4,179 matches
-
Publicată în „DRUM”, anul III, nr. 3 din 27 noiembrie 1937 MELANCOLIE Stăm așa gravi, timpul ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
gând lacrimi amare-n suflet picurând. Și fluierul meu frânt a jale sună de când uitarea-n mine se răzbună cu àripi de neliniște zburând. Cu degete de dor, din când în când, te-aud la poarta viselor bătând pe când ale-amintirii cornuri sună, iar eu în a tristeței văgăună doinesc plângând. E prea târziu să-ți mai colind prin gând din nou cu ne-mblânzita mea furtună și chiar de-am mai fi iarăși împreună n-ai suporta să vezi cum regretând doinesc
A FOST UN VIS DOINESC PLÂNGÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370282_a_371611]
-
Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, ......................................... Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Și neamul nemernicia! Ștefane
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
zări. Florile de cireș s-au ofilit, În iarbă zac, ofrandă pe Pământ. Cu tine m-am plimbat În parcul de lângă râul Sumida Și-acum ne despărțim, Însă eu știu...că-i pentru totdeauna... „Sayonara” Japan! „Sayonara” Cristina! Au înflorit cornii-n pădure Lângă Puranii mei de Videle, Și coroanele-s cu aur poleite. Florile trimit vântului mesaje De-a le purta parfumu-n depărtare Pe-aripa lui grăbită și sprințară, Dar vântul a plecat, Și a venit furtuna... Însă eu sper
PRIMĂVARA 2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353471_a_354800]
-
și să te plâng ca pe o nălucă albastră stau in patul meu de spital ca într-un cocon într-un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în ochi răsare acolo ca un corn rugos de inorog ca un țurțure de gheață palidă ca între doi sâni lăptoși de mamă lichidă ascunsă-n tranșee printre soldații morți - cum se înlănțuie moartea cu brațele când sunt inorog pe tărâmul dintre vise păduri de pin transformându
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
în cer spânzurată privighetoarea spintecă singură cerul și zarea dealul și valea alunecă lin prin memorie amintindu-ne de copilăria în plină glorie în pădure concertul nu s-a terminat orchestra se-aude pe scena din deal și naiul, și cornul, duiosul caval, s-au unit într-o orgă de magice sunete sub arama de clopote, trăsnete, tunete, flautul se-aude încet, vioara solistă ne devoră enesciene armonii ale înserării miroase-a tei și-a aglice sălbatice nuntire de păsări de
SPECTACOLUL PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354433_a_355762]
-
Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stăm așa gravi, timpul ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea
MELANCOLIE de ION PENA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352591_a_353920]
-
se revolte se datorase în parte și procuratorului Ponțiu Pilat fiindcă acesta avusese imprudența să interpună la baza treptelor pretoriului un număr prea mic de soldați de care mulțimea furioasă ar fi trecut destul de repede și până să se sune cornul ar fi urmat o baie de sânge în care legionarii romani adunați acolo nu aveau sorți de izbândă. Cu siguranță acolo în fața pretoriului se aflau și acei zeloți care aștepatau în umbră să se producă o revoltă la care ei
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
nu mai putem mânca, nu ne putem odihni, împrăștiem agitație în jurul nostru, și dacă se repetă des, ne îmbolnăvim. Iată și câteva recomandări ale călugărului, pentru diverse boli: -Ceai pentru concentrare (bucurie). Ingrediente: mesteacăn, stejar, dud, cimbrișor, alun, măr pădureț, corn, gutui, măcieș. Din ceaiul fiert se bea cca un litru și se face baie la picioare cu apă caldă. -Ceai pentru inhibați .... -Ceai pentru dureri de dinți Gargară cu ceai din lista 12, din 16 plante. -Ceai pentru stăpânire de
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
cazul de față semitic. La fel lat. decanus poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind. cringa „corn de animal“ au legătură cu semitic keren „corn“. C. Tagliavini are dreptate când afirmă: „Numele însuși de Roma, cu toate că cercetările etimologice moderne nu au dus la rezultate concordante și indiscutabile, nu numai că nu este latin, dat nu este probabil
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind. cringa „corn de animal“ au legătură cu semitic keren „corn“. C. Tagliavini are dreptate când afirmă: „Numele însuși de Roma, cu toate că cercetările etimologice moderne nu au dus la rezultate concordante și indiscutabile, nu numai că nu este latin, dat nu este probabil nici indo-european“. Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografică: ROMA
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
ființă fantastică ce strălucea, de-i lua ochii. Ca la o poruncă, somnul i-a sărit, devenind fetița vioaie și curioasă de altădată. Cu băgare de seamă, s-a apropiat de ceea ce părea a fi un cal alb cu un corn în frunte și l-a studiat cu atenție. Inima îi ticăia de emoții nedeslușite, iar curiozitatea o împingea înainte, tot mai aproape de el. Stropii de pe coama lui aveau sclipiri diamantine. Copila nu mai văzuse asemenea minune față de care simțea o
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
și vara erau veșnice. Uneori, Ynn își punea capul în poala ei și adormea ca un prunc. Acesta era un semn de mare încredere, căci inorogii nu nu se apropiau de oricine. Deși aveau puteri magici, erau sfioși și neîncrezători. Cornul spiralat era împodobit cu safire care aminteau de albastrul Cerului, al apelor și al planetei Pământ. Inițiații cunoșteau simbolistica culorii safirelor. Ea exprima una din Legile universale, Legile Kybalionului: „Ceea ce este Sus este ca și ceea ce este Jos. Ceea ce este
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
Ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus. Cerul și Pământul sunt eu.” Nu suntem singuri în Univers, pe orice ai pune mâna din natură, descoperi că e legat de restul lumii. Oamenii trebuie să-și reamintească aceste lucruri. Cornul inorogului era o punte între Lumi, iar inorogul, mesagerul divin. Nopțile, cei doi se plimbau pe poteci neumblate, zburau printre stele și traversau dimensiunile unor lumi necunoscute, dar fascinante. Dârele albe ce se vedeau vara pe Cer, nu erau numai
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
Cer, nu erau numai stele căzătoare, ci și inorogi în zbor. Ynn a inițiat-o și pe Sya în tainele universului ,încât și ea putea deveni invizibilă. Deseori, noaptea, intrau nevăzuți(invizibili) în casele suferinzilor care, la simpla atingere a cornului magic, se însănătoșeau instantaneu. A doua zi povesteau celor din jur cum că au visat pe cineva care le-a luat durerea în timp ce le șoptea:” Schimbă-te, fii mai bun!” Neguțătorii din vechime, care cutreierau lumea în lung și lat
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
luat durerea în timp ce le șoptea:” Schimbă-te, fii mai bun!” Neguțătorii din vechime, care cutreierau lumea în lung și lat, povesteau la popasurile pe care le făceau, despre Inorogii mărilor și cei ai deșerturilor, dar și de puterea magică a cornului de a anihila orice otravă. Așa au trecut anii, mulți la număr, dar cine le mai ținea șirul... În cele din urmă, El și Ea s-au retras pe muntele Kogaion, locul sacru al dacilor și Inima Lumii. Deja Sya
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
și apără-mă de viscolul vieții sunt cel mai singuratic suflet, aș vrea să mă-mbăt, să dărâm orice vis ce se cuibărește în inima mea, orice altar barbar ce-mi aruncă pocalul în haos, se sparge de cer un corn de lună când râzi tu și noaptea devine poveste care-și întinde clipele pe lințolii bucolice sub țârâitul gingașilor greieri. cu genele tale lungi strângi cu privirea seninul cerului albastru și mi-l faci cadou într-un poem de dragoste
POEM DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347171_a_348500]
-
și cerului seninul în acoperișul dens plin de metafore ale înțelepciunii universului lăsat de veacuri deasupra bibliotecii ------------------ "IS, HR, NI, KA = Iisus Hristos învinge" notă: Simbolismul prescurei: "rotundă pentru dumnezeirea fără început și sfârșit și pentru rotunjimea pământului, cu trei cornuri pentru Sfânta Treime, cu patru cornuri în formă de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci pâini înmulțite de Mântuitorul în pustie. Prescura cu patru cornuri în formă de cruce, obișnuită la noi în țară, este recomandată de către Sfântul Simeon
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
plin de metafore ale înțelepciunii universului lăsat de veacuri deasupra bibliotecii ------------------ "IS, HR, NI, KA = Iisus Hristos învinge" notă: Simbolismul prescurei: "rotundă pentru dumnezeirea fără început și sfârșit și pentru rotunjimea pământului, cu trei cornuri pentru Sfânta Treime, cu patru cornuri în formă de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci pâini înmulțite de Mântuitorul în pustie. Prescura cu patru cornuri în formă de cruce, obișnuită la noi în țară, este recomandată de către Sfântul Simeon al Tesalonicului "pentru că și Dumnezeu s-
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
de veacuri deasupra bibliotecii ------------------ "IS, HR, NI, KA = Iisus Hristos învinge" notă: Simbolismul prescurei: "rotundă pentru dumnezeirea fără început și sfârșit și pentru rotunjimea pământului, cu trei cornuri pentru Sfânta Treime, cu patru cornuri în formă de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci pâini înmulțite de Mântuitorul în pustie. Prescura cu patru cornuri în formă de cruce, obișnuită la noi în țară, este recomandată de către Sfântul Simeon al Tesalonicului "pentru că și Dumnezeu s-a facut om cu totul desăvârșit alcătuit
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
prescurei: "rotundă pentru dumnezeirea fără început și sfârșit și pentru rotunjimea pământului, cu trei cornuri pentru Sfânta Treime, cu patru cornuri în formă de cruce, cu cinci cornuri amintind cele cinci pâini înmulțite de Mântuitorul în pustie. Prescura cu patru cornuri în formă de cruce, obișnuită la noi în țară, este recomandată de către Sfântul Simeon al Tesalonicului "pentru că și Dumnezeu s-a facut om cu totul desăvârșit alcătuit din suflet și din cele patru stihii, pentru că și lumea este din patru
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
și Dumnezeu s-a facut om cu totul desăvârșit alcătuit din suflet și din cele patru stihii, pentru că și lumea este din patru părți, și Cuvântul acesta al lui Dumnezeu este Trupul care L-a luat Hristos". De asemenea fiecare corn al prescurii, prin forma sa rotundă, simbolizează dumnezeirea fără început și fără sfârșit." Referință Bibliografică: metronom în arșița gândului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1037, Anul III, 02 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
nu-l poate ține nici sus, nici jos nici ieri, nici azi, nici mâine nici imortalizarea în orice loc, în orice timp prin aer, apă, foc, pământ oh, de câte ori n-am trecut cu el prin moarte pe lună plină când cornul suna... sub soarele din drumul către Mecca sau pe poteca spre Demiurg când fu în stare să-și dea chiar nemurirea lui haihui rostogolindu-se printre luminile dintâi cu aripioare la călcâi cu el ajung de-atâtea ori la voi
SENIN de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347218_a_348547]
-
tulburata Contrabasul se tînguie Păsările se ascund pe sub frunzele tremurătoare Violoncelul suspina în șoaptă timid Pianul hohotește vîntul cel nărăvaș Le-a umflat fustele crăițelor și ploaia Deodată inundă, haotică, în ritm de timpane, cîmpia Și roadele izvorînd de sub tîmpla Cornul englezesc iuțește vînătoarea Cîinii cu boturile umede în vînt și Arthemis Incordeazặ violă care se tînguie Animalul rănit răsuflă respira agonizează Culcat pe un pat de frunze uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata nările Organista apasă tragic pedalele Un
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
de jos, deja tataie era lângă mine cu fața roșie și plină de broboane de transpirație, cu vocea sugrumată de emoție și de alergat și cu pălăria veche și arsă de soare, în mână. -Bine, mai tataie, dacă îți băga cornul în burtă, mă nenoroceai! Și certându-mă din cauza neglijenței mele, a început să mă scuture de praf. Îmi înghițeam lacrimile greu; în primul rând mă făcusem de rușine și în al doilea, rochia era sfâșiată și flutura pe mine ca
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]