetător la Institutul de Istorie Literară al Academiei de Științe din Republica Moldova. Își susține doctoratul la Universitatea din București (2002) cu o teză despre poezia română contemporană. Lucrează ca redactor asociat la revista „Contrafort” (din 1997), redactor la Editura Aula din Brașov (2001-2002), cercetător la Institutul Român de Istorie Recentă din București (din 2002). Este fondator și realizator al publicației web „Tiuk!”, împreună cu fratele său, Alexandru Vakulovski, cu graficianul Dan Perjovschi și cu Viorel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
Dan Perjovschi și cu Viorel Ciama. Debutează în 1995 la revista „Știința” din Chișinău, și editorial în 1997 cu placheta Nemuritor în păpușoi (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). Este prezent cu eseuri, proză, poezie, interviuri, critică literară și traduceri în „Contrafort”, „Vatra”, „România literară”, „Viața românească”, „Interval” (Brașov), „Familia”, „Apostrof”, „Echinox”, „Timpul”, „Argeș”, „Tomis”, „Fracturi”, „Arca” (Arad), „Bucovina literară” (Suceava) ș.a. A tradus, în presă, din Vladimir Vâsoțki, Bulat Okudjava, Daniil Harms, Marina Vlady, Victor Erofeev, Vladimir Sorokin ș.a. Minimalismul, biografismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
de care n-am mai ridicat niciodată nici măcar în copilărie, cu ilustrații de Dan Perjovschi, București, 2002; TU (în colaborare cu Alexandru Vakulovski), București, 2002; Tatuaje, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Canțâru, Un poet în gâlceavă cu spiritul de grup, „Contrafort”, 1997, 12; Z. Ornea, Eveniment, „Contrafort”, 1998, 4-5; Paul Cernat, Păpușoiul și estetica brașoveană, „Litere nouă”, 1998, 7; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
niciodată nici măcar în copilărie, cu ilustrații de Dan Perjovschi, București, 2002; TU (în colaborare cu Alexandru Vakulovski), București, 2002; Tatuaje, București, 2003. Repere bibliografice: Grigore Canțâru, Un poet în gâlceavă cu spiritul de grup, „Contrafort”, 1997, 12; Z. Ornea, Eveniment, „Contrafort”, 1998, 4-5; Paul Cernat, Păpușoiul și estetica brașoveană, „Litere nouă”, 1998, 7; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții optzeciști, 219-222; Codruța Cuc, „Nemuritor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții optzeciști, 219-222; Codruța Cuc, „Nemuritor în păpușoi”, ECH, 2001, 3-4; Dumitru Crudu, Un critic în ascensiune despre un critic consacrat, „Contrafort”, 2001, 12; Codruța Cuc, O interpretare a Criticului, ECH, 2001, 10-12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 263-265; Dumitru-Mircea Buda, E.K.G. șaizecist pe trei linii, VTRA, 2002, 8-9; Xenia Karo, Vakulovski: poezia din realitate, „Paradigma” (Constanța), 2003, 3-4; Ilinca Domșa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
Cultura europeană cultura de centru 1. Cultură de stânga, de dreapta sau de centru?, in: Tribuna Ardealului, I, 53, 15 aprilie 1992. Text reluat de mai multe ori, uneori cu titlul schimbat, și de alte câteva publicații. Reprodus și în Contrafort, 1, octombrie 1994 (Chișinău). 2. Din nou: stânga, centru sau dreapta? in: 22, III, 32, 14-20 august 1992. IV. Aspecte documentare românești 1. Luminile românești și descoperirea Europei, in: Revista de istorie și teorie literară, T. 28, nr. 1, 1979
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Sociologie, București, All. Grosby, Steven (1994), "The verdict of history: the inexpungeable tie of primordiality a response to Eller and Coughlan", în Ethnic and Racial Studies, 17:1, pp. 164-71. Groșu, Armand (2006), "Politica răsăriteană a României: 1990-2005", în [Revista] Contrafort, nr. 135. Hall, Stuart (1991), Old and New Identities, în King, A. D. (ed.), Culture, globalisation and the world sistem, State University of New York at Binghamton. Halman, Loek & Pettersson, Thorleif (2006), "A decline of religious values?", în Ester, Peter, Braun, Michael
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în care mai tînărul dogmatic deprinde, și el, vrînd-nevrînd, gustul genuflexiunilor. Neputînd încă renunța la contraforturile numite vai, tendențios baroni locali și nici la cele ale acoperiților securiști, pe care-i apără de cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de show al lui Garcea apărînd, peste noapte, cu un speech de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un „avocat” al literaturii basarabene, „Contrafort”, 1996, 5; Theodor Codreanu, „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, „Porto Franco”, 1996, 6; George Muntean, O scriere fundamentală, LCF, 1996, 29; Mircea Anghelescu, Ieșirea din provincie, LCF, 1996, 29; Cristian Livescu, „Basarabenismul” și presiunea identitară, CL, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Nedelciu. An de an, după 1990, utilizând cu o tot mai severă parcimonie și formalizare uneltele analistului literar în paginile revistei „Orizont”, M. a trecut, impetuos și coroziv, la eseul și pamfletul politic, găzduite în „România literară”, la rubrica intitulată „Contrafort”, adevărată retortă de veninuri politice, mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv, exasperare și forță persuasivă. SCRIERI: De veghe în oglindă, București, 1988; Cartea eșecurilor, București, 1990; Femeia în roșu (în colaborare cu Mircea Nedelciu și Adriana Babeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
române, RL, 1999, 16; Cărtărescu, Postmodernismul, 444-456; Dicț. analitic, II, 63-65; Alex. Ștefănescu, Publicistică de cinci stele, RL, 2001, 18; Manolescu, Lista, III, 420-424; Dicț. scriit. rom., III, 200-202; Daniel Cristea-Enache, Filosofie și pamflet, ALA, 2002, 621, 622; Tudorel Urian, Contrafort pentru plăcerea textului, RL, 2003, 1; Gheorghe Crăciun, Mi(hăieș) bemol diez, OC, 2003, 153. T.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
1996, 10; Ion Vartic, „L’Extrême-contemporain” și romanul său, APF, 1996, 10; Antoine de Gaudemar, La Chute de l’empire roumain, „Libération”, 1996, 7 noiembrie; Daniel Oster, Inquiétante étrangeté („Hôtel Europa”), „La Quinzaine littéraire”, 1996, 705; Iulian Ciocan, Metaromanul realității, „Contrafort”, 1997, 5-6; Octavian Soviany, Țepeneag & Fiii, „Cuvântul”, 1997, 7; Iulian Ciocan, „Miorița” și proza românească din secolul XX, „Contrafort”, 1997, 7-9; Dan Perșa, „Hotel Europa”, TMS, 1997, 11; Gheorghe Crăciun, Cu garda deschisă, Iași, 1997, 51-56; Petre Isachi, Ioan Lazăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
empire roumain, „Libération”, 1996, 7 noiembrie; Daniel Oster, Inquiétante étrangeté („Hôtel Europa”), „La Quinzaine littéraire”, 1996, 705; Iulian Ciocan, Metaromanul realității, „Contrafort”, 1997, 5-6; Octavian Soviany, Țepeneag & Fiii, „Cuvântul”, 1997, 7; Iulian Ciocan, „Miorița” și proza românească din secolul XX, „Contrafort”, 1997, 7-9; Dan Perșa, „Hotel Europa”, TMS, 1997, 11; Gheorghe Crăciun, Cu garda deschisă, Iași, 1997, 51-56; Petre Isachi, Ioan Lazăr, Anotimpurile romanului, II, Bacău, 1997, 337-355; Regman, Dinspre Cercul Literar, 242-248; Victor Cubleșan, Cărți și vise, APF, 1998, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva, „Contrafort”, 1998, 4-5; Cristina Cârstea, „Nu eu mi-am ales genul, ci el m-a ales pe mine” (interviu cu Serafim Saka), CRC, 1999, 8; Dan Mănucă, Serafim Saka (O parabolă a condiției umane), LA, 2000, 12; Rotaru, O ist., VI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur latine a românității sub forma tezei risipirii dacilor (pe care cărturarii Școlii Ardelene o vor radicaliza în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de oameni, este iubita Austria. Această împărăție mare, ce stă sub domnia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]