11,264 matches
-
dubii cu privire la această religie? Creștinismul nu a pierdut din credibilitate, nu doar din perspectiva țărilor europene, ci și la nivel mondial? Nu este mai curând parte a problemei decât soluție? Astăzi, mai mult ca oricând, există tendințe de abandonare a creștinismului, datorate influenței religiilor Extremului Orient, al mișcărilor esoterice sau a altor religii în cadrul unei societăți a pragmatismului a divertismentului, dar și a indiferenței față de religie. "Fit for fun" este sloganul actual, "fit for faith" (a fi pregătit pentru credință și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
responsabile de faptul că, an după an, mii de persoane abandonează Bisericile, milioane trec de la o Biserică la alta, iar alte milioane, de exemplu în noile Länder germane, nu fac parte din nici o Biserică. Se impune urgent o întrebare: lumina creștinismului mai poate fi încă un punct de referință spre care ne putem îndrepta? Pe de altă parte, multe persoane care nu mai reușesc să aibă încredere în Biserică se întreabă dacă idealurile creștinismului nu trebuie pur și simplu să dispară
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Biserică. Se impune urgent o întrebare: lumina creștinismului mai poate fi încă un punct de referință spre care ne putem îndrepta? Pe de altă parte, multe persoane care nu mai reușesc să aibă încredere în Biserică se întreabă dacă idealurile creștinismului nu trebuie pur și simplu să dispară. Cum ar fi o lume care nu ar mai ști nimic despre Cele Zece Porunci și regula ce impune iubirea aproapelui și a dușmanului, din Predica de pe Munte și din parabolele lui Isus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Porunci și regula ce impune iubirea aproapelui și a dușmanului, din Predica de pe Munte și din parabolele lui Isus? Mai mult sau mai puțin precum orașele noastre fără catedralele și bisericile lor! De aceea, mulți nu doresc deloc să elimine creștinismul o dată cu Bisericile, demonstrând astăzi ca și ieri, în interiorul și în afara lor, că nu și-au pierdut speranța în religie, că ieri și astăzi Cristos reprezintă o importantă opțiune pentru viață. Astfel, din perspectiva luminii falsificărilor mundane și ecleziastice ale creștinismului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creștinismul o dată cu Bisericile, demonstrând astăzi ca și ieri, în interiorul și în afara lor, că nu și-au pierdut speranța în religie, că ieri și astăzi Cristos reprezintă o importantă opțiune pentru viață. Astfel, din perspectiva luminii falsificărilor mundane și ecleziastice ale creștinismului, trebuie să ne întrebăm din nou, în mod onest: ce înseamnă a fi creștin? Cum trebuie înțeleasă spiritualitatea creștină actuală? Ce înseamnă a fi creștin în sens originar, autentic, substanțial? Mie, în calitate de teolog, mi-au trebuit ani pentru a înțelege
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cunoscut ca figură istorică reală. Studiul aprofundat al exegezei catolice și protestante pe care îl concretizam în cursurile mele, în seminarii și diverse publicații, era alimentat de dorința imensă de a-l cunoaște pe acest Isus "necunoscut". Într-adevăr, esența creștinismului nu este abstractă și dogmatică, nici o doctrină generală, ci dintotdeauna a fost o figură istorică vie: Isus din Nazaret. Astfel, de-a lungul anilor, am reconstruit profilul extraordinar al Nazarineanului pe baza unei bogate cercetări biblice din ultimii două sute de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
biserica unde fusese asasinat arhiepiscopul Oscar Romero, angajat cel dintâi în apărarea drepturilor poporului său. L-au împușcat în ziua de 24 martie 1980, în timp ce se afla în fața altarului. În acel loc, în timpul emisiunii de televiziune În căutarea urmelor despre creștinism, am amintit și de teologul luteran Dietrich Bonhoeffer, luptător al rezistenței (asasinat de naziști în anul 1945), Martin Luther King (asasinat în anul 1968) care luptase pentru drepturile civile ale oamenilor și preotul polonez Jerzy Popieluszko (ucis de serviciile secrete
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cel mai urgent și eliberator pentru spiritualitatea noastră creștină constă nu atât în a ne orienta din punct de vedere teologic și practic către formulele dogmatice tradiționale și normele juridice ale Bisericii, ci în direcția persoanei extraordinare care a dat creștinismului numele său. Desigur, poate fi recunoscut doar depășind "groapa murdară a istoriei" (Lessing), doar așa poate fi văzut totdeauna într-un nou context. Criteriul pentru a ne orienta nu trebuie să fie o figură imaginară, ci Isus cel real și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
musulman, aș putea să o afirm cu putere. M-aș putea identifica destul de ușor cu interpretarea iudeo-cristiană a lui Cristos, cea pe care foarte probabil a cunoscut-o și Mahomed. Să presupunem că creștinătatea de origine ebraică, de la care derivă creștinismul, ar fi fost reprezentată la Conciliul din Nicea din secolul IV, când fusese stabilită profesiunea de credință: cu siguranță nici iudeo-creștinii nu ar fi acceptat unele formule elenistice, cum prin urmare avea să facă și Mahomed. Nici un iudeo-creștin nu ar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Dumnezeu pe cruce trebuia să oprească ura lui Dumnezeu, a întâlnit o opoziție tot mai intensă odată cu trecerea timpului. În alte publicații am manifestat o poziție critică cu privire la rezultatele cercetării istoriei dogmelor. Este evident că în două mii de ani de creștinism tocmai crucea lui Cristos a lăsat loc multor interpretări greșite. Neînțelegerea crucii Este evident faptul că astăzi mulți creștini nu reușesc deloc să înțeleagă semnificația mesajului salvific al crucifixului pentru necreștini și care este importanța provocării sale: nu doar pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
altă parte, datorită luminii experiențelor istorice negative. Nu pot ignora din păcate că, în istoria Bisericii, în numele crucii au fost comise numeroase agresiuni. Crucea lui Isus (care, la origine, era un simbol de mântuire și de pace, din momentul când creștinismul, odată cu împăratul Constantin, câștigase puterea în Imperiul Roman) a devenit, tot mai mult, un simbol al luptei și ale victoriei, îndeosebi pentru soldați, conducători de state și inchizitori. Cruciadele și persecuțiile împotriva ereticilor Evului Mediu fuseseră teribile, dar deloc mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lucru ce îl marcase și pe tânărul Nietzsche. Toate acestea sunt foarte departe de neînfricatul și valorosul tânăr ce sfârșise condamndat la moarte și de mesajul său așa cum îl cunoaștem din Noul Testament. Totuși, în predicarea crucii persistă trei neînțelegeri în cadrul creștinismului, ale căror influențe negative se simt și astăzi în practică și față de care doresc să stau la distanță: urmarea crucii pentru mine nu înseamnă adorația cultuală. Nu am nimic împotriva venerării crucii conform Evangheliei, cum se întâmplă de exemplu în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
necesară în mod esențial viziunea argumentată a unei ordini mondiale mai bune, începând de la care pot fi decise strategiile și tacticile de realizare. Mi-am petrecut primii treizeci de ani ca teolog ocupându-mă de chestiunea complexă a Bisericii și creștinismului, iar următorii treizeci pentru a pune în practică mai ales problemele complicate ale religiilor, politicii, economiei și eticii mondiale. O asemenea viziune trebuie să unească gândirea diacronică cu cea sincronică, trebuie să aibă în vedere marile epoci ale istoriei și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
asemenea viziune trebuie să unească gândirea diacronică cu cea sincronică, trebuie să aibă în vedere marile epoci ale istoriei și diferitele regiuni ale lumii, să descopere astfel legăturile fundamentale; toate acestea le-am înfățișat documentat îndeosebi în trilogia mea despre creștinism, iudaism și islamism, dar și în publicațiile despre religiile budistă și chineză. De asemenea, sunt necesare în general o critică lipsită de prejudecăți a raporturilor existente și, în același timp, furnizarea indicațiilor raționale pentru a găsi alternative constructive și realizabile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi respinse în favoarea unei Bisericii responsabile față de lume și a unei "libertăți a creștinului" iluminate, care nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental și liturghia sa vor fi depășite. Va fi transformat într-un creștinism cu o mai mare referință spre origini, dar în același timp contemporan, care să poată acționa ușor în noua organizare a politicii și societății și în țările Europei de Est. În general, nu sper într-un sistem sfânt de Biserici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
astfel încât, respectând adevărul altora, este tolerantă în practicarea propriului adevăr, fiind pregătită să trezească și să mobilizeze, împreună cu celelalte, energiile morale ale umanității. Iată speranței mea: tot mai multe persoane vor conștientiza faptul că cele trei mari religii profetice iudaismul, creștinismul și islamul reprezintă un prim sistem religios de mișcări coerente de origine comună semitică în Orientul Apropiat. Credincioșii acestor trei religii profesează aceeași credință în unicul Dumnezeu al lui Avraam, Cel ce a creat și realizat această lume; cred într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
caracteriza Biserica Creștină, cât și cel propriu acelor vremuri. Semnificativ este faptul că arhimandritul se referea la Biserica Creștină în general și nu menționa deloc confesiunea ortodoxă. El critica Biserica, ca fiind o stavilă în cazul progresului, în ciuda faptului că creștinismul era "cea mai ideală și perfectă religie în principii"132. Spiritul "excesiv conservator", mai ales al conducătorilor bisericii, determina o atare situație, care în aparență nu-i părea una complet greșită, atâta timp cât se manifesta dogmatic și nu în calitatea bisericii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
omenire (conturarea familiei, dezvoltarea sentimentelor, imposibilitatea de a explica fenomenele naturale, nașterea ideii de continuare a vieții după moarte). El mai reafirma așadar încă odată atașamentul său profund față de valorile creștine, pe care le considera ca fiind perfecte: "Iată de ce creștinismul este socotit ca cea mai înaltă religie, pentru că el a răsturnat o mulțime de teorii filosofice și a rezolvat toate problemele sufletești care agită și bat necontenit la poarta minții omenești"175. Însă superioritatea omului față de animale, dovedită prin cultul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
comun al tuturor religiilor este așadar credința în nemurirea sufletului și viața de dincolo de moarte, îmbracate în diverse ritualuri, care diferă aparent. Aici un rol central îl ocupă tradiția, care atunci când capătă un sens greșit trebuie schimbată. În comparație cu celelalte religii, creștinismul, în opinia lui Șerboianu, nu pune preț pe ceea ce este vremelnic, arhimandritul alegând aici un citat din Noul Testament, corespunzător atitudinii sale pro cremaționiste: "Trupul (carnea) nu folosește la nimic zicea Mântuitorul Christos Spiritul este cel ce viază (trăiește)"188. El
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
știrbire a acesteia poate da naștere la revoluții, sau la suprimarea directă a celor ce vin cu inovații. Lăsând la o parte miile de cazuri pe care ni le amintește istoria și trecând la chestiunea în discuție, vom aminti că, creștinismul, care este cea mai ideală și perfectă religie în principii, înaintează cu pași de melc și această numai în cauza bisericei, care este depozitara adevărurilor sfinte și pe care reprezentanții săi le-mparte cu multă zgârcenie și cu excesiv spirit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de Mântuitorul, sfaturi, parabole și învățături pentru popor și Apostoli, cum și o parte doctrinară, pur ideală. Majoritatea adepților creștini, la-nceput, era formată din iudei, apoi din păgână recrutați dintre Romani, Greci și alte națiuni. Iudeii monoteiști veneau în creștinism cu o doctrină bine fixată și cu tradiții milenare, pe când păgânii politeiști și idolatri aduceau cu ei obscurantismul și o filozofie aparte, ce corespundea vremii și mentalității de pe atunci. Sarcina Apostolilor deci legatari ai Noului Așezământ 217 era nespus de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
altul Iuda Vânzătorul) în care căutau să le dea și norme de viețuire în familie și societate, ceia ce însemna un început de organizare a vieții creștine. De cele mai multe ori, epistolele Apostolilor erau provocate de noii adepți, cari deși primiseră creștinismul, totuși vechea lor tradiție (obiceiuri moștenite din tată-n fiu) fiind mai puternică, îi îndemna s-o țină și pe ea, dar să primească și formulele proaspete ale creștinismului. Așa de pildă, unii întrebuințau circumciziunea (tăierea împrejur, vechiul botez iudaic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ori, epistolele Apostolilor erau provocate de noii adepți, cari deși primiseră creștinismul, totuși vechea lor tradiție (obiceiuri moștenite din tată-n fiu) fiind mai puternică, îi îndemna s-o țină și pe ea, dar să primească și formulele proaspete ale creștinismului. Așa de pildă, unii întrebuințau circumciziunea (tăierea împrejur, vechiul botez iudaic), dar și botezul creștin cu apă etc., învederând prin aceasta lipsa lor de convingere creștinească, sau mai bine zis, credeau cum că-mpacă vechea credință cu cea nouă, care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Împăratul Constantin cel Mare, prin vestitul său edict de la Milan, decretă religia creștină, ca religie de stat, în occident, încă din anul 312-13, iar în orient la anul 323. De aici înainte, începe o perioadă cu adevărat de aur pentru creștinism. Corifeii creștinismului, din toate părțile, puteau acum să se-ntrunească, liberi și nestânjeniți de nimeni, în adunări generale, ce poartă numele de sinoade 220 ecumenice 221 sau soboare 222 și să dezbată-n voie tot felul de chestiuni de ordin
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cel Mare, prin vestitul său edict de la Milan, decretă religia creștină, ca religie de stat, în occident, încă din anul 312-13, iar în orient la anul 323. De aici înainte, începe o perioadă cu adevărat de aur pentru creștinism. Corifeii creștinismului, din toate părțile, puteau acum să se-ntrunească, liberi și nestânjeniți de nimeni, în adunări generale, ce poartă numele de sinoade 220 ecumenice 221 sau soboare 222 și să dezbată-n voie tot felul de chestiuni de ordin spiritual, moral
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]