2,395 matches
-
fost cu ea , cu marea și cu ninșii munți, că am greșit când m-am luptat , și n-am căzut când am căzut. COBOARĂ-N MINE DEPĂRTAREA Pe legănări târziii de noapte , timpul mă-nfulecă de zor, cotoarele de mere coapte mă țin de mână-n zborul lor. Coboară-n mine depărtarea cu ochii ei amăgitori, mă minte că-mi aduce învierea, neantul ei îmi dă fiori. Sub depărtări țesute de vechime, făptura-mi freamătă de dor... las dorul, dorurile să
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
stins dintr-un cristal Sînii tăi mă amețeau cu dulceața Fructelor ce în sînge îmi înfloreau Erai un sunet, un amurg romantic Iar eu un copac uitat într-o infinitate Din care nu mai viețuiau Decît pădurile din semințele mele coapte Iar tu, o ! ce nebunie Clipa exploda în infinit Mi te-ai dat atît de delicată Încît ma mir și azi că n-am murit! 12 Cum păsărea își desenează zborul Precum un sunet dulce în zăpadă Și mici iluzii
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
pătrunzător. Te rog să mă alinți desăvârșindu-ți opera, precum un sculptor care tocmai și-a încheiat lucrarea și acum netezește din nou fiecare parte pentru a-i da strălucirea finală! Explorează-mă toată și gustă din deliciul fructului meu copt și plin de aromă! Tânărul nu se lăsă mult îndemnat. Alinta întreaga piersică cu buzele sale senzuale sau cu vrednica și neoprita lui limbă, apoi simțind că se apropie clipa ce ar fi dorit să o prelungească cât mai mult
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > DANS FANTASTIC Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dans fantastic Zare străvezie, licărul de stele Somnolent la ora miezului de noapte, Ceas de rugăciune-a lanurilor coapte - Și se înfiripă straniu joc de iele. Ca o nălucire, dans sub clar de lună- Și, ciudat, nu este ora cunoscută; Nu e nici ciuleandra, nu e nici bătută, Nu răsună nici cântările de strună. Jocul e patetic, n-atinge
DANS FANTASTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341416_a_342745]
-
al tristeții. “Un cer plumburiu e-n inima mea, / o zi fără lumină iubirea din ea, / Un soare fără zâmbet, o noapte / fără stele, / Umbra păcatelor mele.” Un cer plumburiu) Unele poeme sunt picturale, alcătuind un adevărat tablou “versificat”. Soarele copt / se pierde / în frunziul melancolic / de toamnă. Gutuia rumenă / zâmbește / de pe crengile uscate/ de jar. Strugurii / după lungi zile de bronz/ stau grămadă / în coșuri de paie. ( Vesuri de toamnă) Silențioasă în manifestarea emoțiilor, poeta își exprimă cu sinceritate debordantă
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
de țărm . Acea culoare a văzduhului nesfârșit ce mi-a marcat întreaga-mi copilărie... Sau orașul ! Purpuriul razelor de soare la asfințit, pe care le-am sorbit din priviri de fiecare dată cu atâta sete ! Auriul, culoarea lanului de grâu copt ce se leagănă la adierile pline de mister ale vântului . Culoarea țărmului a cărui trup nisipos îmbrățișează cu atâta tandrețe marea . Verdele crud, cu adieri înmiresmate de iarbă mângâiată de atingerile de cașmir ale soarelui... Florile ! Cum aș putea să
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
Strofe > Valori > DIMINEAȚA CUVÂNTULUI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 727 din 27 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului DIMINEAȚA CUVÂNTULUI Caligrafiez iubirea cu litere de miere, Prin cuvântul îmbăiat în lumina Edenului. Desenez genunchii ei cu gust de mere Coapte. În grădina Sarmizegetusei Zamolxis o binecuvântează. O așez Pe ceasul solar, să bată ora la poarta Strămoșilor. Înscriu iubirea noastră În poemul înviorat de roua dimineții Cuvântului. Și ne-o dăruim la echinocțiul Verbului său, în tămâia zilei întâi, de
DIMINEAŢA CUVÂNTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341535_a_342864]
-
să știu la fereastra mea, întruchipată într-o femeie deosebită. Doar să întind mâna și să o cuprind pentru a o aduce lângă sufletul meu, să-i savurez delicatețea, să-i admir frumusețea și pentru a-i gusta aroma fructului copt și plin de savoare. Ocoli măsuța, se apropie în genunchi de fotoliul ei și-i cuprinse picioarele cu brațele. Îi sărută genunchii, apoi urcă cu sărutările pe pulpele dezgolite de poalele rochiei ce se ridicau tot mai sus cu ajutorul mâinilor
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
în nopți de nesomn închise e curbura coapsei tale ce se mișcă prea agale rămasă din împietriri și din ninse amintiri... șoldul gol așa prin noapte și cu sânii de mătase rumeniți la foc de lună parcă-s două mere coapte... între alfa și omega au trecut anii s-au dus lumea noastră n-a fost lume a apus s-a aprins o stea pe cer în tăcere este steaua noastră dragă care piere... vineri, 8 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: steaua
STEAUA CARE PIERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342071_a_343400]
-
părinții săi. Bucuria bătrânilor săi părinți a fost imensă când fiica lor a apărut în curte așa pe neanunțate. Tatăl era prin grădină: mai lega ramurile viței-de-vie care se aplecau la pământ din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
măreția acestui Munte se vede mai deplină! Nu se stie exact nici acum ziua și luna în care pruncuțul de la Vidra de Sus (azi Avram Iancu) a văzut lumina zilei, dar din spusele lui unor prieteni era “la vremea cireșelor coapte” (iulie-august în Apuseni), când se năștea el, acolo în cuibul de vulturi al neamului său... Îndrăznesc să cred că ziua aceea era 28 august! (s.n.). Potrivit datelor din protocolul bisericii în anul 1824 la Vidra de Sus sunt înregistrați 18
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
-ți atinge involuntar cotul. Îl ignori. O floare se rujează, își desface larg petalele pentru ca vizitatorii, albine sau fluturi, să o polenizeze. S-a făcut „frumoasă” nu pentru privirile mele admirative ci pragmatic spre a avea urmași. Doi tineri mai copți se confruntă pentru un job bine remunerat. Nu tu competiție, nu tu ajutor reciproc, nu tu nivel de cunoștințe nu tu înfrumusețare așa din respect. Telefonul și relațiile încep să zbârnâie și câștigă cel cu recomandarea cea mai înaltă. Doi
TINEREŢE VERSUS BĂTRÂNEŢE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341808_a_343137]
-
smerită la nivelul cosmosului-colibă); c) după ușă, simbol al iluminării-deschidere; d) prin pășire mitică, pășire fără mădularele pășirii; e) două turte sub cenușă (în vatra-centru piric), sugerând cele două trupuri cătate-regăsite (Călin îl aduce aminte pe Cătălin, deci cuplul Cătălin-Cătălina), coapte (alchimic)- inițiate pentru euharistie; f) candela - spirit jertfit resorbit, prin somn, spre Mythos (sâmburele de mac al lumini candelei este sâmburele mistic, din care crește Arborele Cosmic - sub semnul macului-somn pentru visare-demiurgie); copilul este sâmburele mistic, este esența-Călin (Zburător de
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
se văita el în continuare. - Bine... răule. Cu un sărut atunci. Ești mulțumit? - Așa mai merge și o cuprinse din nou în brațe, o ridică să-i ajungă gura până la buzele lui dornice de a se juca cu asemenea fragă coaptă și plină de arome. Îi mușcă cu finețe buzele date cu strugurel să i le protejeze de efectele soarelui de vară, dar și parfumate de aromele cocktailului consumat în discotecă, cu miros de ananas și de alte fructe exotice. Dalia
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
și mai puternic mirosul de strugure parfumat. Era și ea ca o boabă de strugure ajunsă la maturitate deplină, gata să fie culeasă, pentru a da aromă și savoare celui ce se va înfrupta din fructul său pur și bine copt. Bărbatul își abandonă paharul pe blatul barului și luă cu asalt reduta tânără și fără de apărare. O apropie de el, cu o mână ținând-o de după mijloc, iar cu cealaltă coborî să inspecteze ce ascunde sub pantaloni scurți, la încheietura
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
sărutându-i frumusețea sânilor dezvoltați ca două portocale pline de savoare. Se repezi flămând și excitat asupra lor, mestecând între dinți micuțele turnulețe ridicate ca niște mâțișori de salcie aduși la altar de Sărbătoarea Floriilor. Corpul Daliei mirosea a zmeură coaptă, plină de aromă și de prospețimea tinereții sale. Avea carnea tare, acoperită cu o nuanță de maro uniform așezată pe tot corpul, culoare căpătată de la zilele de plajă. Doar sânii și petecuțul din zona bikinilor făcea contrast cu restul. O
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
așa cum apărea gol în fața ei. El luă din nou paharele și le umplu cu șampanie. Apoi o ajută pe Dalia să se ridice și îi înmână cupa din care săreau picături de rouă adunată dintr-un bob de strugure bine copt și aromat. Goliră cupele până la ultima picătură. Dalia îi înmână cupa și își lăsa capul pe perna peste care i se răsfirară pletele. Abandonă acoperirea sânilor și își lăsa mâinile să-i cadă de-a lungul corpului. Se simțea amețită
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
uita doar în ochii mei, și mai bine zis cred că se uita direct în sufletul meu și-mi făcea o concesie! Doamne câtă mărinimie! După asta, chiar n-am mai putut să repar nimic. Din ochii de culoarea castanei coapte, curgeau două rânduri de perle! Alte două rânduri izvorau din cei de culoarea cerului... Se'mpleteau și se-amestecau lacrimi de om și lacrimi de câine, perle izvorâte din suflete rănite deopotriva, se rostogoleau ca un șirag de mărgele rupt
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
căci dragostea A fost stârnită prin darea în vileag a adevăratului ei nume. Confidentul înălțimilor Ca lama unui cuțit ascuțit sub coaja unei nuci verzi Descopăr însemnele toamnei ce vine Pauza unui perfect simplu numără inspirații Cu pleoape de mere coapte, o iubire mă chiuamă, În vis, la judecată Excitându-mi urechile cu mirosul frunzelor de aramă, Un guguștuc își învață puiul să zboare Cu respirația-i de pe urma unui zbor se retrag aripile Confidentului înălți,ilor Într-o aureolă a filozofilor
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
târziu de tot am înțeles că eu sunt nevisătorul că Dumnezeu visează visele în locul meu și le trimite să le port gata visate. ,, 9. Armanda Filipine ,, ce poveste e asta, băiete cu frunze de pin în loc de rimă cu gustul castanelor coapte și cu mirosul, sărutul de rouă mă-ntrebi de culoarea penajului, de tril, de parcă n-ar fi muza și a ta, iubite, doar ai dansat în raza lunii și el, arborele de foc nocturn, a stat prins pe luciul diafan
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Sub tainice-adieri împarfumate, Plecate-n asfințit ca sol spre noapte, Ne-mbrățișam duios, vorbeam în șoapte, Privindu-ne în ochi cu voluptate. La pieptul meu simțeam cum fructe coapte Pulsau în ritm alert, încrâncenate, Când buze-ți atingeam cu pietate Și gând îndepărtat de rele fapte. Tăcerile prelungi erau străpunse De trubaduri pierduți în iarba verde, Ce ne-ncântau cu-al lor arcuș pe strune. Într-un târziu simțeam
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342717_a_344046]
-
învie” (Ce frumoasă-i toamna-n Iași). Este cu adevărat remarcabilă iscusința poetei de a muta planurile: de la meditația asupra miracolelor cerești, la materialitatea poamelor din livadă, prin aceasta făcând aluzie și la grădina cerească a Raiului, plină de roade coapte și parfumate. Și uneori, granițele dintre Cer și pământ parcă se șterg pentru că întâlnim colțuri de rai pământesc pretutindeni în preajma noastră. Numai să le străbatem, să le explorăm și să ne găsim sălaș fericit și vrednic în ele, ca și când am
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
deviere de la tratamentele obișnuite și a încercat cu tratament homeopat. Până atunci, nu se gândise la varianta naturistă. A durat șase luni, timp în care nu a avut voie să mănânce decât legume și fructe crude, nimic fiert, fript sau copt. În acest interval, zilnic ar fi trebuit să facă două clisme, dar nu a suportat decât una. După cele șase luni, când din nou și-a făcut RMN-ul, s-a constatat că tumoarea se mărise cu un centimetru. Teama
O ARGESEANCA A SUPRAVIETUIT DUPA OPT OPERATII de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341666_a_342995]
-
transcedental într-un urcuș mistic al iubirii martirice. Eu am supraviețuit temnițelor. Prietenii mei, mii în stânga și zeci de mii în dreapta, au căzut apărându-și ființa eternă, căci atât ne-a mai rămas, să nu murim spiritual. Acum sunt bolnav copt și sunt semne că nu mai am mult de trăit. Vremea stă sub semnul lui antihrist. Mi-a mai rămas datoria unei mărturisiri testamentare. De aceea îți scriu părinte duhovnic. În fața a tot ce a fost și a tot ce
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNA NOSTALGIEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vine Toamna nostalgiei, cu sânge-n ciorchinii viei! Eu o mângâi cu privirea, să îi salut revenirea! Mere coapte îmi pun în sân, să-mi amintească gustul bun din vremea când eram fată și le căram din livadă! Eșarfă îmi legam la brâu, să-mi țină merele în frâu! Că îmi sărutau picioare când scăpau din cingătoare! Pe izlaz
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]