3,021 matches
-
o plimbare la Waco, loc renumit prin târgul de animale ce atrăgea cumpărători din toate colțurile Americii. În ultima vreme o duceam destul de prost. „O să murim până la unul, omule, o auzeam pe mama spunându-i mereu tatei. Suntem înglodați până-n creștet în datorii. Mâine-poimâine va trebui să ipotecăm și casa și va fi vai de noi”. „Vindem caii și ne cumpărăm oi, încerca tata s-o liniștească”. „De ce oi și nu vaci?, că-s mult mai ieftine”. „Or fi mai ieftine
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
poate ai să-mi oferi o pânză. John îi puse Norei banii în palmă. Pe Nora o năpădiră lacrimile, alunecă moale la picioarele lui John și-i sărută mâinile. - Merit eu atâta încredere, domnule Parker? John o mângâie părintește pe creștet. - Meriți, pentru că exiști și ai dreptul să te bucuri de viață. Nora se ridică. Privea nedumerită la teancul de bani. „Ce să fac cu ei?” Se îndreptă spre spre Mike. - Poftim, ia-i dumneata. Mike luă banii și-i puse
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
cu vârfurile răsucite ungurește, până aproape de pomeți, părinții ei, cu lacrimi în ochi, lacrimi care nu erau de bucurie, cu siguranță, și ei doi. Ea, îmbrăcată în rochia simplă, elegantă, crem, cu voal scurt prins în părul ridicat artistic în creștet, străduindu-se să nu plângă, el, strălucitor și zâmbitor, părând singurul stăpân pe situație. Era atât de frumos încât Dianei îi stătea inima în loc de fiecare dată când îl privea. Și, cu toate acestea, nu se simțea cu adevărat doamna Barna
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
gură de ceai aromat, în momentul în care auzi gong-ul, sunetul profund care înlocuia soneria de la intrare. Privi ceasul. O oră teribil de nepotrivită pentru o vizită neanunțata. Își adună marginile halatului, lega cordonul și își strânse părul în creștet, fixându-l cu un ac lung ornamentat cu un cocor în zbor. Aruncă o privire oglinzii de pe hol și, mulțumită de imaginea care îi răspunse, coborî să deschidă. - Ai dispărut! Diana cască ochii. Theodor Bârnă nu ii făcuse alte vizite
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
senine, când visele germinau. Se uită la mine mirată, cu ochi aprinși, arzând în ei beție de arome târzii și de culori vrăjite. Legănându-se înaltă și galbenă, pasul obosit în peregrinări spre mine-și îndreaptă. Zâmbind, mă sărută pe creștet, răvășită de gânduri ruginii și-mi șoptește cu glas cenușiu: Nu m-ai recunoscut?! Sunt toamna vieții tale. Mereu m-ai purtat în suflet, ca pe o muzică tristă, izvorâtă din amurg.” Am tresărit și aripile inimii... fâșii de lumină
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
de fum La viață se trezește lumea toată E zumzet și e forfotă pe drum. Raze de soare vesele dansează Albinele se-ntrec în hărnicie Iar sufletele noastre lin vibrează Îmbrățișate-n dulce armonie. Revarsă tainic floarea de cireș Pe creștetele noastre amorțite Miresme proaspete iar din măceș Plouă petale-n ierburi despletite. Cu sevele fierbând șoptește nucul Că-n primăvară totu-n noi renaște În ramuri crude cântă iarăși cucul Smeriți vom aștepta în zori de Paște Să fim scăldați
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]
-
în almanahul Pădurii - edițiile: 2000, 2001, 2002, ziarul Opinia, revista Vitralii și altele. * * * Din Anglia vine cu o dantelărie stilistică surprinzătoare Carmen Tania Grigore. Traversînd parcă o continuă înserare, tristeți mai vechi sau mai noi îi pun Taniei palma pe creștet, versurile curg din femeia îngropată sub fruntea sa de poet. În încercarea de a ascunde un vid lăuntric, poezia îi pune în lumină clocotul unui temperament personal și puternic. Dominat de semnele talentului și ale inspirației, grupajul poetic cu un
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
el, cât despre limbuțele lor trandafirii și iscusite, ce să mai vorbim! Pe scurt, Trică intră în extaz, așa cum numai stăpânii de haremuri pot să o facă și din când în când fiorul acela devenit acum fierbinte îl trecea din creștet până la călcâie, iar superbul său ADN pleca, picătură cu picătură, pentru a salva o lume pierdută undeva în negura cosmosului. Cum însă și divinitățile au resurse limitate, după un timp Trică spuse cu glas cam pierit care parcă nici nu
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
de-a dreptul ciudată. Copilul a făcut un gest explicit. A dus degetul arătător spre propriul piept arătând apoi spre el. Un fior l-a străbatut, cutremurându-se. Lânga puști a apărut o tânăra femeie și l-a mângâiat pe creștet. Bărbatul se ridică brusc, încordat ca un arc. Bătăile inimii își accentuau ritmul: „Mama?” Femeia a aprobat, făcând semn din cap. Puștiul era alter-ego-ul său. Ciudat. Stresul, toata perioada cât îl hăituiseră cu acuzațiile, toate acestea îi afectaseră luciditatea? Încă
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
O clipă de nemurire, atât de prețioasă. Femeia inspiră profund, aerul rece și proaspăt îi inundă pieptul. Adierea sărutului îi mângâie tâmpla ... surâde. „Întoarce-te în lumea noastră! Nimic ... nimeni nu poate umple golul lăsat în urma ta.” Buzele îi ating creștetul capului, fața ei se odihnește în palmele lui. „Am încălcat promisiunea, nu trebuia! Nici o regulă nu poate reține dragostea ... dorința. Te port in suflet și-n gând, în trupul ostenit de așteptare.” Ușor, urgia s-a potolit....o întindere de
CÂNDVA... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351424_a_352753]
-
dracu’...Beau tărie și se-ncing, zise Rodica. -Știi din experiență, nu... Că-n vremurile bune ce le mai trăgeai la măsea... -La-ntrecere, cum nu, da’ acu’ a-nțărcat Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le iasă pe creștet! - se oțărî Elena. -Asta nu ar fi nimic, da’ nu se se chinuie numai ei, e vai și-amar și de noi pe lângă ei să le punem plosca... -Acuma pempărșii...Să trăiască ăl de-a fost cu ideea..., zise Elena
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
poți să te sprijini fără grijă, care-ți oferă umărul, oricât ar fi vremurile de amarnice. Aveai un adăpost, un acoperiș pentru umerii tăi firavi, pentru pașii tăi nesiguri, pentru vocea încă în formare, pentru norii ce alergau amenințători peste creștetul tău. Te simțeai oarecum apărat, protejat. De unde venea această senzație de siguranță? Din personalitatea lui copleșitoare, din glasul lui ferm, din gesturile calme, protectoare, (eu așa l-am perceput), dintr-o oarecare delicatețe. Erai în largul tău; era în largul
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea plăcută mă înfioara. Din difuzorul tranzistorului se auzea o muzică relaxantă. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
admirat colecția de pălării vintage deținută de o prietenă. Apoi, cu diverse ocazii, a avut șansa de a fotografia femei probând aceste accesorii, femei diferite, femei obișnuite, dar care toate își schimbau atitudinea în momentul în care își așezau pe creștet pălăria. Dr. Nicolae Suciu, președintele Filialei, a remarcat la vernisaj tendința, prezentă în expoziție, de întoarcere la dagherotip, la imaginea fixată pe plăci de sticlă, dincolo de aerul nostalgic implicit al pălăriilor vintage. Pictorul Ioan Anghel Negrean a caracterizat acest tip
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
Suie-te pe care vrei. Pe cruce să fii, lângă Mine! Ridicându-se din genunchi, se îndrepta spre una din cruci. Dar trecând pe lângă picioarele Mântuitorului, se lovi ușor cu cotul de genunchiul Lui însângerat. Un fior îl străbătu din creștet până în tălpi și se trezi în sudoare și suspinând. Mântuitorul, iubindu-l, îl chema alături de El, în jertfa de ispășire". A doua zi a fost eliberat, dar nu a făcut decât câțiva pași de la ieșirea pe poartă și a fost
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
multe, fără pravila deșarta - Ci cu lacrima din viața asta toată: „Iartă, tata!” „Iartă, tata!”, „Iartă, tata!” - nici cuvântul n-a ieșit, Si tu-mi ierți întreaga viață de-i greșită, înmiit - Și mă mângâi doar cu dreapta, si pe creștet, si obraz: „Iartă-mă și tu, copile!” „căci nici eu nu sunt mai breaz” - „Iartă, tata!”, „iartă, tata!” câte nu îmi vei fi spus, Și-am uitat, călcat pe sfaturi, ca pe crucea lui Iisus, Si acum, când vin la
IARTĂ. TATĂ... de JIANU LIVIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351599_a_352928]
-
multe, fără pravila deșarta - Ci cu lacrima din viața asta toată: „Iartă, tata!” „Iartă, tata!”, „iartă, tata!” - nici cuvântul n-a ieșit, Si tu-mi ierți întreaga viață de-i greșită, înmiit - Și mă mângâi doar cu dreapta, si pe creștet, si obraz: „Iarta-ma și tu, copile!” „căci nici eu nu sunt mai breaz” - „Iartă, tata!”, „iartă, tata!” câte nu îmi vei fi spus, Și-am uitat, călcat pe sfaturi, ca pe crucea lui iisus, Si acum, când vin la
IARTĂ. TATĂ... de JIANU LIVIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351599_a_352928]
-
În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat. Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat: Venisem de la joacă; îmi părea rău că te-am supărat. Mâna ta cea bună se-ntinde ușor, pe creștet m-atinge, Îți văd fața, se umbrește, ochiul tău, blând plânge: „-Dragul meu! iar te-ai lovit ... cum vrei hainele să țină? Ce sport mai e și acesta! ... din nou ți-ai scrântit o mână? Ce-ai fi vrând să
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
-n casă nu-mi stai!? Ah! simt o durere, prea-sfinte ... că sufletul mi-este întristat! Dragul mamei, mergi de-nvață!...mai lasă-l pustii de jucat.” Am simțit mâna trudită care la pieptul mamei m-a strâns, Sărutări fierbinți pe creștet mi-pus, și-un pic de mine-a râs. - „Când mare ai să fii, uita-vei necazurile câte mi-ai făcut ... De-ai înțelege-un strop! ... îmi vrei să fii urât, opri șchiop?” Ca prin farmec, din fața mea, te-ai
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat. Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat: Venisem de la joacă; îmi părea rău că te-am supărat. Mâna ta cea bună se-ntinde ușor, pe creștet m-atinge, Îți văd fața, se umbrește, ochiul tău, blând plânge: „-Dragul meu! iar te-ai lovit ... cum vrei hainele să țină? Ce sport mai e și acesta! ... din nou ți-ai scrântit o mână? Ce-ai fi vrând să
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
-n casă nu-mi stai!? Ah! simt o durere, prea-sfinte ... că sufletul mi-este întristat! Dragul mamei, mergi de-nvață!...mai lasă-l pustii de jucat.” Am simțit mâna trudită care la pieptul mamei m-a strâns, Sărutări fierbinți pe creștet mi-pus, și-un pic de mine-a râs. - „Când mare ai să fii, uita-vei necazurile câte mi-ai făcut ... De-ai înțelege-un strop! ... îmi vrei să fii urât, opri șchiop?” ... Ca prin farmec, din fața mea, te-ai
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat. Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat: Venisem de la joacă; îmi părea rău că te-am supărat. Mâna ta cea bună se-ntinde ușor, pe creștet m-atinge, Îți văd fața, se umbrește, ochiul tău, blând plânge: „-Dragul meu! iar te-ai lovit ... cum vrei hainele să țină? Ce sport mai e și acesta! ... din nou ți-ai scrântit o mână? Ce-ai fi vrând să
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
-n casă nu-mi stai!? Ah! simt o durere, prea-sfinte ... că sufletul mi-este întristat! Dragul mamei, mergi de-nvață!...mai lasă-l pustii de jucat.” Am simțit mâna trudită care la pieptul mamei m-a strâns, Sărutări fierbinți pe creștet mi-pus, și-un pic de mine-a râs. - „Când mare ai să fii, uita-vei necazurile câte mi-ai făcut ... De-ai înțelege-un strop! ... îmi vrei să fii urât, opri șchiop?” ... Ca prin farmec, din fața mea, te-ai
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
privirea îndurerată a femeii. -Vă pot, ajuta ? Puștii nu s-au întors,nu l-au auzit. Au fost preluați de un domn în vârsta. -Bunicule, tati se face bine, nu-i așa ? -Da, scumpa mea, cu siguranța, o sărută pe creștet bătrânul. Era invizibil ? Femeia s-a întoars spre el, renunțând la ochelari. Cei mai frumoși ochi de culoarea azurului. -Tu..din nou ? era nedumerit. -Nu m-am îndoit niciodată de tine! Știam, că nu ne vei părăsi. Întotdeauna, ai ales
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
Niculicea Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului Vreau să vină primăvara cu alai, Să miros parfumul speranței de mai Liliacul să adie printre file de suflet, Iar flori de cer să-mi picure pe creștet. Trandafirii să-mi vindece privirea Să pot păstra în inima doar iubirea. Să topim amândoi zăpada întristării În gânduri să înflorească ghioceii. Dorul meu să-ți mângâie rana Ce a strâns în ea, lacrima și vina. Să strivim în palme
DOR DE PRIMĂVARĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345603_a_346932]