862 matches
-
Mincinos mic! știai că nu-ți spunem adevărul și ai tăcut din gură!" se revoltă unii părinți atunci cînd constată că intenția lor de a-și înșela copiii a fost descoperită [Barnes, 1994:102]; etc. Asumarea, autogenerarea, cuplarea (complice, ipocrită, cooperantă, respingătoare) sînt tot atîtea situații structural-funcționale profunde (cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dinte pentru dinte, de a fi sincer la început, și apoi a răspunde în concordanță cu atitudinea sinceră sau nesinceră a adversarului. Însă Williams (1988: 5-6) aduce argumente care explică de ce rezultatele lui Axelrod reflectă "numai în mod indirect spiritul cooperant pe care oamenii îl manifestă în societate". După cum subliniază și Hollis (1989:168, 176-178), "teoria jocului studiază numai jocurile în care variantele logice sînt alese în mod logic" (cf. Wolfe 1989: 42-43). În lumea reală jocurile se întrepătrund cu viața
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
asupra anchetei vor fi tipărite. Istoria cercetării sociale empirice care se bazează pe ajutorul observatorului individual este plină de exemple de persoane indignate (Barnes 1980:70-72). Pe acest fond de relații ambigue între cei mai binevoitori anchetatori și cele mai cooperante persoane anchetate, cercetarea socială are și acte de înșelătorie intenționată. Cei care furnizează informațiile îi pot minți pe cercetători, iar cercetătorii, la rîndul lor, pe aceștia. Dacă există încredere reciprocă, atunci ei pot minți pentru a se proteja unii pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
limbajului verbal, înseamnă că cele două sisteme au funcții diferite (cf. Burling 1993). Nevoia de sinceritate în relațiile interpersonale își găsește rezolvarea prin limbajul gesturilor care a supraviețuit de-a lungul timpului. Discutînd despre modul în care a evoluat spiritul cooperant, Patrick Bateson (1988:28) subliniază că odată stabilit "comportamentul cooperant funcțional", "semnalele care indică ce urmează să facă un individ și mecanismele prin care ceilalți reacționează față de aceste semnale ar fi în avantajul reciproc". Limbajul gesturilor constituie un asemenea sistem
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cf. Burling 1993). Nevoia de sinceritate în relațiile interpersonale își găsește rezolvarea prin limbajul gesturilor care a supraviețuit de-a lungul timpului. Discutînd despre modul în care a evoluat spiritul cooperant, Patrick Bateson (1988:28) subliniază că odată stabilit "comportamentul cooperant funcțional", "semnalele care indică ce urmează să facă un individ și mecanismele prin care ceilalți reacționează față de aceste semnale ar fi în avantajul reciproc". Limbajul gesturilor constituie un asemenea sistem de semnale. Expresia feței și poziția corpului sînt mai greu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și în special pe copii, cel puțin pentru moment (Macdonald 1990). Este o ironie că una dintre modalitățile cultural acceptate de a exprima fantezia este considerată minciună. Minciuna, spusă nu în serios, ci pentru amuzament, poate fi promovată în mod cooperant, ca în activitățile cluburilor de mincinoși sau în mod competitiv, ca în concursurile în care cîștigă cel care spune minciuna cea mai gogonată (Ludwig 1965:19-20). Constituirea unei societăți a mincinoșilor politici a fost propusă satiric de către Arbuthnot (1712:17-18
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acceptabile și în alta. Phillips (1965:79), referindu-se la interacțiunea socială dintr-un sat de lîngă Bangkok, scrie: Comportamentul tipic pentru locuitorii din Bang Chaner este de a se arăta de acord unii cu alții avînd o atitudine responsabilă, cooperantă, lăsînd impresia că sînt dispuși să îndeplinească cerințele altora apoi, odată ce discuția s-a încheiat, fiecare face exact ce vrea, adeseori chiar opusul a ceea ce a promis. Acest comportament, deși occiddentalilor le-ar putea părea nesincer, nu este, după părerea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care sînt "trișori subtili", ea favorizează de asemenea și capacitatea de a-i detecta și a-i descoperi pe cei care înșeală. În cartea sa Evoluția socială, Trivers (1985) nu vorbește prea mult despre selecția inteligenței sociale folosite în mod cooperant, însă are multe de spus cu privire la selecția capacității de a înșela, inclusiv abilitatea de a se autoamăgi. Scara Mach structurată de Christie și Geis (1970), despre care am discutat în capitolul 8, se concentrează în mod clar asupra utilizării talentului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a înșela, inclusiv abilitatea de a se autoamăgi. Scara Mach structurată de Christie și Geis (1970), despre care am discutat în capitolul 8, se concentrează în mod clar asupra utilizării talentului machiavelic în scop necooperant și nu în scop cooperant. Ceea ce distinge ființele vii de obiectele neînsuflețite este capacitatea lor de a acționa și reacționa. Mediul social este reactiv, iar oamenii, ca multe alte animale, țin cont de acest lucru atunci cînd se hotărăsc ce să facă. În acest sens
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
selecția naturală care echilibrează cele două tendințe. Nu ne putem baza pe genele noastre pentru a ajunge la utopie și nici măcar la niște aranjamente optime. Nu ne putem mulțumi doar să avem o inteligență machiavelică; trebuie și să o folosim cooperant, nu egoist. CONCLUZIE Datele studiate în această carte, adunate din multe surse și prezentate laolaltă, favorizînd lucrările în limba engleză, nu sînt nici suficient de explicite, nici suficient de relevante. Informațiile nu au o bază foarte solidă, deși eu mă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă și în grupuri; gândire pozitivă și creativă. c) Atmosfera de lucru (fizică, psihologică, socială). Caracteristici ale ambianței psihologice: transparența și comunicarea empatică; conduită cooperantă; condiții destinse, permisive de susținere; 31 încurajarea exprimării originale, a gândirii divergente; acceptarea/ respectarea diferențelor și deosebirilor dintre persoane d) Parcurgerea curriculum-ului „Medierea conflictelor” are ca finalizare dezvoltarea unor capacități individuale ce se pot exprima în: proiecte și produse
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
9.1), pe când TCRγδ constă dintr-o catenă γ (gamma) și o catenă δ (delta). Asocierea TCR cu antigen și cu molecula CMH (fig. 9.2) conduce la activarea limfocitului T, printr-o serie de evenimente biochimice mediate de enzime cooperante, co-receptori și alte molecule accesorii specializate, participante în realizarea unui răspuns imun complet și eficient. Prezentarea antigenului stimulează limfocitele T să devină fie limfocite T „citotoxice” (celule CD8+), fie limfocite T „helper” (celule CD4+). Diferențierea celulei T se realizează în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și era greu de controlat. La aproape 2 ani după instalarea simptomelor a fost văzut de un neurolog care i-a făcut un control amănunțit al stării mentale. Examinatorul a observat că d-l Anghel era frumos îmbrăcat, politicos și cooperant. Stătea pasiv în birou în timp ce soția lui îi descria simptomele doctorului. El a oferit foarte puține informații. De fapt, la un moment dat, aparent plictisit de ceea ce se întâmpla, s-a ridicat de pe scaun și a părăsit biroul hoinărind pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
elevii din școală pentru a fi mediatori. Însă pentru ca medierea să decurgă bine, cunoștințe de bază în domeniul soluționării conflictelor trebuie să le aibă si elevii care vor fi părți la conflicte. Asemenea cunoștințe i-ar ajuta să aibă poziție cooperantă si constructivă în cadrul medierii. Din aceste considerente vă recomandăm să organizați instruiri cu toți elevii, folosind, ca reper, activitățile de mai jos si altele pe care le aveți, inclusiv pe cele din secțiunea despre conflicte din cadrul instruirii pentru mediatori. Un
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind mai puțin cooperanți cu oricine, randament școlar scăzut, anxietate și stres generate de idea de a frecventa școala sau de a reveni acasă, izolarea în clasă în timpul pauzelor, insistența de a rămâne în preajma profesorului până la abandonul școlar crescând riscul de sinucidere. Comportamentele exercitate
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă și în grupuri; gândire pozitivă și creativă. c) Atmosfera de lucru (fizică, psihologică, socială). Caracteristici ale ambianței psihologice: transparența și comunicarea empatică; conduită cooperantă; condiții destinse, permisive de susținere; 31 încurajarea exprimării originale, a gândirii divergente; acceptarea/ respectarea diferențelor și deosebirilor dintre persoane d) Parcurgerea curriculum-ului „Medierea conflictelor” are ca finalizare dezvoltarea unor capacități individuale ce se pot exprima în: proiecte și produse
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Dar cu intenția ascunsă fie de a nu le aplica niciodată, fie de a le interpreta, fie de a le restrânge prin legi mai mult sau mai puțin organice. preocuparea de bază este, ca totdeauna (cu un surâs larg, concesiv, cooperant), salvarea aparențelor, punerea cât mai reușită în scenă, mistificarea dacă nu a cancelariilor, cel puțin a unei părți a opiniei publice străine. În schimb, populația, muritorul de rând știe că există, efectiv, o altă Europă, fie și prin faptul că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a putut părea afectată de creșterea revendicărilor regionaliste, per total limitate, rămîne puternic, după cum o atestă acceptarea majoritară a politicii de apărare, a rolului Franței în lume, a spaimei de declin. Importanța lumii francofone, cu toată ascensiunea limbii engleze, prezența cooperanților francezi, locul Franței în ajutorul pentru dezvoltare (a treia, în valoare absolută, a doua, pe locuitor), realizările tehnologice franceze în străinătate sînt tot atîtea mărturii ale dimensiunii mondiale a Franței de astăzi. O altă cultură Condițiile vieții culturale se modifică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
termenii necesari pentru a ilustra faptul că harul îndrumă, ajută, asistă și călăuzește voința umană pe tot parcursul străduinței întru desăvârșire. Cooperarea se dovedește a fi o cooperare ordonată, hrănită, dezvoltată și supravegheată doar de una dintre cele două părți cooperante, și anume de Dumnezeul absolut și atotputernic. Libera voință și efortul uman sunt cooperante însă doar ca parte din planul haric al lui Dumnezeu. Însă, în același timp, Dumnezeu a îngăduit întotdeauna voinței umane să acționeze, deși aceasta singură e
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
umană pe tot parcursul străduinței întru desăvârșire. Cooperarea se dovedește a fi o cooperare ordonată, hrănită, dezvoltată și supravegheată doar de una dintre cele două părți cooperante, și anume de Dumnezeul absolut și atotputernic. Libera voință și efortul uman sunt cooperante însă doar ca parte din planul haric al lui Dumnezeu. Însă, în același timp, Dumnezeu a îngăduit întotdeauna voinței umane să acționeze, deși aceasta singură e insuficientă pentru a împlini mântuirea sau desăvârșirea fără implicarea divină. Această implicare e uneori
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în absența unei autorități globale care să le reglementeze comportamentul. Anarhia poate fi de diferite tipuri, mai predispusă spre pace sau, dimpotrivă, spre conflict, în funcție de dispozițiile și filosofiile statelor într-o anumită conjunctură internațională: Barry Buzan distinge între anarhii "mature", cooperante, respectiv "imature", conflictuale, pe când Alexander Wendt teoretizează trei culturi ale anarhiei, aflate într-o ordine crescătoare din punct de vedere al "maturității": hobbesiană, lockeană și kantiană (Buzan: 2000; Wendt: 1999). Mai trebuie menționat faptul că realismul clasic accentuează puterea individuală
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sau economică, ingredientele principale în concepțiile clasice asupra puterii (Nye: 2009). Pliindu-se perfect pe lumea globalizată în care ne desfășurăm existența, conceptul se dorește a fi o alternativă viabilă la omniprezentele principii realiste, făcând inteligibil un mediu internațional mai cooperant, înclinat spre schimburi culturale și economice, alcătuit prin eforturile sinergice ale tuturor sau majorității actorilor internaționali a cărui fezabilitate pare astăzi mai aproape ca niciodată. Dintre criticile pluraliste la adresa realismului, două ar ieși pregnant în evidență. În primul rând, dilema
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mor? îi, articolele din �Bună vestire�, preg? tirile, �mprejur? rile, motiva? iile ? i mediile din care proveneau membrii echipei. At�ta vreme c�ț nici un deget nu era �ndreptat direct spre el, Boeru s? a dovedit a fi surprinz? tor de cooperant �n ceea ce prive? te asasinatul. Jucăm un rol ciudat: din moment ce insistă asupra faptului c? nu fusese prezent la crim? , dar cuno? tea toate am? nuntele, pretindea �ntruna c? ? i le aminte? te �ntr? o manier? stranie: �Cojocaru mi? a relatat mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nevoind s? strice rela? iile dintre popoarele rom�n ? i s�rb, Antonescu a refuzat ferm oferta 25 �n cadrul coresponden? ei, exist? un document provenit de la Ministerul de Interne al Ungariei, ar? ț�ndu-l pe Vasile Goldi? ca fiind destul de cooperant cu autorit?? ile maghiare �n timpul r? zboiului. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 281, doc. 149. Politicienii �? i fac dosare unul altuia. Supunerea ? i cooperarea murdar? a lui Vasile Goldi? cu ungurii cum reies ele din aceste documente, contrasteaz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și deciziile corecte vor întârzia, de bună seamă, să apară. România a aderat la strategii și documente europene ce reglementează abuzul sexual al copilului 1 sau în general, drepturile copilului, prevenirea violenței împotriva copilului. Dar între această atitudine formal pozitivă, cooperantă, și realitate, se interpun o multitudine de piedici greu de depășit în condițiile realității românești. Abuzul sexual este cea mai severă formă de abuz a copilului și cea mai puțin influențată de campaniile de prevenire. Există desigur statistici oficiale care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]