2,345 matches
-
tutorial al școlii. Desigur că autoînvățarea trebuie privită ca un proces conștientizat, organizat, analizat critic, chiar implicând o metodologie cu următorii pași esențiali: stabilirea obiectivelor proprii de urmărit și a performanțelor de atins, găsirea condițiilor și a resurselor necesare acestora, conturarea unui proiect eșalonat de realizare, definirea sistemului de proceduri considerate adecvate, cu avantajele și restricțiile lor, includerea de alternative metodologice după autoverificările și autoanalizele periodice, valorificarea datelor metacogniției, autoevaluarea critică finală. Unul dintre efectele construirii autocunoașterii, autoînvățării, autocontrolului autoreglarea este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
continuă, conștiente, raționale după desfășurarea acțiunii, asupra conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu sine însuși, ca metodă a activității mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu sine însuși, ca metodă a activității mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea unor decizii de modificare a unor acțiuni de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferențiată a educaților în situație, de responsabilizare a rolurilor lor directe în construcția cunoașterii și apoi de sprijinire a lor prin îndeplinirea rolurilor în leadershipul așteptat, de către educator, • formularea în baza reflecțiilor însau postacțiune, chiar de ipoteze de acțiune-cercetare pentru conturarea, de verificare de soluții mai adecvate așteptărilor, condițiilor date ș.a. Literatura problemei oferă exemple și interpretări de variate tipuri de strategii, definitorii pentru abordarea și rezolvarea globală a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
planificarea clasică la proiectarea actuală: • etapa clarificării pregătirii explicite a instruirii, de la J. Dewey până în anii '60, cu căutarea condițiilor ei de eficiență, pe baza unei noi concepții asupra curriculumului, a raportării la pragmatism și la învățarea prin cercetare, • etapa conturării unei teorii a proiectării inițiale, în anii '60-'80, bazată pe studiul condițiilor de eficiență a instruirii, pornind de la concepția behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
baza unei noi concepții asupra curriculumului, a raportării la pragmatism și la învățarea prin cercetare, • etapa conturării unei teorii a proiectării inițiale, în anii '60-'80, bazată pe studiul condițiilor de eficiență a instruirii, pornind de la concepția behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările proiectării behavioriste și apelul la noile teorii cognitivismul, constructivismul sau noile tehnologii TIC. Ch. Reigeluth se află între primii care sistematizează problema a ceea ce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ea prin faze generale, distincte prin conținutul specificat apoi: ► Schițarea modului de concepere a acțiunilor mai ales de învățare, fără a elimina și pe cele de predare strict necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specificat apoi: ► Schițarea modului de concepere a acțiunilor mai ales de învățare, fără a elimina și pe cele de predare strict necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea dificultăților, restricțiilor. ► Dezvoltarea și implementarea schiței de proiect-construct rezultată exprimă: • conturarea contextului pedagogic adecvat elementelor precizate anterior, • menționarea rutei/rutelor de bază ale demersului constructivist în învățare, conform obiectivelor specifice-competențe, • alegerea oportună a alternativelor metodologice adecvate acestora și a situațiilor-problemă. ► Urmărirea criteriilor de eficiență prin apelul la principiile managementului și leadershipului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
antrenabile și particularitățile lor (o abordare de tip "sandwich"), s-au formulat ipoteze, s-au anticipat potențiale soluții, criterii de combinare și de evaluare a elementelor și proceselor, s-a recurs la identificarea experiențelor anterioare de proiectare, a avut loc conturarea unui prototip de proiect, cu precizarea de eventuale consecințe, scopuri, conținuturi. ► În Design and Development, profesorii au formulat soluții alternative, au ales strategiile potrivite, au proiectat secvențe (microproiecte), au dezvoltat programul integral, au formulat probe pentru evaluare, au comparat cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru înțelegere. Anticiparea perspectivei practice ulterioare. 3. Faza experimentală de introducere în cercetarea științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea de generalizări. 4. Efectuarea de reflecții pentru analiza scopurilor și a sarcinilor, a condițiilor, a procedurilor de rezolvare, în baza dialogului critic. Conturarea a noi idei asupra experienței de construcție, a oportunităților, a modificărilor posibile. Autoevaluarea. Modelul CECERE, ca model constructivist (experimentat direct și prezentat în Joița, E, 2005, pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o reconcepe sau o adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de corelare la distanță sau de revenire), ► ruta linear-progresivă ca o abordare rațională, pe baza rezolvării inductive, cu valorificarea intensivă a punctelor de sprijin date, ► ruta-spirală cu adăugarea de la etapă la alta a plusului câștigat, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
una descriptivă, la nivelul global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire a rezolvării situației, fără detalierea dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor metodologice și manageriale, prin adaptarea la evoluția nepredeterminată a elevilor implicați direct sau a contextului. Proiectarea activităților educaționale era firesc să facă apel la unul dintre instrumentele deja intrate în stilul de învățare constructivistă a studenților-viitori profesori și anume
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere și aplicare, • participare activă în comunicare și colaborare, • utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui sistem de principii de eficiență și calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îi acordă acestui model LCL încă și alte valențe, pe fondul noilor paradigme ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Joița, 2000, pp. 155-175). Se poate recunoaște însă existența în activitatea educativă a autorității teoretice, științifice (a expertului), în bună parte a celei normative, a celei raționale, epistemice, a contractului, a modelului, a liderului ca arbitru. Din perspectivă managerială, constatăm conturarea unui principiu: educatorul-manager va avea succes numai dacă va îmbina diferitele tipuri și va rezulta "autoritatea prin competență managerială" sau va utiliza independent sau în combinație restrânsă fiecare dintre tipuri după specificul situației, al rolului, al funcției de îndeplinit în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
umane la una și aceeași situație de viață. Este insuficientă deci, explicația adaptăriidezadaptării doar prin factorii externi, ignorîndu-se particularitățile echipamentului adaptativ individual. Copilul, ca și adultul, este un agent al propriei sale dezvoltări, este o entitate activă care contribuie la conturarea specificului său psihologic În ontogeneză, și nu este doar o ființă manipulată de factorii externi. Apoi, trebuie luat În considerare și nivelul de vîrstă al elevului, deoarece fiecare etapă cronologică de dezvoltare are resurse, motivații și mecanisme diferite de adaptare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
specificate treptelor superioare de educație. Aceste obiective se subordonează finalităților învățământului românesc și se armonizează cu acelea ale altor discipline conexe. Se observă că dezvoltarea laturii creative a personalității umane nu este stipulată în mod direct, apărând însă elemente specifice conturării acesteia. Conceptele noi incluse în Curriculum Național și în special conceptul "cicluri curriculare" oferă diverselor etape ale școlarității unele dominante "cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ printr-o
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
elevii creativi, copiii ce prezintă un potențial creativ relativ scazut vor învăța să înțeleagă diversitatea capacităților și valoarea specială a fiecăruia, inclusiv a lor. Iată deci că se pune din ce în ce mai mult accent pe conduita creativă a învățătorului, obiectiv important în conturarea creativității elevilor. Învățătorul creativ va ști să formeze elevilor săi deprinderi creative prin adresări de genul: "să găsim un alt mod de rezolvare a...”, "să venim cu cât mai multe variante, din care apoi să alegem una ". În al doilea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
recent înființat o versiune divizată a FSN-ului23 a obținut primul loc, alcătuind guvernul cu sprijinul PRM-ului24. Ion Iliescu, liderul partidului, a redevenit președintele țării, cu 61,5 % din voturi. Practic, după alegerile din 1992 în România se poate vorbi de conturarea a doi poli politici: FDSN-ul, simbolizând stânga, și CDR-ul25, de dreapta, dar nu și de sistem pluralist real, de vreme ce nici un partid nu a mai deținut singur majoritatea și puterea absolută în Parlament. Se poate spune că perioada 1992-1996 a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de tip hic et nunc. Ele nu ne permit o perspectivă diacronică asupra identificărilor, așa cum a fost posibil în cazul analizelor dedicate dimensiunii axiologice, și nu permit dinamizarea profilului identitar pe ideea nucleu-identitate proteică. Studiul reprezentărilor însă ne va permite conturarea unor ipoteze în raport cu identificările pe dimensiunea etnospirituală. 6.4.1. Reprezentarea socială definire, caracteristici Reprezentările sociale, numite și reprezentări colective, fac parte dintr-un subdomeniu al analizelor socialului reintrat în atenția cercetătorilor europeni la mijlocul acestui secol. Moscovici este cel care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-cu freze cilindrice - diamantate sau din oțel, cu diametrul egal sau mai mic decât al orificiului carios (sau cu diametrul mai mare, dar cu vârf conic), și cu care se acționează lateral și circular. Lărgind deschiderea se realizează totodată și conturarea primară a cavității. Exereza dentinei afectate se face cu freze globulare mai mari (cât permite cavitatea) sau cu instrumente de mână din trusa Black (excavatoare, linguri), indicate mai ales în apropierea camerei pulpare. Controlul acestei manopere se face prin inspecție
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]