1,333 matches
-
acumula mai multă lumină, permițând captarea razelor obiectelor mai puțin luminoase și-n plus diametrul obiectivului fiind mare înlesnește separarea punctelor luminoase apropiate și observarea mai multor detalii. Telescop Obiectivul este o oglindă curbată ce reflectă lumina și razele luminoase converg spre o oglindă secundară, pentru formarea imaginii. Există o cătare o lunetă mică ce permite orientarea telescopului Lunetă Lumina aștrilor străbate obiectivul (o lentilă sau sistem de lentile), formând o imagine mărită cu ajutorul unui ocular. 2.5 Constelațiile - o hartă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
atinge acel nivel, realmente se îngroapă talentul, valențe latente ale fiecărui individ. Această carență culturală decurge din lenea de a judeca dinamica realităților școlare, sociale - care interesează școala, noutățile. Indiferența în raport cu materialele didactice și manualele folosite, alegerea neglijentă a acestora converg în ultimă instanță către schilodirea unor suflete și uciderea spiritelor. „Parcursul educativ este o comuniune de destin, deci o comuniune potrivit totalității aspirațiilor și nevoilor, deci potrivit adevărului orizontului final” (L. Giussani). După reușita marcare a Km 0 prin plantarea
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
domeniului respectiv. Calitățile psihologice ale managerului sunt concretizate în inteligența ridicată, flexibilitatea gândirii, motivație, trăsături de caracter pozitive, spontaneitate, inteligență emoțională, toate acestea constituind premisele capacității creative. Configurația factorilor psihologici ne arată că toate calitățile psihice dezirabile ale unui manager converg către așa-numita „capacitate creativă” caracterizată prin spontaneitate, flexibilitate, receptivitate la nou, inteligență emoțională ș.a. Ne oprim la două dintre ele: spontaneitatea și inteligența emoțională. Spontaneitatea este acea „stare psihică în care se găsește când își simte vie diponibilitatea de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
maxim la 1.000 ani s-a calculat ca fiid de 645 mc/sec. Barajul este alcătuit din 22 ploturi separate prin rosturi joantive elicoidale, astfel că pe fiecare nivel al barajului, fețele rostului să fie orientate radial și să conveargă în centrul arcului respectiv. Lățimea ploturilor variază între 10 și 14 m. Pe fețele laterale ale rosturilor s-au prevăzut dispozitive de injectare, manșoane și drenuri, formându-se câmpuri de injectare delimitate prin tole situate în dreptul celor 8 galerii longitudinale
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
instituție, dar nu și un regim, pentru că nu este condiționată de drepturi și reguli explicite. Pentru regimuri, Keohane folosește definiția cercetătorului realist Stephen Krasner (1982, p. 186): Seturi de principii, norme, reguli și proceduri decizionale, implicite sau explicite, în jurul cărora converg așteptările actorilor într-o arie dată a Relațiilor Internaționale. Regimurile transmit participanților injoncțiuni privind comportamentul, fără însă a-l determina. Astfel, ele pot fi privite ca variabile intermediare, care intervin în relația dintre caracteristicile fundamentale ale politicii mondiale și comportamentul
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
cu atât are șanse mai mari de a-și maximiza numărul de voturi, raportat la numărul de voturi care ar putea fi obținut prin situarea la una dintre extreme. Astfel, pentru a-și maximiza numărul de voturi, competitorii politici vor converge către centru, apropiindu-se de poziția votantului median. În sistemele multipartid, partidele se vor distribui de-a lungul axei stânga-dreapta, fiecare poziționându-se în așa fel încât să corespundă distribuției politice a votanților. Va apărea astfel un echilibru în care
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
tipare ale comportamentului din trecut și prezent se pot identifica tendințele viitoare în atitudinea față de bani. Care sunt motivele pentru care oamenii vor bani și până unde ar merge ca să-i obțină? (Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Culturi din toată lumea converg într o manieră fără precedent în istoria lumii, rezultând o cultură universală a consumatorului (Roberts, 1997 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Această cultură a evoluat într-un din cele mai puternice forțe care modelează individul și societatea. Schimbarea atitudinii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
răsplătit. În continuarea atașez prezentarea sintetică a chestionarului Implicații Motivaționale așa cum a fost făcute de autori (IM 4 Constantin et al., 2008). Există numeroase teorii ale motivației, credibile, de notorietate și consistente sub aspectul susținerii teoretice sau dovezilor empirice, care converg spre cele descrise mai sus și spre analiza a ceea ce se numește orientarea motivațională sau direcția implicării motivaționale. Aceste teorii încearcă să explice ce îi motivează pe diferiți oameni, ce anume îi face să acționeze, să se implice motivațional. Majoritatea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru ca atacul îndoielii să poată fi desfășurat ; căci dacă ne îndoim, este pentru că existăm, pentru că avem motive, înțelegem că ne îndoim, gîndim, ne conștientizăm ignoranța și din această cauză dorim să dobîndim cel puțin un punct de siguranță. Toate acestea converg spre îndoială determinînd-o să se autodistrugă. Întreaga desfășurare impresionantă a condițiilor ce fac posibilă îndoiala, se reduce de fapt la una singură: existența gîndirii. Sursa întregii certitudini, principiul indubitabil spre care doar îndoiala poate conduce, aceasta este afirmată limpede în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
gîndirea pură, cogito-ul . Felul în care Descartes analizează gîndirea care percepe, sau mai bine spus gîndirea din actul perceptiv, îl plasează aproape de accepțiunea modernă a termenului de conștiință: punctul în care toate conceptibilele, reale sau nu, precum și toate actele implicate, converg devenind astfel indubitabile.) În exemplul bucății de ceară Descartes vrea să dezvăluie structura inteligibilă a obiectului perceput. Demersul lui însă a fost devansat cu mult de gînditorii din secolul XII și XIII. Astfel, Petrus Abaelard, personalitate remarcabilă a veacului al
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
reuni” (opusul fiind diabolic, adică ,,ceea ce separă”). Simbolurile ne permit să reunim diferite percepții, diferite niveluri de înțelegere și semnificație, diferite dimensiuni ale experienței umane. Simbolurile sunt punctul focal în care materialul și spiritualul, obișnuitul și neobișnuitul, umanul și divinul converg în spațiul percepției umane. Chiar dacă legea mozaică interzicea închinarea la chip cioplit, ea nu înlătura însă din tradiția biblică alte tipuri de imagini. E foarte posibil ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra aceeași puternică forță supra‑ omenească, copleșitoare. Tratarea amănunțită a anumitor elemente: scrutarea din privirea ageră și hotărâtă, cârlionții bărbii patriarhale, unică în concepția ei, gesturile fiecărui deget dau întregului forță, viață, astfel că statuia devine generatoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de verticale paralele, așa cum ne indică un alt desen al lui Paul Klee (figura 4). Un fir cu plumb stabilind verticala ne arată că în cazul în care operăm măsurarea orientării cu precizie infinitezimală, zidurile din stânga și din dreapta unei clădiri converg către centrul pământului; dar din motive practice ele sunt paralele. Rezultă că domeniul sistemului excentric este adesea exprimat prin rânduri sau grupuri de verticale. Paralelismul în cauză se regăsește în ansamblurile de coloane sau de copaci sau în aglomerările umane
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
punctul de fugă, împreună cu toate marginile imaginii, s-ar fi mișcat odată cu el către centru. În cazul de față însă perspectiva a rămas imobilă, astfel încât acum există o contradicție misterioasă între ziduri care nu mai sunt privite ca paralele ce converg în perspectivă. La fel de paradoxală este orientarea axei arhitectonice principale, care se deplasează pe direcția privirii pe partea stângă, dar se intersectează în punctul median. Privitorul are în față o imagine care nu poate fi obținută niciodată în spațiul fizic. Nimeni
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Pardoseala goală din prim-plan, atenuând baza în versiunea proiectivă a tabloului, îi adună pe oaspeții cinei către mijlocul spațiului interior îngrădit și, prin aceasta, îi izolează net de ambianță. Totuși, centralitatea grupului rămâne incontestabilă. Deși colțurile camerei privite perspectival converg către un punct din planul frontal, percepția deplasează punctul de fugă mai departe. Perspectiva străpunge fundalul camerei, oferind o prezență palpabilă a unei panorame potențial nelimitate și tainice. Deoarece în forma definitivă a lucrării pereții par anihilați, prezența lor în cadrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
asistăm își depășește propriul înțeles, căpătând o semnificație și mai elevată numai din lumea largă din jur. Pardoselile în carouri, ca aceea din Cina cea de taină a lui Bouts, sunt concordante cu centricitatea sistemului perspectivei prin marginile ortogonale care converg către punctul de fugă. Marginile lor absolut orizontale se dovedesc totuși nealterate de convergență. Ocazional, pictorii remediază această rigiditate. În loc să marcheze liniile paralele cu partea de jos a ramei, ele se curbează ușor în vecinătatea scenei centrale. John White a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
v.) este zona în care toți vectorii alcătuiesc un model vizual în stare de echilibru. Într-un sens mai larg și indiferent față de localizare, orice obiect vizual constituie un centru dinamic, pentru că este locul forțelor care pornesc din el și converg către el. CENTRU DE ECHILIBRU - Centrul în jurul căruia se organizează compoziția. Este creat de configurația vectorilor care pornesc dintr-o împrejmuire, precum cadrul unui tablou sau suprafața exterioară a unei sculpturi. COMPOZIȚIE - O dispunere a elementelor vizuale creând un întreg
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
construcție geometrică, așa încât sistemele de muchii sau linii obiectiv paralele să se întâlnească în punctele de fugă. Un singur punct de fugă se folosește în perspectiva cu un singur punct, în timp ce în perspectiva cu două puncte, două mănunchiuri de paralele converg fiecare în propriul său punct de fugă. În principiu, este inadmisibil un număr nelimitat de puncte de fugă, pentru că paralelele pot să se îndrepte către orice loc al spațiului pictural. PERSPECTIVĂ INVERSĂ - Părerea eronată că tehnica de a face părțile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spun prin asta? Idealul meu este unul către valoarea absolută și valorile absolute pentru mine sunt valorile estetice, valorile religioase și valorile filozofice. Mai sintetic, aș spune, adevărul, binele și frumosul. Căile către realizarea acestor valori sunt diverse, dar ele converg aici și cred că prin ceea ce fac în sfera cercetării științifice, în filozofie, filozofia culturii și a valorilor, unde mă pricep mai bine și unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
spun prin asta? Idealul meu este unul către valoarea absolută și valorile absolute pentru mine sunt valorile estetice, valorile religioase și valorile filozofice. Mai sintetic, aș spune, adevărul, binele și frumosul. Căile către realizarea acestor valori sunt diverse, dar ele converg aici și cred că prin ceea ce fac în sfera cercetării științifice, în filozofie, filozofia culturii și a valorilor, unde mă pricep mai bine și unde cred că am făcut ceva, urmăresc realizarea acestui ideal. Dar aș vrea să vă mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Definirea contabilității de gestiune: obiective, organizare, conturi de gestiune I.1 Obiectul și obiectivele contabilității de gestiune în general, contabilitatea este prezentată ca un mijloc de comensurare a rezultatelor, de apreciere a situației patrimoniale. Aceste aprecieri converg către ideea că știința contabilității reprezintă un instrument de gestiune și de calcul economic. Finalitatea contabilității este îndreptată tot mai mult în ultima vreme spre latura socială, întrucât rezultatele și situația patrimonială ale unui perimetru al mișcărilor de valori interesează
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Aceeași imagine, suportând modificări doar la nivelul unor detalii de imaginație, este prezentă și la Hesiod<ref id=”2”>Theog. 738 și 809.</ref> „Sursele și extremitățile tuturor elementelor“ (panton pegai kai peirata) - deci ale pământului, Tartarului, mării și cerului - converg într-un unic punct, dincolo de care se deschide „prăpastia imensă“ (chasma mega), imaginea poetică a vidului sau a neființei, care nu poate fi străbătută nicicum, de vreme ce nu cunoaște limite. Despre o „limită a pământului“ (peiras gaies), „cea de sus“ (tode
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Lumii în două zile povestesc - în maniera lui Joyce și în același timp ironic - două zile din viața lui Antipa (21 decembrie și 21 iunie). În prima parte, care este istoria solstițiului de iarnă, ritmul narațiunii este încetinit. Interesul narativ converge spre descrierea unei stări - fericirea domestică a lui Antipa. Evenimentele (întâmplările) acestei prime părți nu sunt foarte numeroase. Antipa se trezește fără o ideea precisă despre ceea ce va face în acea zi; după ce Felicia se întoarce acasă, pregătește masa de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
subvenționa anumite magazine și hoteluri, precum și cinematograful, în primii ani, când prezența acestora era esențială pentru atragerea potențialilor cumpărători. Toate spațiile de cazare se găsesc la 2000 m, altitudine mult superioară așezărilor tradiționale din vale, într-o zonă spre care converg pistele principale și din care pleacă telescaunele importante. În plus, capacitatea spațiilor de cazare a fost calculată în funcție de capacitatea pistelor, pentru ca beneficiile acestei asocieri funcționale să fie umbrite de supraaglomerarea pantelor. Există și o integrare fizică a celor circa treizeci
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și activatori esențiali sau executanți centrali ai apoptozei. S-a conturat în acești ani o viziune mitocondriocentrică a apoptozei, cu o anumită dinamică evolutivă care poate fi sintetizată în: - Fază de inițiere, în care sunt emise diferite semnale apoptogene ce converg spre mitocondrii; prima modificare detectabila fiind perturbarea rapidă până la anularea potențialului transmembranar mitocondrial și formarea unor pori tranzitorii de permeabilitate (PTPĂ în membrana mitocondriala internă (MMIĂ. Că o consecință, MMI se întinde, spațiul intermembranar se mărește, cele două membrane se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]