1,251 matches
-
eu (2); foc (2); neastîmpărat (2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură (2); Aghiuță; Ana; Andrei; ban; bine; biserică; bou; brrr; bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului; drăcușor; drag; dragon; Dumnezeu; dușmănie; enervant; entitate; ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală; groază; haos; idiot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
feminitate; fericire; fericită; fetiță; floare; floarea; flori; forță; foto; frică; gagică; gingășie; groapă; her; ideal; importantă; indiferență; individă; încăpățînată; înger; jumătate; jumătatea; Lia; lucrează; luna; mamă; Maria; Mihaela; mirare; mireasă; 2 mîini; moartă; necăjită; necunoscut; nepăsare; Olea; oricine; os; păr creț; pereche; perfecțiune; perseverență; o persoană; pleacă; poate; posibilitate; prieten; prietena mea; prietenă bună; prietenie; prințesă; proteja; rea; reflexie; respect; sa; seducătoare; sens; sentiment; sex feminin; siguranță; soarta; sora; spre; stăpîna sufletului; străină; suferință; superbă; școală; și el; tînără; tipa; tot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); eu (2); frică (2); mare (2); nebună (2); oarbă (2); pană (2); păsări (2); porumbacă (2); proastă (2); puișori (2); slab (2); acasă; admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă; ficat; fricoasă; fuge; fulg; galbenă; găină; găinaț; gălăgioasă; gînsac; grasă; grill; gustoasă; hamster; iarbă; ie; isteață; îmbătrînire; încălțată; înceată; mamă; mică; moartă; moarte; monstru; mort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neterminat(2); plictiseală(2); stîlp(2); și lat(2); șir(2); timp(2); turn(2); ac; aglomerație; alaltăieri; alungit; amănunțit; Ana; așteptat; avuție; baston; băiat; bogat; brîu; cablu; cale ferată; caraghios; card; călătorie; ceasul ăsta; cer; continuu; corp; creion; creț; de departe; de netrecut; depărtare; depărtat; des; deșirat; distant; drum prin pustiu; îi drumul; durează; exagerare; examen; fîșie; fluviu; foaie; formă; girafă; gînd; gît; groază; gros; haină; hol; inel; interminabil; intestin; încercare; încîntat; înșirat; întindere; kat; kent; kilometri; lac; lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); spital (2); un copil (2); a veni (2); viitor (2); acasă; a aduce pe lume; ajutor; apare; apărea; apreciere; babă; băiat; băieți; un bebe; bunic; burta mare; a se bucura; cezariană; chimie; ciclicitate; ciclul vieții; concepe; concepție; continuitate; copie; creață; curaj; a da ființă; da viață; dare de viață; dă naștere; a dăinui; demografie; departe; devenire; dragoste; eveniment; evoluție; exista; a exista; existență; fabrica; facere; farmec; făt; fecior; o fetiță; forță; frică; grea; idei; ied; iese; Iisus; a iniția; iscă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soț; soț+soție; soții; suflet pereche; tărăboi; tineri; tort; tradiție; tristețe; țigănească; umbră; unicitate; verighete; verișoară; verișor; veselie, alb; viață; voie bună; voioasă; voioșie; zi deosebită; zîmbet (1); 817/199/73/126/1 oaie: lînă (116); animal (114); blană (46); creață (41); brînză (39); miel (37); berbec (27); albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vise (2); zi (2); acțiune; acum; afecțiune; aluzie; amară; ambiție; an; 20 ani; anilor; ață; aventură; balanță; bătrîn; bio; bogat; bucura; călătorie; carpe diem; în ceață; chef; chin; de cîine; clepsidră; clipe; compasiune; competiție; complexitate; de copil; copilărie; coșmar; creață; creație; cunoaștere; curată; curiozitate; dar de la Dumnezeu; dar divin; decentă; drept fundamental; durere, dragoste; ea; emoție; emoții; ere; esență; eternă; extraordinară; fapte; ființe vii; file; fîntînă; fir; floare; flori; frică; gingaș; greu; greutăți; hăire; ideal; important; infinit; interesantă; iubire, împinge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la fată; C-o sticlă de vin pe masă, / Lângă sticlă păhărele, / Să cinstim și noi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cine m-o îmbătrânit, / Cât în lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-o iubit și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de fum, bani de foc/ osie de vis a lumii/ ei în lingușirea spumei/ ard rotindu-se pe loc." ("Marea"). Rolf, din poemul "Nunta", va realiza cunoașterea tainei nunții în moarte, înfășurat de apele mării înspumegate: Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
face foc în cuptor, apoi Maica Domnului vîră mîna pînă-n cot în focul cuptorului după acei păpușoi. Păr Se crede că oamenii păroși sînt cu noroc. Părul des e semn de belșug pentru om. Se crede că oamenii cu părul creț sînt mari mincinoși; acei cu părul roșu sînt răi. Omul cu părul roșu e răutăcios. Să nu aruncați părul în foc, că pierdeți puterea. Nu-i bine să dai părul în foc să ardă, căci Maica Domnului aleargă plîngînd ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără știre, că ți se paște* vîrful cozilor. Părul capului nu este bine a-l da cuiva, căci el se poate folosi la di ferite farmece cu care se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tinerei, influențată de o "ușoară spaimă ce vibra în ea ca și soneria", de întîlnirea cu Sia ("Agitația lui Mini nu se liniști cînd se găsi în fața unei necunoscute ursuze") este și va rămîne deceptivă. Pipăite cu privirea ("geamuri galbene, crețe ca o foaie de celuloid gofrat"; "uși înalte, uleiate cu roz și cu dungi aurii supărătoare"), lucrurile nu-i plac. Uvertura romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu ascultă de legi proprii. O coerență a textului se recompune, la citirea comparată. Universul, scena ficțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
20 de minute. Cicoarea, familia compozee • Cicoarea este o plantă perenă care se seamănă în mai și iunie, dar crește și în sălbăticie. Aceasta din urmă este mai amară decât cicoarea cultivată. • Există mai multe tipuri de cicoare (cicoarea-de-vară, cicoarea creață, andiva cu frunza latăă, dar ceea ce au toate în comun este gustul predominant amar, prezent chiar și la tipurile mai dulci. Amăreala se datorează lactucopicrinei. • Frunzele de cicoare devin și mai amare dacă sunt expuse la călduri exesive. Făcându-le
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Din același motiv este recomandat să udați salata cu apă rece după o furtună pentru că fenomenele de acest fel, precum și seceta, pot face ca salata să dea sămânță. • Există un mare număr de soiuri de salată, cum ar fi salata creață, salata cu căpățână, marula de Brăila; ele sunt mai mult sau mai puțin fragede, de culori diferite, dar toate la fel de gustoase. • Salata se seamănă de la începutul primăverii până la sfârșitul lunii iunie sau chiar până la sfârșitul lunii august, în funcție de specie. Semănați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
lui aprilie Începutul lui iunie Physalis pruinosa Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Porumb Jumătatea lui mai Praz Începutul lui martie Începutul lui mai Ridichi Mai sau iunie Roșii Sfârșitul lui martie spre jumătatea lui aprilie Începutul lui iunie Salată creață Jumătatea lui aprilie Începutul lui mai Sfârșitul lui mai Salată cu căpățână Jumătatea lui aprilie Începutul lui mai Salsifi Jumătatea lui mai Sfeclă Jumătatea lui aprilie Jumătatea lui mai Jumătatea lui mai Sfeclă roșie Jumătatea lui mai Spanac Jumătatea lui
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ce desemnează pierderea ca necunoscut în mulțime). Pentru a-ți spori șansele de a fi ales în aceste condiții, ai nevoie să ieși cât mai distinct în evidență, iar un păr roșu a devenit mai «bun» decât unul blond... Părul creț În momentul instalării pubertății, unul dintre cele mai timpurii caractere sexuale secundare este apariția părului pubian. El este la în ce put subțire, ca un puf, iar mai târ ziu, sub acțiunea hormonilor sexuali, devine mai creț, mai scurt și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unul blond... Părul creț În momentul instalării pubertății, unul dintre cele mai timpurii caractere sexuale secundare este apariția părului pubian. El este la în ce put subțire, ca un puf, iar mai târ ziu, sub acțiunea hormonilor sexuali, devine mai creț, mai scurt și mai aspru decât părul de pe cap. Dacă te uiți cu atenție prin băi și toalete, poți vedea frecvent astfel de fire misterioase, adevărate simboluri ale intimității care se manifestă acolo. Mulți oameni din Orient obișnuiesc să-și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
timp nu le acordam, când stau și mă gândesc !... Încă nu deveniseră un simplu număr (agățat de ureche), așa cum se întâmplă astăzi în crescătoriile moderne, în marile lagăre de concentrare. Fiecare avea un nume (distins cu articolul hotărât : "Roșcovana", "Bruna", "Creața", "Murga", "Bălăioara"...), datorită căruia, deși au trecut cincizeci de ani, parcă le văd cu ochii minții, îmi amintesc de ele ca și cum fi încă vii. Fiecare, cu numele și caracterul ei. * * * "Roșcovana" era întruchiparea blândeții și a placidității. Era singura pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
grajdul întunecat, meditează, visează, (pajiști verzi, concerte ale greierilor și ale păsărilor, fluturi în zbor, flori și, fără îndoială, iarbă grasă); e cu gândul în altă parte, adică are activitate mentală: vedem așadar că visarea nu e ceva specific omenesc. "Creața", cu pielea de culoare roșu închis, era cârlionțată pe spate. Și ea, o creatură de nădejde. Era tovarășa de atelaj a "Roșcovanei". O ușoară șchiopătură (urmarea unui panarițiu netratat la copita stângă din spate) o face să târâie puțin copita
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cositori, care și căruțe ar fi mers singure și dacă ne-am fi permis să plătim un tractor, n-ar mai fi fost nevoie să le punem la jug, să le mai supunem la munci forțate pe "Roșcovana" și pe "Creața". "Bruna" și "Murga" formau al doilea atelaj, mai puternic decât cel dintâi. Două cornute atletice. "Murga" (cu pielea castanie) avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și mai bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
confirma marele talent al Olgăi Tokarczuk. Gravidă și lauză, pradă tuturor durerilor, plânsului, viselor urâte și căderilor în leșin halucinatoriu, este îmbrățișată și binecuvântată de o apariție feminină pe cât de hieratică (marianică), pe-atât de tangibilă: "avea părul negru și creț ca o evreică și un chip expresiv". Trezindu-se spre a-și îngropa fătul născut mort, Kloska își dă seama că primise darul divinației și clarviziunii, că acum înțelege forța ce străbate prin toate lucrurile, văzute și numite, dar și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
trei femei din "orașul acela bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu, invocat să vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb Bocet, Maria Creața, "târfa orașului/ de vârsta bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]