3,975 matches
-
molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea sistemului nervos. Aceasta se poate observa la nou-născut, în special la prematuri, care prezintă o activitate necoordonată a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
adecvate, variate, metode și procedee diverse. Capacitatea de concentrare crește cu cât ne apropiem de sfârșitul etapei școlare mici. În psihologia generală gândirea se definește ca un proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea rolului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor. Perioada școlară mică corespunde unui stadiu al dezvoltării pe care psihologia îl numește stadiul operațiilor intelectuale concrete, al sentimentelor morale și sociale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Editura Cartea Românească, București, 2000. Sălăvăstru, Constantin, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003. Vlad Ion, Aventura formelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 3.2. Monografii, culegeri, studii de specialitate *** Atitudini și polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. *** L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1981. Antonescu, Nae, Reviste literare interbelice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Arghezi, Tudor, Autoportret prin corespondență, Editura Eminescu, București, 1982. Balotă, Nicolae, Opera lui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
București, Editura Cartea Românească, 2000. Sălăvăstru, Constantin, Teoria și practica argumentării, Iași, Editura Polirom, 2003. Vlad Ion, Aventura formelor, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996. 3.2 Monografii, culegeri, studii de specialitate ***Atitudini și polemici în presa literară interbelică volum coordonat și editat de Institutul G. Călinescu, București, 1984. ***L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, București Editura Eminescu, 1981. Antonescu, Nae, Reviste literare interbelice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Arghezi, Tudor, Autoportret prin corespondență, București, Editura Eminescu, 1982. Balotă, Nicolae, Opera lui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Editura Minerva, București, 1985, p. 816. 87 Vezi distincția operată de Catherine Kerbrat-Orecchioni în La polémique et ses définitions, în Discours polémique, op. cit., p. 9. 88 Pentru tematica și standardele dezbaterilor, vezi ***Atitudini și polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. 89 George Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea I, Editura Minerva, București, 1973, p. 132. 90 Serban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la crepusculul acestuia. Într-un text cu titlu extrem de sugestiv (Răscrucea), care a trecut de plasa cenzurii de două ori (și în 1947, când a fost publicat în Adevărul, dar mai ales în 1974, când a apărut antologia Ars poetica, coordonată și prefațată de Ilie Guțan), regăsim un Arghezi obosit și saturat "de dezgustul de a scrie în zadar, pentru a fi tradus numai anapoda și de-a-ndărătelea". "Stilul indirect", de data asta din rațiuni ideologice, a luat locul agresivității slobode, pentru că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o decizie majoră a politicii financiare a Întreprinderii din care rezultă, implicit, structura sa financiară, ce trebuie realizată astfel Încât să răspundă și unor criterii de optimizare specifice. În principiu, structura financiară a Întreprinderii se concretizează printr-un ansamblu (complex și coordonat) al diverselor surse de finanțare pe care le folosește Întreprinderea pentru acoperirea nevoilor sale de resurse bănești. În diverse opinii 207 se consideră că structura financiară a Întreprinderii se exprimă, de regulă, prin raportul Între finanțările pe termen scurt și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea sistemului nervos. Aceasta se poate observa la nou-născut, în special la prematuri, care prezintă o activitate necoordonată a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
primordial al unei corporații moderne. Grade ridicate de control global și de ajustabilitate financiară ale unei transnaționale sunt de natură să Îi lărgească considerabil scala globală la care ea operează și, totodată, să o deosebească de alte transnaționale mai puțin coordonate și flexibile. Adică, să o facă mai transnațională decât altele. Pentru că transnaționalitatea unei corporații moderne este mai curând o problemă de intensitate a unei stări specifice (expansiunea internațională), decât una de delimitare secvențială Între etapele devenirii evolutive a unei corporații
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea sistemului nervos. Aceasta se poate observa la nou-născut, în special la prematuri, care prezintă o activitate necoordonată a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mecanism intercentral. Coordonarea reacțiilor reflexe vegetative se face după principiul reciprocității, sinergiei și asocierii. Reciprocitatea ocupă un loc important în producerea funcțiilor vegetative. Numai în cazul irisului, ea se realizează cu ajutorul a doi mușchi antagoniști. Ca exemplu de acțiune reciprocă coordonată poate fi luat cazul reflexelor reglatoare ale tensiunii. Tendința la prăbușire a presiunii sanguine provoacă pe de o parte tahicardie prin stimularea reflexă a centrilor cardioacceleratori și inhibarea celor cardiomoderatori, iar pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
comportă o serie de procese fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală prin mecanisme reflexe de autoreglare și control permanent. În reglarea neuroumorală este interesată atât declanșarea secrețiilor digestive și persistența lor un timp determinat, cât și acțiunea coordonată a acestora cu a musculaturii gastrointestinale, așa încât activitatea fiecărui segment digestiv să declanșeze pe aceea a porțiunii care urmează. Începută în gură unde au loc primele transformări mecanice (voluntare) și fizico-chimice, digestia continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se mai adaugă și participarea importantă a plexurilor nervoase intrinseci din peretele colecistului, ca și reglarea de natură endocrină. Cu toate că există încă lacune importante în ceea ce privește mecanismele exacte ale reglării motricității căilor biliare, ceea ce se detașează cu siguranță este acțiunea lor coordonată. De importanță deosebită în controlul evacuării bilei este reglarea endocrină, dovadă fiind faptul că denervarea colecistului nu împiedică deversarea bilei în duoden. Hormonul cu acțiune electivă este colecistokinina, eliberat de mucoasa duodenală. Acest hormon, identic de altfel cu pancreozimina (CCK-PZ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reacțiilor somato-vegetative asigură intensitatea fenomenelor complexe de inhibiție vagală concomitente activării simpatice II.11.6. REACȚII NEUROENDOCRINE Componenta neuroendocrină deține locul principal atât în producerea actului comportamental motor, cât și în realizarea reacțiilor vegetative și endocrine. În timp ce postura și mișcările coordonate active sunt sub controlul cortexului motor precentral, al căii piramidale, cerebelului și formațiunilor subcorticale ale sistemului extrapiramidal, reacțiile de integrare, activare și adaptare metabolică din efortul fizic sunt realizate pe cale neuroendocrină, cu participare simpatico-adrenală, pe de o parte, și hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
am descoperit că datorită vopselei de păr (draga mea, se numește nuanțator de culoare, nu avem nevoie să ne vopsim părul, nu facem decât să nuanțăm culorile și șuvițele naturale), OK, datorită nuanțatorului urechile și părul meu aveau acum culori coordonate. Dar presupun că, dacă ar fi trebuit să-mi vopsesc urechile, aș fi obținut o chestie mult mai nasoală decât castaniul strălucitor și bogat pe care îl obținusem acum. Nu accept pentru urechile mele nici nuanța abanos sau prună uscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
la Consiliul EcoFin, care, pe de altă parte, apărau interese naționale divergente 334. Aceeași problemă o regăsim la PSE-Mediu335. În plus, e greu să fie adunați la aceste reuniuni toți miniștrii social-democrați336. Reuniunile n-au dus la o strategie social-democrată coordonată 337. Cu alte cuvinte, PSE EcoFin era lipsit de un demers proactiv. Dimpotrivă, reuniunile au fost utile pentru cunoașterea reciprocă, pentru familiarizare, pentru concertare și schimb de informații. De exemplu, Partidul Laburist Britanic, aflat în opoziție, asista la reuniunile PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de lucru vor constitui un duo-cheie în realizarea concretă a principiului. În ultimul rînd, UPSCE trebuia să exercite funcții de influență politică și de răspîndire a idealurilor socialiste. De o parte, social-democrații erau obligați să-și exprime solidaritatea "în acțiuni coordonate și operațiuni în toate țările Comunității, simultan"408. Domeniile avute în vedere erau variate, precum solidaritatea cu Lumea a Treia și combaterea șomajului. De cealaltă parte, UPSCE trebuia să propage viziunea socialistă în rîndul cetățenilor și al instituțiilor europene. Mijloacele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
grupurile de lucru sînt importante pentru că permit partidelor membre să dezbată între ele și să "elaboreze documente politice" proprii partidului european social-democrat410. Totuși, după cum estima el, concluzia acestor dezbateri era departe de a fi transformată în acțiuni politice concrete și coordonate. Președintele belgian francofon al europartidului social-democrat sublinia că principalul obstacol era legat de atitudinea partidelor membre și, în al doilea rînd, de organele federației. În particular, unul dintre motive ținea de faptul că partidele membre nu au luat în serios
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pentru locuri de muncă, precum "plătirea timpului de lucru pe tot parcursul vieții profesionale" și "promovarea formării profesionale". Partenerii sociali și guvernele ar avea un rol important în acest domeniu. Mai explicit, era vorba de formarea profesională, "necesitatea unei aplicări coordonate și integrate a diferitelor politici active la nivel local" și de utilitatea adoptării a opt măsuri financiare pentru susținerea locurilor de muncă. În realitate, aceste măsuri financiare priveau în principal o reorientare a politicii fiscale, în special în favoarea IMM-urilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în resursele umane 628, pentru care se solicită investiții publice și umane 629. Totuși prioritatea momentului este să se împiedice recesiunea economică sau reducerea activității economice 630. De cealaltă parte, liderul PSOE a sugerat combinarea acțiunilor comunitare cu acțiunile naționale coordonate, incluzînd vigilența multilaterală în trei domenii. Mai întîi, era necesar un program de relansare a investițiilor publice echivalent cu un procent din PIB. El amintește că investițiile publice au fost sacrificate în procesul de consolidare monetară 631. Apoi, a propus
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]