4,763 matches
-
cărarea fără pașii de mâine și nu uită, pădurea. Freamătul tremurând al buzelor ciutelor care-mi mângâie poienile, cu flori, când culeg parfumul pământului și cănd din fănul toamnei își fac așternutul iernii, îmi sunt bucuria. Nu lupul din vârful crestei îmi spală de păcate, durerea rădăcinilor uscate. Nu râsul din întunericul nopții, când privește prin lamele privirii, îmi ia zborul păsărilor care îmi fac fericită pădurea. Am frați care se prăbușesc și-n peșteri pietre care cad, și răul se
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher Eu nu am ce să-ți ofer Doar un strop, melancolie M-ai ferit de orice gloată Câți în jurul meu se vaită Și se strâng în câte-o
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
Corăbii albe, plutind între răsărit și apus, Lor le-a fost dat să cutreiere cerul, iar nu marea, Croindu-și zi și noapte, printre soare și stele, cărarea. Norii ne spun mereu o poveste - Aidoma unor munți iviți numai cu creste, Ei poartă pe umerii lor puternici, întinse cât zarea, Amintiri ce-și schimbă-ntr-o clipă, chipul și asemănarea. Norii duc neîncetat cu ei o taină - Înveșmântați de-a pururi cu o pufoasă haină, Ei ar vrea să știe prin
POVESTEA NORILOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365822_a_367151]
-
ajungi la moldoveni! Badea Gheorghe nu-l auzi. Era hotărât să-și spună povestea mai departe, mai ales că, simțea el bine, bărbatul de lângă el îl asculta cu atenție, chiar dacă privirea îi era pe geam, oprindu-se hăt departe, în creasta munților. - Vârful Heniu Mare, îi acolo, are cam 1600 metri. - Aha, se mulțumi Șerban să-i răspundă. - Ai auzit dumneata de Cătanele Negre sau Sumanele negre? - Parcă, ceva... - Napoleon le-o dat numele ăsta la recruții militari de aici, că
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
soarelui în dimineți sărate apuci cu degetele firul de argint uiți să mai minți îți amintești să fii unicul eu prins de un leagăn în mișcare în legănarea sfântă e dreptate și-atunci te regăsești și cânți secunda zborului spre crestele de munți înzăpezite veșnic te primesc cu gheața cât o palmă de povești acolo poți să plângi apoi să râzi în hora gândurilor regăsite în povești ești Micul Prinț sau ești fărâma de lumină din scoica blândă-n care perla
ÎN SCOICĂ-I VINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365963_a_367292]
-
nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Tu poți să urci pe țancuri de mirare cu pași de sete-n orișice poveste, să-ți pui alt drum de stele sub picioare sau să te-agăți de alte ‘nalte creste, să te întorci cu fața spre Siberii cu ochii tăi ca să topești înghețuri, să împletești cascadele tăcerii cu umbre marmorate și cu cețuri, poți să probezi lumina altor vise și alți obraji de noapte să mângâi, să rătăcești pe pajiști
ÎN MINE TOT RĂMÂI de AURA POPA în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365391_a_366720]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > NEPUTINȚĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului NEPUTINȚĂ Când ai trăit la cote nalte, Pe creste de Anzi și Pirinei E greu să te cobori la Marea Moartă, Printre fanatici și mișei. Când ai visat la luna cea albastră, Din codrul cel neadormit E greu să mături marea de păcate Și să te-nchizi în valul
NEPUTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365481_a_366810]
-
mai caldă modulezi vocea după pulsul sacadat sau mai lent al inimii cânți și cânți balanța se înclină se declină niciodată echilibrul nu cântă strigătul e opac orbul desface aripile tu cânți trezești fiarele trezești gândurile ideile ating palmele în creasta cea mai înaltă a unui poem ciudat în care te regăsești pe o culme de munte măsurând pasul prim și ultim înainte de salt saturat de ura indusă cânți bucuros că ai atins muchia tăcerii cânți pietrele se duc la vale
GÂND DE DIMINEAŢĂ 14 SEPTEMBRIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365035_a_366364]
-
de relif: lunci, câmpii, dealuri, munți, cu un bazin hidrografic divers și bogat de la Fluviul Dunărea la râuri ca Olt, Mureș, Siret, Prut dar și râulețe mai mici, lacuri marine, de șes dar și glaciare care sunt presărate până aproape de crestele munților. Avem o floră și o faună bogată și foarte diversă. În deltă găsești specii diferite de pești dar și de păsări. Delta are trei brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Cel mai important oraș al acesteia este Tulcea. Localnicii
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
Ana a României. Evenimentul de evocare a viziunilor trecutului, decurgând în prezentele participări în viața României contemporane a Familiei Regale a României, a reflectat drumul restaurării, libertății și demnității. Aceasta nu este prima sau singura dată când moldovenii contemplați de crestele Ceahlăului evocă și omagiază Casa Regală a României. Prestigioasa instituție de învățământ, de la Piatra Neamț se află într-o inerțială astfel de activitate, repetată, în primul rând la Cercul de istorie „Calistrații”, coordonat de către profesoara de istorie Daniela Mătăsaru. Încât nu
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
un... taburet. Epigramistului MIRCEA COROȘ (ca răspuns la o epigramă prin care mă promovează în cercul epigramiștilor, în revista „Negru pe alb”) Pentru stih de promovare, Mulțumesc adânc, Maestre! Acum țineți-vă tare, Că nu-i loc de doi...pe creste. Epitaful unuia care... și-a trăit viața (Îndemn subliminal pentru o viață sănătoasă) Mi-a fost viața o agapă... Asta-nseamnă, vă spun vouă, Mereu cu-n picior în groapă - Acum sunt... cu amândouă. Soției mele, ORTANSA (două, ca să-mi
EPIGRAME (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365117_a_366446]
-
meleaguri și locuitorii săi Daci. Istorie și geografie sugerate de o plimbare cu mașina la cea mai înaltă cotă care depășește 2100 metri pe șosea. Cel mai înalt punct al Transfăgărășanului este Lacul Bâlea situat la numai 2040 metri, străbătând creasta semețul masiv Făgăraș cam de vârsta tinerelului Retezat, printr-un tunel. Șoseaua nu s-a putut ridica peste creastă a cărei cote depășesc 2500 metri. În Parâng, unul din vârfurile de peste 2100 metri a devenit un splendid loc de „belvedere
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
care depășește 2100 metri pe șosea. Cel mai înalt punct al Transfăgărășanului este Lacul Bâlea situat la numai 2040 metri, străbătând creasta semețul masiv Făgăraș cam de vârsta tinerelului Retezat, printr-un tunel. Șoseaua nu s-a putut ridica peste creastă a cărei cote depășesc 2500 metri. În Parâng, unul din vârfurile de peste 2100 metri a devenit un splendid loc de „belvedere” unde mase de turiști coboară din mașină spre a fotografia. Și au ce! Dacă numai câmpul de pășune verde
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
de abia ne tragem zilele necăjite. Dar nu despre aceasta este vorba. Am colindat deci, în tinerețe, aproape toți munții patriei. Bine înțeles cu piciorul și, ca pieton, nu ai ocazia să faci comparație intre semețul perete de stâncă al crestei majorității nunțiilor noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > NEDUMERIRE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Nu înțeleg de ce crestele munților fac o plecăciune de fiecare dată când gândurile-ți cântă o doină din fluier ca o rugăciune... De ce păsările își opresc planarea pentru a-ți legăna visele legate de zbor de fiecare dată când rostești cuvântul „dor”. De ce luna
NEDUMERIRE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364847_a_366176]
-
pentru urmași, irezistibil imbold de a-ți întoarce, din când în când, privirea spre trecut! Aceasta e o carte-manual pe care ar trebui s-o avem cu toții în casă, ca pe o biblie care să ne îndrume pașii. „Munților cu creasta rară/ Nu lăsați straja să piară” cântă pentru noi Grigore Leșe și Mariana Cristescu scrie ca să nu se uite. Iar cartea ei devine o vitamină necesară recuperării organismului nostru bolnav de lipsă de demnitate. „Nu ți-e teamă? - a fost
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
si în toate părțile deodată...și credeti-mă și pe mine că nici eu nu mă simt prea bine... Dar mai bine...mai bine să-mi „terraformatez” căderea din Hyperboreea verde-albastră și argintie de cristal, în Gradina Maicii Domnului, în Creasta Anilor din Hardeal...Ca să nu se mai spargă odată Bolta de Cristal, ori să cadă iar Coroana aceea roșie și colțuroasă peste Palatul Vulturilor de clestar...Cer, așadar, Excelențelor și Domniilor Voastre, să vă căutați fiecare în sângele vostru pe Femeia
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
al doilea Centru extragalactic din Pleiade. Faceți lucrul acesta și veți vedea minunea cea mare. Veți vedea cum pogoară Maica Domnului înapoi pe planeta Pământ, prin Stâlpul Central de Lumină, și prin „Coloana soarelui de vis, în Grădina Măririi din Creasta Anilor din Terra Mirabilis ! Astfel, vom reuși împreună să contemplăm Templul Soarelui, care nu e altul decât cerul-pământesc. Și singurul nostru Templu Divin care ne-a mai rămas de explorat acum: Templu Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
iar vadurile se vor umple de ape limpezi și de pești. În zori vor fi însoțiți de gâștele sălbatice, iar la asfințit de condori...” „...În sfarșit - în apropierea Muntelui Sacru Kogaionu din Munții Piatra Craiului și a Muntele Sfânt din Creasta Anilor din Grădina Măririi, acolo unde în Stâlpul Central octogonal va fi adăpostit în Templul Soarelui Chivotul sfânt, iar în Chivot Codexul Razelor Atlanților din Carpați și Inima Reginei și a tuturor „Reginelor Amazoanelor” din toate timpurile - când Fiii și
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
gândul toporași Și-am mai chemat-o iarăși, lângă brazi. E ca o primăvară cu... ultimii ei pași, Cu sufletul meu plin, de ghiocei rămași... Și mi te-am luat, cu un surâs, de mână Să traversăm pădurea verde, peste creste... Mi-ai pus din flori de premiant, cunună Și -ai luat în brațe primăvara, iubind ca în poveste! Elisabeta IOSIF 1 martie 2012 Referință Bibliografică: CHEMARE / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 428, Anul II, 03 martie 2012
CHEMARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366395_a_367724]
-
Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău. Cum aveam de tras la rame peste doi kilometri până la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
mai bine decât autorul, nu știe câte întrebări și câte răspunsuri, câte lacrimi și câte zâmbete a adunat: ele, “urmele” trecerii noastre prin timp ... Fânul cosit din poienița strânsă-n îmbrățișarea codrului, freamătul frunzelor și-amurgul răsfirând liniște încremenită pe crestele Apusenilor m-au întâmpinat în urmă cu mai bine de 51 de ani în Săcuieul meu de la poalele Vlădesei, atunci când Dumnezeu a hotărât că trebuie să dau mâna vieții într-o existență ce avea să-și urmeze, supusă, traiectoria numai
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
tarabostes mulți copii la care ținea ca la ochii din cap dar, mai cu osebire, avea o copilă frumoasă, cum nu mai ... XVII. CHEMARE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1302 din 25 iulie 2014. chemare Descopeream lumina din crestele uitării și o porneam spre lumea cu arșiță în dor, plutea-ntre noi , iubito, corabia visării, iubire ne-mplinită, trecută prea ușor. Acum dau drumul firii să caute izvorul și magicelor clipe de nenăscut cuvânt va paște iar prin stele cu-mpătimire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
dor, plutea-ntre noi , iubito, corabia visării, iubire ne-mplinită, trecută prea ușor. Acum dau drumul firii să caute izvorul și magicelor clipe de nenăscut cuvânt va paște iar prin stele cu-mpătimire dorul din florile iubirii ... Citește mai mult chemareDescopeream luminadin crestele uităriiși o porneam spre lumeacu arșiță în dor,plutea-ntre noi , iubito,corabia visării,iubire ne-mplinită,trecută prea ușor.Acum dau drumul firiisă caute izvorulși magicelor clipede nenăscut cuvântva paște iar prin stelecu-mpătimire doruldin florile iubirii... XVIII. A FOST, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
porniră. Jeturile cu reacție, de la picioare, îi propulsau cu viteza unui avion obișnuit. Trecură peste Intercontinental și se îndreptară spre Otopeni, de unde aveau să zboare pe culoare aprobate de Aviatia Civilă. Zborul deasupra României era o încântare. Munții își arătau crestele înzăpezite si pădurile de un verde închis. Apele păreau mici firicele de lână, albastre și meandrate, străjuite de păduri, iar câmpurile nesfârșite arătau ca o tablă de șah, cu pătrățele de toate culorile: verzi, galbene, vernil, maronii, roșii, violete. Ochiurile
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]