14,043 matches
-
îi acordă d-lui Ion Beldeanu un interviu din care ura se revarsă ca o apă neagră. Nu e prima oară cînd dl Comoroșan urăște. I-am citit și alte intervenții asemănătoare. Unele propoziții sînt reluate aidoma în interviul din Convorbiri. Problema d-lui Comoroșan, "om cu concepții profund liberale", dar cu "simpatii de stînga", după cum declară, este "trădarea intelectualilor ziși de dreapta" care ar fi permis "ocuparea scenei culturale de către impostură". M-aș opri o clipă asupra formulei ziși de
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
călătorii prilejuiesc peste ani rememorarea unor scene de o puternică expresivitate ("Ne era frică de avioane, care-și anunțau prezența printr-un zgomot înspăimântător. În timpul acesta, unchiul Gaétan cânta fără încetare "O, sole mio!"", sau de plăcuta amintire, cum este convorbirea telefonică cu președintele Roosevelt. Peripețiile sunt însă nenumărate: despărțirea de familie, înrolarea ca infirmieră în Maroc, Algeria și Italia, dresoarea unui cățel pentru a fura găini, întâlnirile întâmplătoare cu frații înrolați și ei în armată etc. Relatarea lor impresionează prin
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
Caietul albastru al lui Nicolae Balotă, La apa Vavilonului, departe de a fi o simplă carte de memorii scrisă din vanitate sau sentimentalism, aparține marii literaturi. Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, vol. II (1960-1980), București, Ed. Humanitas, col. "Memorii/ jurnale/ convorbiri", 2001. 280 pag.
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
N. Georgescu că Maiorescu a folosit un manuscris pregătit de poet, cînd nu se știe măcar cînd a ajuns lada de manuscrise eminesciene în posesia criticului. Îndrăznesc să cred că sumarul l-a alcătuit ("întocmit") Maiorescu, folosindu-se de colecția Convorbirilor literare și unele manuscrise aflate în posesia sa sau a altora. De altfel, mai tîrziu, cînd s-au pregătit edițiile V.G. Morțun și, mai ales, A.D. Xenopol s-au găsit manuscrise ale liricii poetului păstrate de un zețar ieșean. Chiar
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
a altora. De altfel, mai tîrziu, cînd s-au pregătit edițiile V.G. Morțun și, mai ales, A.D. Xenopol s-au găsit manuscrise ale liricii poetului păstrate de un zețar ieșean. Chiar dl N. Georgescu pledează pentru revenirea la textul din Convorbiri literare ("De revenirea la textul din Convorbiri literare este nevoie - pentru că acolo se regăsește un Eminescu mai viu decît în ediții - adesea, un Eminescu total diferit de cel din interpretările sale critice"). Evident, Maiorescu și-ar fi îngăduit unele intervenții
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
s-au pregătit edițiile V.G. Morțun și, mai ales, A.D. Xenopol s-au găsit manuscrise ale liricii poetului păstrate de un zețar ieșean. Chiar dl N. Georgescu pledează pentru revenirea la textul din Convorbiri literare ("De revenirea la textul din Convorbiri literare este nevoie - pentru că acolo se regăsește un Eminescu mai viu decît în ediții - adesea, un Eminescu total diferit de cel din interpretările sale critice"). Evident, Maiorescu și-ar fi îngăduit unele intervenții în textul, zice-se, pregătit de Eminescu
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
1884: "și de pe acum trebuie să te gîndești la ediția a doua, care va fi reclamată la toamnă, și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință". Se poate mai limpede? Se știe că poeziile din Convorbiri au parte de destule greșeli de corectură și de intervențiile lui Negruzzi îngăduite de poet, care de-abia în 1878 cînd îi interzise redactorului să mai intervină în text (Și, în lada cu manuscrise s-a găsit ciorna scrisorii către
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
Și, în lada cu manuscrise s-a găsit ciorna scrisorii către Negruzzi; dar - întrebare - a fost scrisoarea și expediată?). Urmează analiza, amănunțită, poezie după poezie, vers după vers, a erorilor știute de tipar ale ediției princeps (confruntate cu textul din Convorbiri și, apoi, cu cel din manuscrise atît cît îngăduie lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
și în romanul meu. Presupușii făptași fac parte din corpul diplomatic al ambasadei germane, fiecare dintre ei este implicat în afaceri "dubioase". La aceasta se mai adaugă, desigur, o situație curentă la începutul anilor '90 în România, cînd de pildă, convorbirile telefonice mai erau interceptate, cînd vechii securiști și mai noii lor colegi își continuau nestînjeniți fărădelegile... Toate acestea le-am lăsat să "curgă" și în paginile romanului meu... și pentru a conferi veridicitate, realism, narațiunii. R.B.: Romanul se desfășoară între
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
de atunci, o domnișoară Rosetti, nepoata lui Maiorescu, aceasta să i le dea spre lectură marelui critic. Într-o vacanță, tînărul poet a fost invitat de Maiorescu, care i-a rostit cuvinte de apreciere pentru poeziile sale, publicîndu-i-le, apoi, în Convorbiri literare din 1911. Ajuns în țară, îl frecventează, prin prietenul său Horia Furtună, pe Macedonski, de a cărei operă s-a înamorat, ajutîndu-l, în 1912, pe săracul mare bard să publice volumul Florile sacre și, în 1916, a contribuit total
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară este că "mania clasamentelor" sau a "topurilor" care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Watt, Wojciech Karpinski și Leszek Kolakowski, Jürgen Habermas și Adam Michnik. Am spus: ispitiți. Poate era mai firesc să spunem: provocați. Dar înainte de a arăta de ce, Cronicarul are un reproș a face: lipsește orice precizare (în afara titlurilor lor) în legătură cu aceste convorbiri. Unul singur e datat. Despre nici unul nu aflăm de unde e reprodus (căci e evident că n-au fost scrise pentru revistă, ci reluate). Era, în fine, nevoie și de mici fișe de prezentare, căci, pe cît de bine cunoscut e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Ultimul număr din revista clujeană APOSTROF (1 din 2001) debutează cu o scrisoare adresată redacției de către dl. Ion Deaconescu și continuă cu o replică a d-nei Marta Petreu. Dl. Deaconescu a publicat la Editura Europa, anul trecut, o carte de convorbiri cu Emil Cioran, intitulată Dacă m-aș fi aruncat în Sena..., în legătură cu care revista Apostrof a exprimat în numărul ei din octombrie 2000 unele rezerve privind autenticitatea textelor. Dl. Deaconescu amenință acum cu justiția pe autorii articolelor: "...Vă aștept, Doamnă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
de greu de cuprins într-o conștiința critică, din cauza diversității, imprevizibilității și confuziei de valori prin care se caracterizează. Cea mai bună dovadă o constituie cele două volume cu titlul Poezie română contemporană, publicate de Gheorghe Grigurcu la Editură revistei Convorbiri literare din Iași (care merită felicitări pentru gestul său editorial oportun). Sunt volume de format mare, însumând nu mai puțin de 1270 de pagini, care prezintă cititorilor o nouă etapă din explorarea de către un critic niciodată plictisit a liricii actuale
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
avem azi. Era de altfel imposibil că un critic de poezie atât de valoros (criticul de poezie numărul 1 de la noi) să nu fie și un filozof al poeziei. Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, vol. I-II, Iași, Ed. revistei Convorbiri literare, col. "Critică", 2000. 660 +610 pag.
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
an. Din păcate, s-au înmulțit cazurile cărora le-aș zice de alienațiune critică. Am scris despre unele eu însumi, dar și dl Z. Ornea, în România literară. Au scris și alții (un bun articol într-un recent număr al Convorbirilor literare de la Iași). Se pare însă că nu e nimic de făcut împotriva proliferării unei publicistici aberante care ține cu tot dinadinsul să-l transforme pe Eminescu în cea dintîi victimă din istoria noastră a internării abuzive, din considerente politice
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
Cronicar Antisemitismul postcomunist În primul număr din acest an al revistei 22 e publicată o foarte de actualitate convorbire a lui Andrei Oișteanu cu Leon Volovici despre Antisemitism și "sindromul postcomunist". Cei doi reputați specialiști au participat la un simpozion internațional cu tema Evreii și antisemitismul în discursul public din țările europene postcomuniste, desfășurat la Universitatea Ebraică din Ierusalim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
capătă forme hipertrofice, ediția Cuza - notabilă la vremea ei pentru contribuțiile filologice de la rubrica "Însemnări literare", constituie azi mai mult o piesă de muzeu." Și o curiozitate editorială. Ediția Iorga, din 1922, n-are prefață, publicînd numai poeziile apărute în Convorbiri literare. Într-o comunicare din 1939, citită la Academie, propunea un comitet pentru editarea integrală a operei eminesciene, deși, în același an 1939, apărea primul tom din ediția monumentală Perpessicius. În 1935 apare ediția Gh. Adamescu care, datorită prestigiului său
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
variante și lămuriri. Sînt publicate puține postume (șase cu totul) iar ordonarea materiei e, are dreptate autorul cărții pe care o comentez, amendabilă. Strădania editorului G. Botez e însă de a restitui limba originară a poetului, comparînd textul poeziilor din Convorbiri, din ediția Maiorescu și din manuscrise. De aici s-au produs numeroase inadvertențe, determinînd obiecțiile îndreptățite ale specialiștilor. De menționat, în această ediție, corpul de Note și Variante de care are parte fiecare piesă din sumar. Totuși Perpessicius considera că
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
al poliției, al informaticii, al mesajelor transmise prin poșta electronică, al manualelor, al ghidurilor de conversație, al comentariului sportiv, al modei, al horoscopului, al benzilor desenate, al textelor de muzică, al buletinului meteorologic, al micii publicități, al talk-show-urilor televizate, al convorbirilor la telefoanele mobile, al zvonurilor etc.
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
Referirile la Mircea Nedelciu se fac la persoana întâi și persoana a doua, iar cele la Diogene Sava - la persoana a treia. Secvențele despre Mircea Nedelciu iau frecvent aspectul unor însemnări de jurnal intim: "februarie '88 Zi destul de anostă. Scurtă convorbire cu Magdalena Bedrosian despre șansele încă vagi ale romanului nostru despre "femeia în roșu". Către sfârșitul programului mă vizitează, purtând o caraghioasă pălărie de mare lady, roșcata Carina. Contrastul între distincția pălăriei și înfocarea cu care îmi aplică, în depozitul
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
epoca mai dincoace. Deja telefonul a dat o lovitură grea corespondenței. Deceniile din urmă, cînd aproape fiecare familie poseda un astfel de instrument de comunicare, nici prea scump, pînă deunăzi, n-aveau cum să fie favorabile înfloririi genului epistolar. Confortul convorbirii telefonice duce la rărirea scrisorilor. Noi citim și scriem din ce în ce mai puțin. De cîțiva ani, poșta electronică (e-mail-ul) a pus capac genului epistolar. Gata, nu mai scriem scrisori adevărate, ci surogate electronice, de cîteva rînduri și care nici nu se mai
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
doi cercetători occidentali nu știau că Osip Mandelstam murise de șapte ani, iar comentariul făcut de I. Berlin despre Ahmatova suna cam așa: poeta trăiește izolată în Leningrad și este inaccesibilă, fiind o supraviețuitoare a vechiului regim. La antipod, în Convorbiri cu Ahmatova și Pasternak 1), diplomatul britanic povestește cum, tot în '45, Pasternak, care lucra la Doctor Jivago îi mărturisea rușinat că nu auzise de Sartre și Camus. Acesta este contextul în care se petrece întîlnirea dintre marea poetă și
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
Actualmente, Theodor Cazaban este vicepreședintele Centrului Român de Cercetări din Paris. Colaborează constant cu Jurnalul literar, al cărui director, Nicolae Florescu, și-a făcut o datorie din recuperarea valorilor exilului. Fragmentul de mai jos face parte dintr-o carte de convorbiri, încă inedită, intitulată Captiv în lumea liberă. Cînd ați hotărît deci să părăsiți România? Am înțeles încă din 1945 că se întîmplă ceva cu totul deosebit. Făceam armata. M-am mutat de la Școala de Ofițeri din Inău la Câmpulung, printr-
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
I. L. Caragiale în istoria interviului, așa cum începe el să se afirme în presa românească în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea? Constantin Hârlav răspunde foarte bine documentat la această întrebare într-un volumaș special, Caragiale intervievat. Sunt nu numai convorbiri cu scriitorul din copilăria interviului românesc, dar și răspunsuri la anchete literare, tipărite într-o "cărticică de buzunar", culese cu osârdie din ziarele și revistele epocii. Toate aceste documente de conștiință literară și atitudine civică, așezate în ordine cronologică, datează
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]