1,198 matches
-
60% din bolnavi, iar potențialul evocat acustic (PEA) la 40% din bolnavii cu SM. PEM (sau SMT) se obțin prin producerea unui câmp magnetic intens pe o zonă corticală cerebrală. Fluctuația câmpului magnetic generează un curent electric ce depolarizează neuronii corticali motorii din zona stimulată. Cel mai frecvent se stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bolnavii cu SM. PEM (sau SMT) se obțin prin producerea unui câmp magnetic intens pe o zonă corticală cerebrală. Fluctuația câmpului magnetic generează un curent electric ce depolarizează neuronii corticali motorii din zona stimulată. Cel mai frecvent se stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate calcula viteza de conducere motorie din fibrele motorii piramidale. Această
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ce depolarizează neuronii corticali motorii din zona stimulată. Cel mai frecvent se stimulează zona corticală motorie, de unde pleacă fasciculul piramidal, care este foarte afectat în SM. Captarea stimulului se face pe nervii motori sau mușchii care primesc inervația din zona corticală stimulată. Astfel se poate calcula viteza de conducere motorie din fibrele motorii piramidale. Această viteză de conducere motorie centrală este scăzută la bolnavii cu SM. Timpul central motor de conducere pentru membrele superioare are o valoare normală de 9 m
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bolii. Simptomele mai întâlnite sunt: a) Deficiențe motorii piramidale, flasce la debut apoi spastice, realizând hemiplegii, paraplegii, diplegii cu semne piramidale. b) Afazie de diferite forme clinice și apraxie. c) Tulburări de vedere de tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau de tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g) Uneori se pot asocia semne cerebeloase sau semne de atingere medulară. h
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la femei (NOSEWORTHY J. H. și colab., 2000). Alte manifestări de debut, care trebuie să sugereze acest diagnostic sunt: fenomene scurte, repetitive, de tipul durerilor paroxistice sau a paresteziilor, nevralgii trigeminale, dizartrii episodice și contracții tonice ale membrelor posturale. Semne corticale proeminente (afazia, apraxia, scăderea câmpului vizual), ca și cele extrapiramidale (coree, și rigiditate) domină rar tabloul clinic, mult mai frecvent întâlnite fiind tulburările cognitive, labilitatea emoțională, disfagia, vertijul și tetrapareza progresivă. Bolnavii, care se 160 prezintă cu SM primar progresivă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
A. (1989) au găsit un efect la fel de favorabil al ambelor medicații. Considerăm totuși că metilprednisolonul este posibil superior, considerând că necesită o aplicare de numai 3-7 zile, pe când ACTH-ul este administrat 2-4 săptămâni. ACTH poate fi ineficient, fiindcă răspunsul cortical la ACTH nu este totdeauna consistent și se pare că nu este prompt, iar producția endogenă de steroizi niciodată nu atinge nivelul recomandat în general de bolile inflamatorii autoimune. Mecanismul de acțiune al corticoterapiei în SM este imperfect cunoscut, steroizii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
asimilarea noilor dezvoltări ale teoriei condiționării. Teorii recente despre fobii În ultima vreme, anumite teorii legate de condiționare au suferit o modificare conceptuală (vezi Dickinson, 1980; Mackintosh, 1983; Rescorla, 1988). Condiționarea clasică a fost mai întîi conceptualizată ca un proces cortical (Pavlov, 1927). Reprezentarea unui stimul anterior neutru sau condiționat (SC) a fost activată simultan cu reprezentarea asociată unui reflex. Stimulul anterior neutru a ajuns să provoace reflexul condiționat (RC). Condiționarea clasică era considerată un proces simplu, reflexiv și obiectiv definit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ajuns să provoace reflexul condiționat (RC). Condiționarea clasică era considerată un proces simplu, reflexiv și obiectiv definit. Dovezile recente contestă această poziție și conturează o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea simplă a coactivării corticale, esențială pentru condiționarea clasică. În loc ca stimulii să fie legați între ei, s-a sugerat ipoteza unei contingențe (Rescorla, 1968) între SC și stimulul necondiționat (SN), în așa fel încît se poate spune că primul semnalează apariția SN. Drept explicație
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
altele trebuie admirate, dar nu stricate. Ciclicitatea vieții trebuie să se desfășoare În ritmicitatea ei normală. Sunt concepții ale primei jumătăți a secolului XX. În a doua jumătate a fost Înlăturat treptat platonismul și animalicul din om a depășit raționalul cortical, ajungându-se la Întronarea sexualității ca principiu fundamental al societății. “Nu există iubire fără sexualitate”, spunea Emil Cioran, În volumul “Pe culmile disperării”. “Nu există iubire fără sexualitate” urlă libertiniștii moderni. Nimic mai inexact, mai imoral, mai animalic, mai autodistrugător
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mamifere) Fig. 21. Col. HEA, x 400. Hipoderm (în profunzime) foarte dezvoltat. Adipocite tipice. Fig. 22. Col. HEA, x 1000 (imersie). Spirocite (cheratinocite) plasate în vacuolele intraepidermice. Celulele au citoplasma intens bazofilă, alături de nuclei cu nucleoli foarte mari cu supercromatoză corticală. Fig. 23. Col. HEA, x 100. Spiroplaste goale, alături de celule ratatinate și fără nuclei (carioliză) Fig. 24. Col. HEA, x 100, de la dreapta Piele: epiderm relativ gros și pliat derm foarte subțire hipoderm dezvoltat cu țesut conjunctiv interstițial bine vascularizat
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
evidențiată și plasmida denumită ADN-zero micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică a drojdiilor cuprinde o componentă structurală și o fază solubilă. Componenta structurală este reprezentată de o rețea tridimensională de filamente proteice de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
microfilamentelor și microtubulilor, prezentă în citosol, carioplasmă și condrioplasmă și având în principal o funcție mecanocontractilă. 1.4.1. Microfilamentele Microfilamentele pot fi izolate, dar de regulă sunt grupate (fasciculate). Fasciculele de microfilamente au fost observate mai adesea în zona corticală a citoplasmei, în imediata vecinătate a plasmalemei și în asociație cu unele organite celulare ( nucleu, mitocondrii), sugerând implicarea lor în stabilirea topografiei și în mișcarea prin citosol, a acestora. Funcția lor motilă este legată de fenomenele de polimerizare-depolimerizare, care afectează
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
unor zone difuze, care pot iniția și promova organizarea microtubulilor. Microtubulilor le sunt atribuite mai multe funcții: - microtubulii induc și mențin forma celulei; diferitele aspecte morfologice tranzitorii pe care le îmbracă celulele în timpul citodiferențierii, sunt rezultatul rearanjării microtubulilor citoplasmatici; - microtubulii corticali sunt implicați în orientarea și depozitarea microfibrilor de glucan; - microtubulii joacă un rol important în transportul intracelular de substanțe și organite celulare; - microtubulii contribuie atât la poziționare cât și la mișcarea organitelor în spațiul celular. 1.5. Ribozomii Ribozomii drojdiilor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fluxul neurosemnăturii În flux de conștiență; 4. activarea unui neuromatrix, care va determina acțiunea. Teoria neuromatrix-ului, care extinde ariile senzitive la Întregul creier, poate justifica eșecul terapeutic În durerea membrului fantomă, atunci când s-a Încercat Înlăturarea chirurgicală a ariilor somato-senzitive corticale și talamice. Distrugerea Întregului neuromatrix este imposibilă, dar este posibilă blocarea unei anumite arii, prin injectarea unui anestezic, local, lucru care fusese realizat de Tasker și colab. (1987). Locul ales a fost hipotalamusul lateral, considerat o arie strategică pentru neuromatrix
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
traduce printr-un răspuns la durere care poate fi: imediat, involuntar, automat, prin reflex segmental sau suprasegmental, cu rolul de a menține homeostazia prin contracții sau spasmele musculaturii scheletice, reacții glandulare, vasomotorii, cardiovasculare și respiratorii, răspunsuri endocrine multiple; secundar, conștient, cortical, proporțional cu experiența emoțională a durerii, afectivitate, răspuns operant caracterizat prin exagerarea comportamentului dureros, verbal sau non verbal. Bonica și Chapman identifică noțiunea de "percepție dureroasă" care Înglobează componentele individuale ale comportamentului dureros și ale nocicepției. Pragul la durere În legătură cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a impulsurilor viscerale-somatice profunde pe căile exteroceptive. Oricum, având În vedere că localizarea unei astfel de dureri are un grad de precizie al reprezentării cutanate aceasta ar putea presupune, o parcurgere intranevraxială a acestor impulsuri pe căile exterocepției până la proiecția corticală, unde, datorită localizării finale cutanate nu se poate accepta decât că au ca sursă fibre algomediatoare ale durerii superficiale Începând de la un anumit nivel. Totuși, În afară de dovezile privind existența neuronilor internunciali, mecanismul are nevoie de confirmări obiective pe care viitorul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de neuroni talamo-corticali au fost recent asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această ipoteză este În concordanță cu faptul că stimuli dureroși pot amplifica o largă activare corticală În manieră direct proporțională. Se suspectează că sistemul subnucleul dorso lateral-talamo-cortical ajută, prin vehicularea informațiilor nociceptive, la apariția reacțiilor corticale de atenție și de coordonare a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și colab., 1999). Fibrele algoconductoare periferice din grupul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această ipoteză este În concordanță cu faptul că stimuli dureroși pot amplifica o largă activare corticală În manieră direct proporțională. Se suspectează că sistemul subnucleul dorso lateral-talamo-cortical ajută, prin vehicularea informațiilor nociceptive, la apariția reacțiilor corticale de atenție și de coordonare a răspunsurilor (Porto și colab., 1996; Treede și colab., 1999). Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă cu al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase din substanța gelatinoasă Rolando
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex. formația reticulată) precum și calitative În ceea ce privește nuanțarea ei efectivă la nivel talamic unde durerea se transformă În senzație primară. Impulsurile aferente ale senzației primare sunt prelucrate de nucleii talamici de asociație cu proiecție corticală prefrontală, În această ultimă arie având loc un important proces de integrare superioară a tuturor componentelor care transformă senzația În fenomen conștient dureros cu individualitate, paleocortexul modelând senzația dureroasă emoțional, iar neocortexul conferindu-i „personalitate", „subiectivitate"; la rândul lor conexiunile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În această ultimă arie având loc un important proces de integrare superioară a tuturor componentelor care transformă senzația În fenomen conștient dureros cu individualitate, paleocortexul modelând senzația dureroasă emoțional, iar neocortexul conferindu-i „personalitate", „subiectivitate"; la rândul lor conexiunile ariilor corticale cu sistemul vegetativ explică reacțiile vegetativo - endocrino metabolice ce Însoțesc senzația dureroasă. După Hassler la nivelul nucleilor talamici se poate reprezenta chiar un hommunculus senzitiv similar celui neocortical. Complexul nuclear talamic ventro - postero lateral (VPL) reprezintă așa după cum s-a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
lentiform proiectează spre nucleii talamici (ventral lateral, ventral anterior, centro-median și medio-dorsal) care la rândul lor proiectează spre cortexul prefrontal, cortexul premotor, aria motorie secundară, cortexul motor și cortexul anterior cingulat (Neafsey și colab. 1993). 1.9 Proiecțiile și procesarea corticală a durerii 1.9.1 Sistemul limbic (rhinencefal, paleocortex) Informațiile nociceptive au o importantă stație de procesare-integrare afectiv emoțională În sistemul limbic asigurând, coloratura emoțională și individuală a fenomenului durerii. Aspecte motivaționale și chiar de control contribuie de asemenea la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Activarea zonelor prefrontale controlaterale susmenționate este evidentă În stimulările dureroase de intensitate joasă, și bilateral În durerile moderate până la medii. Studii anatomice sugerează o participare concertată a unor structuri nervoase (regiunea prefrontală, dorso laterală, cortexul parietal posterior) interconectate cu arii corticale de asociație, sistemul proiectând spre regiuni corticale și subcorticale, având importanță În funcțiile de atenție focalizată și orientare legată de comportamentul caracteristic durerii. Posner și Rothbart au Împărțit creierul În două rețele care răspund de atenție În general: sistemul posterior
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În stimulările dureroase de intensitate joasă, și bilateral În durerile moderate până la medii. Studii anatomice sugerează o participare concertată a unor structuri nervoase (regiunea prefrontală, dorso laterală, cortexul parietal posterior) interconectate cu arii corticale de asociație, sistemul proiectând spre regiuni corticale și subcorticale, având importanță În funcțiile de atenție focalizată și orientare legată de comportamentul caracteristic durerii. Posner și Rothbart au Împărțit creierul În două rețele care răspund de atenție În general: sistemul posterior, responsabil pentru orientare preconștientă (automată); sistemul anterior
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
drept rezultat rareori răspunsuri de senzație dureroasă clară fiind vorba mai curând de parestezii, dureri difuze viscerale, senzații de descărcare electrică, toate cu caracter trecător și nesuperpozabile cu durerea clinică sau experimentală prin stimuli algogeni. Există trei arii de proiecție corticală de integrare senzitivă (Fig.1.8.): SI: girusul postcentral (ariile 3, l, 2 după Brodman) și lobului paracentral cu extindere pe girusul precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a șanțului silvian; S3: suprafața medială a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]