6,500 matches
-
economia și moartea lui Ceaușescu, cu osebire despre decembrie ’89 văzut dinspre vechiul regim, readuc în prim-plan figuri respingătoare ale ceaușismului, care sunt „cu respect” lăsate să pună aceeași placă, veche de zeci de ani, fără ca nimeni să-i contrazică „verde în față”, așa cum ar merita. Gen. Stănculescu, între înmormântarea soției lui, sinucisă sub lozinca „Fiți blestemați!”, și jurizarea unor fundulețe de studente, ne spune cum deținea el planurile bombei atomice a lui Ceaușescu, precum și alte filme de Sergiu Nicolaescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
dacă nu pot să le cer să fi făcut ceva, aș putea să le cer să nu fi făcut susțineri publice ale dictaturii? Dl Manolescu n-a mai răspuns. În ultimă instanță, nu vreau și nu are rost să-l contrazic pe dl profesor - sunt două atitudini care izvorăsc, după caz, din structura profundă a omului... Dezgheț fără voie de la Partid?! D-sa spunea că s-a simțit liber când a vrut, în anii ’60, să scrie despre interzisul până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
prea tare, toate astea și să duc povestea mai departe?, îmi mai împrumutați niște simțiri speciale ca să par și eu mai șmecher?, îmi spuneți ce veți face mâine, ce-ați făcut ieri și așa mai departe ca să nu mă mai contrazică fratele meu care e și al dumneavoastră?, vă mai lăsați folosit un pic, doar atât cât să nu m-apuce durerea de cap că v-am spus eu dumneavoastră?, asta e, Matei, pe bune, dacă ar fi după mine, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
tovarășei Stănescu. Părerea mea sinceră (luați-o ca pe o paranteză) e că, în lipsa altor dovezi, Cristos a fost întâiul șoim al acestei patrii. Nu că ar avea vreo importanță și în nici un caz nu spun asta ca s-o contrazic pe tovarășa. Aș fi dus rău cu pluta (sau cu vaca sau cu sorcova) dacă m-aș încumeta la așa ceva. Oricine știe, puteți să-l întrebați și pe Coșuță, că pe tovarășa Stănescu nu e bine s-o contrazici. De parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o contrazic pe tovarășa. Aș fi dus rău cu pluta (sau cu vaca sau cu sorcova) dacă m-aș încumeta la așa ceva. Oricine știe, puteți să-l întrebați și pe Coșuță, că pe tovarășa Stănescu nu e bine s-o contrazici. De parcă ar fi cineva în așa hal de nebun încât să-și dorească să i se înroșească urechile de la atâta smucit ori să i se umfle degetele de la atâtea rigle de treizeci de centimetri care lovesc peste ele. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
o bară a lui Oneață Augustin, sufrageria cu luminile unor reflectoare, îmi vorbea despre tata și despre nu știu ce senvișuri, părea din cale-afară de agitat, o ținea întruna că fără Bau-Bau ne-ar merge mult mai bine, nu încercam să-l contrazic, mai ales că eram de aceeași părere, aș fi vrut însă să-i spun să se ferească, să nu se mai ia în halul ăla de Bau-Bau (îl făcea jigodie, rânjit, tâmpit, dihanie parșivă), putea s-o pățească în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pentru tot felul de lucruri nemaiauzite, o carte și un capitol cinci, încerca, nu știu de ce, să mă înduioșeze, îmi vorbea scriind despre dragul meu Filip (care părea să fie și fratele lui și pe care, oricât l-ar fi contrazis, se vedea clar că-l iubește enorm), despre Uca, despre Știm și Ștam, despre nevoia lui de a-și aminti că cea mai frumoasă căsuță din lume e sub plapumă, despre o groază de chestii de-ale mele (pe unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la anumite Întrebări. Restul, ne privește. Și-acum, spune-mi: cînd ai Început să observi ceva suspect... o anumită răceală În purtarea soției. — Nu sînt Însurat, protestă Rowe. Domnul Rennit Îi aruncă o privire scîrbită - nu-i plăcea să fie contrazis. Desfacerea logodnei cumva? urmă el. I-ai trimis vreo scrisoare? — Nu e vorba nici de așa ceva. — Șantaj? — Da’ de unde! Atunci, de ce-ai venit la mine? Îl Întrebă domnul Rennit furios, și repetă formula sa preferată: SÎnt un om ocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
asigure satisfacerea necesităților lor fundamentale, nemaivorbind de siguranța financiară. Diplomele universitare și calificarea tehnică a multora dintre cei care-și văd locurile de muncă dispărând, lăsându-i într-o situație disperată din punctul de vedere al venitului și siguranței lor contrazic ideea după care, șomajul poate fi combătut pur și simplu prin ameliorarea învățământului și a calificării profesionale;” Atât în țările bogate, cât și în cele sărace, pe măsură ce se intensifică concurența pentru resurse naturale, spațiu și depozitarea reziduurilor, acei oameni care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
câteva rânduri, Ceaușescu a fost întrerupt și, practic, să schimbe vorba; probabil, pentru a nu face dezvăluiri nedorite. Dar încă și mai izbitor e că mărturisirile unor protagoniști ai evenimentelor din decembrie ’89, ca generalii Militaru și Stănculescu, s-au contrazis, nu o dată. Cine a spus adevărul? Ion Iliescu ne-a atras, din nou, atenția să nu «denigrăm» deceniile regimului comunist deoarece și atunci «s-a muncit». Dar ce legătură are truda celor siliți să se teamă, mereu, cu «truda» celor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în Alexandru. „Nicolae e nume de fată“, îi zisesem. „Vine de la Nicoleta. Îți trebuie un nume de bărbat, să nu mai râdă copii de tine“. „Dar nu râde nimeni“, răspunsese obraznic. Îl lovisem scurt și surprinzător peste ceafă. „Nu mă contrazice“, spusesem. „Acum te cheamă Alexandru. Știi ce înseamnă numele ăsta?“ „Nu.“ Jap, încă un pumn. „Înseamnă conducătorul bărbaților“, îi spusesem. Și, ca să fiu sigur că înțelesese, îi mai trăsesem un pumn în stomac. Cum spuneam, moș Francisco era cumva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
limpezi și liniștiți, ochi cam alarmanți, poate tocmai pentru că sunt prea limpezi și liniștiți. Printre ele își face loc un bărbat palid și bărbos, cu privirea sarcastică și colțurile buzelor schițând o grimasă de dezamăgire. — Sunt dezolat că trebuie să contrazic un ilustru coleg - spune el - dar autenticitatea acestui text a fost dovedită de regăsirea manuscriselor pe care cimerienii le ascunseseră! — Sunt uimit, Galligani - geme Uzzi-Tuzii! - că tu conferi autoritatea catedrei tale de limbi și literaturi erulo-altaice unei mistificări grosolane! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
când ești femeie. La o parte, mișcă-te, du-te de partea cealaltă, du-te lângă prietenul tău îmi poruncește, ațintind mai departe arma asupra mea. — Irina perseverează în ideile ei, mă avertizează Valeriano. Nu servește la nimic s-o contrazici. — Și acum? întreb, și-l privesc pe Valeriano, așteptând să intervină ca să pună capăt glumei. Valeriano o privește pe Irina, dar privirea lui e pierdută, ca în transă: o capitulare absolută, de om fericit numai când se supune autorității ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
târască după el, în viața lui de vagabond și fugar. Cine e mama mea? Spune-mi numele ei! - Despre mama îmi istorisise multe povești, pe vremea când eu încă nu obosisem cerându-i-le, dar erau povești, invenții, care se contraziceau una pe alta: ba era o sărmană cerșetoare, ba o doamnă străină, călătorind într-un automobil roșu, ba o călugăriță dintr-o mănăstire, ba o călăreață de circ, ba murise dându-mi viață, ba dispăruse într-un cutremur. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
facem să accepte situația. Dacă-l convingem, atunci problema e rezolvată. — Dar ne-a spus că-și face griji, obiectă Mma Makutsi. — Își face, fiindcă își închipuie că-i un lucru rău ca soția lui să aibă un amant, o contrazise Mma Ramotswe. O să-l convingem de contrariul. Mma Makutsi nu părea convinsă, dar răsuflă ușurată aflând că Mma Ramotswe luase hățurile în mâini. Nu vor fi spuse minciuni și, chiar dacă vor fi, nu-i vor aparține ei. Oricum, Mma Ramotswe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
face cu poliția, se grăbi să adauge Mma Ramotswe. N-am venit aici să vă iau un interogatoriu. Carla rămase impasibilă. Atunci de ce doriți să vorbim despre asta? S-a întâmplat demult. A dispărut și asta-i tot. Nu, o contrazise Mma Ramotswe. Asta nu-i tot. N-am nevoie să vă întreb ce s-a întâmplat, fiindcă știu exact ce s-a petrecut. Erați cu Oswald Ranta în coliba aia când a apărut Michael. A căzut într-o donga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
mai adânci, țin de caracterul secret al acestor organizații. De câte ori în istoria lumii mesajele importante, cele inițiatice n-au fost mascate de chestii vulgare sau pornografice? - Da, așa e, s-a mai întâmplat, avem exemple celebre... Nu pot s-o contrazic. - Ei, să nu mai lungesc gargara, ea e pregătită să dea totul în vileag, are manuscrisul gata, a notat în fiecare zi, poate să demaște rețeaua asta complexă care se dezvoltă în bude, ea a și descifrat sistemul lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lor, desfrânatele! a dat strechea-n meteoriți și se pupă-n bot cometele, ciuciu armonie pitagoreică, răcire accentuată a universului... știu, mi-ai zis, pământul va face țurțuri, va intra sub calotă de gheață într-o bună zi, nu te contrazic, și niște milioane de ani îs ca mâine... drepturile lu’ Homo Sapiens, Divinitatea trăgând la aghioase pe-o mănăstire renovată de UNESCO și seamănând periculos de mult cu frate-său mai mic și mai închiondorat, degradarea post-comunistă, consumismul împuțit, diluarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din ele se-mprăștie creiere-miez-de-nucă. Unele ard ca iasca. Altele aruncă tentacule de caracatiță, se-acoperă, se-nghit, se topesc. Rămâne unul singur, din care se desprind funigeii. - Chaetomium olivaceum, se-aude o voce pițigăiată. - Mycelliofora lutea! nu mă mai contrazice, știu eu mai bine. - Nț, pseudobalsamia microspora... - Ba nu! Aspergillus, e aspergillus... - Ei, belgaforu’ și gadina voastră de râtani! Ia mai terminați! - Nu mai mișcați patul! am țipat. Lăsați-l, nu-l ridicați, nu-l mai zgâlțânați, nu mai bâțâiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de vizoare... „Ești nebună? Altele ar fi recunoscătoare...” mai apucă să zică. - Ghicesc? Pe Albert l-ai mătrășit? - Ai recunoscut stilul? Da, pe Albert. Uneori sunt proastă-proastă... E-așa cum zic eu, nu e cazul să fii drăguț să mă contrazici, chiar vacotină bovarică ar fi mai precis - casc ochii pe broscoi și vreau neapărat să-l pup în bot și... să vezi metamorfoză pe capul lui! - Ei, chiar așa? - Da... Poate-i de neînțeles, dar o femeie poate alege, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
atît de mult de judecători, n-ar sta În cumpănă să te trimită la spînzurătoare, fiindcă l-ai omorît cînd era cu spatele la tine și era dezarmat, iar pentru asta există trei martori. - Tu m-ai obligat... - Nu-i adevărat, Îl contrazise el cu fermitate. Eu m-am mărginit la a-ți arăta că, dacă nu-l omori, te poate omorî el pe tine, iar tu ai acționat În consecință... Poate că ai acționat În legitimă apărare sau poate te-ai grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ea, Încercînd să obțină confirmări cu privire la anumite lucruri de pe uscat sau despre comportamente ale oamenilor care i se păreau cu totul de neconceput. - Departe de mare nu poate exista viață, o asigură el, convins de ceea ce spunea. - Te Înșeli, Îl contrazise ea. Și pentru majoritatea oamenilor, pe malul mării se sfîrșește orice posibilitate de a trăi... Pămîntul e mănos, generos și pașnic, și știm Întotdeauna la ce să ne așteptăm din partea lui... Dar... cine poate avea Încredere În mare? Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să ne admire, preferăm orice alt sentiment indiferenței. - Eu aș fi preferat indiferența lor, spuse Oberlus cu absolută convingere. Nu mi-ar fi păsat să trec prin viață fără ca cineva să mă bage În seamă. - Asta nu-i adevărat, Îl contrazise ea. Nimeni nu vrea să treacă prin viață fără să fie băgat În seamă, iar tu mai mult ca oricine... SÎnt sigură că, Într-un anume fel, trebuia să te faci remarcat. El stătu pe gînduri cîteva clipe. Apoi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care-l despărțeau de țintă. - N-o să ajungem niciodată, comentă Niña Carmen În arșița toridă a amiezii, la sfîrșitul primei săptămîni. În fiecare clipă am impresia că Insula Hood va apărea din nou În spatele tău. Nu Înaintăm. - Ba Înaintăm, o contrazise Oberlus, convins. Înaintăm Încet spre est, deși curentul ne deviază spre sud. - Și pe noi ne-a deviat spre sud la numai cîteva zile după ce plecaserăm din Guayaquil, admise ea. Iar pilotul ne-a explicat că e un contracurent care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de doi bani care se bucurau de o publicitate prea mare. "Chestiunea Cocoș" intra în această categorie. Iar, el, Leonard Bîlbîie, era făcut pentru a lămuri o astfel de confuzie. Așa judecase Mihai Mihail și nu avea cum să-l contrazică, nici cum să se opună, cu toate că habar nu avea cum trebuie să procedeze în concret. Acum, cînd în fiecare dimineață, cu ziarele așezate cu grijă pe birou, lîngă telefonul său, își plimba încetișor privirea peste titlurile de-o șchioapă, știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]