3,194 matches
-
Capul lui Mitsuhide fusese expus pentru a fi văzut de cetățenii capitalei, care se înghesuiră să-l vadă, de dimineață, până noaptea. Chiar și cei care denunțaseră trădarea lui Mitsuhide rosteau acum câte o rugăciune, în vreme ce alții aruncau flori sub craniul în putrefacție. Comenzile militare ale lui Hideyoshi erau simple și clare. Promulgase numai trei legi: munciți cu sârguință; nu comiteți nedreptăți; turbulenții vor fi executați. Hideyoshi încă nu organizase o slujbă funerară oficială pentru Nobunaga; grandioasa ceremonie pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se potrivea și ca într-un magazin second-hand, ca într-o paradă a umilinței, pieile umblau dintr-o mână descărnată în alta încercând să-și acopere dureros chipurile. Uneori, ochii nu se potriveau cu ferestrele tăiate în dreptul sufletelor. Alteori, oasele craniului împungeau ostentativ scalpul... După o muncă de sisif, piei și trupuri au fost invadate de o lumină orbitoare. -E lumina de dincolo!... șopteau jalnicele... ascunzându-se una în spatele celeilalte. Dar acea lumină a făcut ca obositele „făpturi” să-și găsească
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
că arăta bine. Partea din față era perfectă. Nici nu-ți dădeai seama că partea din spate nu mai exista. Oul de Paște al lui Margaret era ca bărbatul pe care-l găsiseră în mlaștina lui O’Leary, cel cu craniul prăbușit înăuntru, am remarcat, mulțumită de analogie. Descoperirea aia stârnise rumoare pe strada noastră și pe cel puțin alte patru străzi din vecinătate. Dar strada noastră a fost în centrul agitației, fiindcă unul dintre cetățenii noștri, tatăl lui Dan Bourke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tatăl lui Dan Bourke, fusese cel care descoperise cadavrul. Inițial, a crezut că bărbatul se întinsese să se odihnească. Fața arăta perfect normal. Dar când domnul Bourke l-a ridicat, creierii bărbatului s-au scurs prin partea din spate a craniului. Dan Bourke a zis c-a fost așa de dezgustător că lui taică-său i-a venit să vomite. Noi n-ar fi trebuit să știm nimic din toate astea. O auzisem pe mama zicând „Șșșșș, pereții au urechi“. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
despre Vivian - cele pentru care Resursele Umane îi plătesc pe foștii angajați ca să nu le discute niciodată cu nimeni - sunt ținute sub șapte lacăte. și protejate de ordine judecătorești. Cum ar fi? am întrebat, simțindu-mă străbătută de un frison. Cranii în dulapul cu rechizite? Sacrificii umane la petrecerea de Crăciun a firmei? Mă simțeam de parc-aș fi fost într-o tabără de vară, iar Phil era consilierul cu o lanternă aprinsă sub bărbie. — Altă dată și într-un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cu ele. * * * — Claire? a zis Phil, băgând capul pe ușă. În brațe avea lampa de pe birou, o cutie mare de carton, un afiș înrămat și un ghiveci cu o plantă. Căcat, m-am gândit. Cuvântul mi s-a reverberat în craniul gol, zvâcnind de durere. — Îmi vânează capul de un an de zile, Claire, a ridicat Phil din umeri. Ca să nu mai zic de alte detalii anatomice. Azi a fost ziua când a dat cu barda. Nu-mi venea să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un cerc auriu-portocaliu. Și apoi, după numai o clipă, lumânarea se stinge. * Tu ai un taler, eu am o greutate, zice Mao. E o potrivire. Lan Ping dă din cap, cercetând chipul din fața ei. La ce te uiți? La un craniu antic? Sunt vreo bucată de porc sărat, pe care încerci să o cumperi? Am venit să dau mâna cu dumneavoastră, zice ea. Am venit să vă urez sănătate și fericire. El o apucă de mâini și îi spune că însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
țărm. Afară, frunzele uscate zgârie pământul. Jiang Ching a plecat înapoi la Grădina Nemișcării. Se îngroapă sub cearșafuri și perne. În pivnița lui Kang Sheng, ea și-a pierdut liniștea. Nu mai poate să doarmă acum. Aude întruna pocnete, ca și cum craniul ei s-ar sfărâma în bucăți. În ochiul minții ei, un puhoi gigantic de fiare a venit să o umple. În zori, simte cum nervii ei ard la vârfuri. Se trezește și descoperă că a renunțat să mai înțeleagă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
este acum profesor de drept internațional. Lucrați-l pe Zhang, ordonă Doamna Mao. Scoateți cu forța o mărturisire. Omul nu poate să vorbească, raportează echipa. Profesorul Zhang a fost diagnosticat cu cancer la ficat și e pe moarte. E un craniu care respiră. I s-a tras fața de tot. Are ochii galbeni din cauza icterului. I-a paralizat partea dreaptă a feței. Nu mai poate clipi din ochiul stâng. Are sânge în urină. Își pierde cunoștința întruna. Luați-vă la întrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
erau singura sursă de lumină. Înșiruiți în umbra pereților, așteptau mai mulți indivizi costumați în aceleași pijamale negre, cu aceleași șorțulețe din piele de capră având centura și ciucurii aurii. Unul dintre aceștia făcu un pas și, în lumina lumânărilor, craniul lui complet lipsit de orice podoabă capilară răspândi o lucire spectrală. ― Vă rog să-mi predați armele. Privirea prințului se întunecă. ― Oh! interveni D’Autrey. Nu vă temeți, Alteță! În fața divinității armele nu-și mai au rostul. Nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
e tare dragă imaginea pe care o au despre artiști, Înțelegi? Încearcă să arăți sexi și dură, dar serioasă În același timp. — Iar asta cum s-ar traduce În limbaj vestimentar? Își țuguie buzele. — Ai putea să porți colanții cu cranii. Dar aveam de gând să-mi pun ghetele cu fermoare și, dacă port și una și alta, atunci o să creadă despre mine că sunt o feministă turbată și Încuiată. Știi tu cum sunt damele astea. Au impresia că feminismul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
unde. Atunci s-a Întâmplat ca unui medic legist, persoană bine informată despre tot ceea se referă, direct sau indirect, la profesia sa, să-i vină ideea să aducă din străinătate un faimos specialist În reconstituirea de figuri pornind de la cranii, specialist care, pornind de la reprezentări ale morții În picturi și gravuri vechi, mai ales acelea În care apare craniul descoperit, ar reconstitui carnea acolo unde lipsește, ar reașeza ochii În orbite, ar aplica În proporții adecvate păr, gene și sprâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
indirect, la profesia sa, să-i vină ideea să aducă din străinătate un faimos specialist În reconstituirea de figuri pornind de la cranii, specialist care, pornind de la reprezentări ale morții În picturi și gravuri vechi, mai ales acelea În care apare craniul descoperit, ar reconstitui carnea acolo unde lipsește, ar reașeza ochii În orbite, ar aplica În proporții adecvate păr, gene și sprâncene, ar colora obrajii În mod corespunzător, până ce i-ar apărea În față un cap perfect și desăvârșit căruia i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
investigatori le-ar purta În portmoneu ca să le compare cu toate figurile de femei care le-ar apărea În față. Problema a fost că, odată terminată intervenția specialistului străin, doar un ochi puțin antrenat ar fi considerat identice cele trei cranii alese, obligându-i prin urmare pe investigatori să lucreze cu trei fotografii În loc de una, ceea ce, evident, avea să Îngreuneze sarcina vânătorii de moarte, așa cum, În mod ambițios, fusese numită operațiunea. Un singur lucru rămăsese dovedit mai presus de orice Îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
scarabeul, și, În sfârșit, tizanure, ca peștișorul-de-argint. După cum se poate vedea În imaginea din carte, fluturele cap-de-mort e chiar un fluture, și numele său latin este acherontia atropos. E nocturn, afișează pe partea dorsală a toracelui un desen asemănător unui craniu uman, atinge doisprezece centimentri În anvergură și este Închis la culoare, cu aripile posterioare galbene și negre. Și Îl numesc atropos, adică, moarte. Muzicianul nu știe, și niciodată nu și-ar putea imagina, că moartea se uită, fascinată, peste umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
obișnuit drept sida, accidentele de circulație sau afecțiunile cardio-vasculare. Până aici, oricine ar Înțelege. Ceea ce e mai greu de priceput, ceea ce o pune În Încurcătură pe această moarte care continuă să se uite peste umărul violoncelistului este faptul că un craniu uman, desenat cu o extraordinară precizie, a apărut, nu se știe În care perioadă a creației, pe spatele păros al unui fluture. Este adevărat că și pe corpul omenesc apar uneori fluturași, dar asta n-a fost niciodată mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și microspecializări, nefiind prin urmare deloc de mirare că, Într-o astfel de confuzie, Într-o astfel de Încurcătură biologică, câteva particularități ale unora au apărut repetate la altele. Aceasta ar explica, de exemplu, nu numai prezența neliniștitoare a unui craniu alb pe spatele acestui fluture acherontia atropos, care, În mod curios, pe lângă moarte, are În numele său numele unui râu din infern, ci și asemănările nu mai puțin neliniștitoare ale rădăcinii de mătrăgună cu corpul omenesc. Nici nu știi ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
deasupra capetelor noastre, Îngerul Întunericului arătându-și aripile lui negre și galbene, și brusc, după ce ar fi atins ușor pământul și ar fi trasat cercul de unde nu aveam să mai ieșim, să zboare vertical În fața noastră și să-și pună craniul În fața craniului nostru. E mai mult decât evident că nu ne-am zgârci la aplauze În fața acrobației. Prin asta se vede că moartea care are În sarcina sa ființele umane mai are Încă mult de Învățat. Bineînțeles că, așa cum bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
noastre, Îngerul Întunericului arătându-și aripile lui negre și galbene, și brusc, după ce ar fi atins ușor pământul și ar fi trasat cercul de unde nu aveam să mai ieșim, să zboare vertical În fața noastră și să-și pună craniul În fața craniului nostru. E mai mult decât evident că nu ne-am zgârci la aplauze În fața acrobației. Prin asta se vede că moartea care are În sarcina sa ființele umane mai are Încă mult de Învățat. Bineînțeles că, așa cum bine știm, fluturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ușă sau poartă pe unde ar fi putut ieși, și nici nu se observă vreun indiciu care să ne permită să reconstituim drumul care a adus-o de la Încăperea rece subterană până aici. Soarele nu deranjează orbitele goale, de aceea craniile dezgropate la săpăturile arheologice nu au nevoie să coboare ploapele când le bate În față lumina bruscă și fericitul arheolog anunță că descoperirea sa osoasă are În Întregime aspectul unui neanderthal, deși o analiză ulterioară va demonstra că până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
paturi, toată dimineața aceasta am încercat ba să înțeleg, ba să nu înțeleg, ba să mă apropii de el, ba să mă îndepărtez de el, toate eforturile acestea depuse în direcții contradictorii mă sleiesc de puteri, mâna mea îi mângâie craniul, din afară totul pare a fi la locul său, nici o protuberanță, nici o malformație, iar în clipa în care mi se pare că reușesc să ademenesc veverița cu nuci, iat-o căzută în capcană, perdeaua este dată la o parte brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ochii și să sper doar la ce e mai bine. N-o să-ți vină să crezi ce-au adunat în mănăstirea asta, îmi arată el către o clădire micuță, al cărei acoperiș strălucește în inima câmpiilor pure ale Ierihonului, sunt craniile călugărilor care au fost uciși aici de persani cu sute de ani în urmă. Vrei să vezi? El este gata să iasă de pe șosea, dar eu mă opun, chiar nu, iar el acceptă dorința mea cu o ușurință surprinzătoare, starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
frumos să îl refuz din nou, mi-ar spune imediat că nu mă interesează nici un loc încărcat de legendă, că nu am pic de interes față de istorie. Păcat că nu fusesem de acord să intrăm la mănăstire, ce erau câteva cranii antice de călugări în comparație cu un oraș întreg de morți, încerc să mă entuziasmez, un oraș întreg al morților? Și el spune, da, un oraș plin de morminte, evreii din toate colțurile lumii au venit aici pentru a fi înmormântați, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
PĂreau că Împărtășesc un secret pervers, exact cum arătau În noaptea cînd dăduse de ei În tabărĂ. Și nu peste mult timp descoperiră secretul. Era În afara cărĂrii, În pădure, În dreapta, și urmele bătrînului mascul Îi duseseră la el. Era un craniu care-i venea lui David pînĂ la piept, albit de ploi și de soare. Fruntea i se adîncea mult Într-un loc și dintre găvanele ochilor pornea o crestătură care Înflorea În două găuri, acolo unde fuseseră colții Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
David pînĂ la piept, albit de ploi și de soare. Fruntea i se adîncea mult Într-un loc și dintre găvanele ochilor pornea o crestătură care Înflorea În două găuri, acolo unde fuseseră colții Înainte să fie retezați. În timp ce privea craniul, Juma le arătĂ unde se oprise elefantul pe care-l urmăreau, le arată cum acesta mutase puțin craniul cu trompa și unde vîrfurile colților Își lăsaseră urma În pămÎnt. Îi arătĂ lui David gaura din adîncitura de pe occipitalul albit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]