1,224 matches
-
socio-culturale, dar și a lumii subiective, proprii omului. Autoarea Definirea libertății Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea libertății înseși. Recompusă din momentele sale, libertatea trebuie înțeleasă ca acțiune orientată prin care oamenii, în cunoștință de cauză, aleg o situație din evantaiul de posibilități, în funcție de nevoile și de aspirațiile lor, dar în concordanță
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
un act previzibil, nou, nedeterminat cauzal, apare ca fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea libertății înseși. Recompusă din momentele sale, libertatea trebuie înțeleasă ca acțiune orientată prin care oamenii, în cunoștință de cauză aleg o situație din evantaiul de posibilități , în funcție de nevoile și aspirațiile lor, dar în concordanță cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect, nefiind decompozabil în atomi. Această unitate profundă a operei de artă este reflexul caracterului ei contemplativ și inspirat. 5.4. Imaginație creatoare Imaginația creatoare este efortul prin care imaginația devine receptivă în fața acestei viziuni pe care o interpretează și o traduce în materia sensibilă proprie fiecărei arte (auditive, vizuale sau tactile). Formula este însă înșelă‑ 38 Clement Greenberg (1909‑1994) - eseist american, în principal
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la primul concurs care s-a anunțat pentru postul de dirijor permanent și l-am câștigat, la Botoșani, prin votul orchestrei. A fost un concurs benefic, foarte democratic, cu vreo 14-15 concurenți. 48 Acolo v-ați implicat cu toate forțele creatoare și mi se pare că în perioada dumneavoastră a luat amploare Festivalul “George Enescu”... Exact. Am muncit cu foarte mare plăcere în acest nord minunat al Moldovei, 14 ani și ca dirijor și în calitate de director după aceea. În ce an
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
la primul concurs care s-a anunțat pentru postul de dirijor permanent și l-am câștigat, la Botoșani, prin votul orchestrei. A fost un concurs benefic, foarte democratic, cu vreo 14-15 concurenți. 48 Acolo v-ați implicat cu toate forțele creatoare și mi se pare că în perioada dumneavoastră a luat amploare Festivalul “George Enescu”... Exact. Am muncit cu foarte mare plăcere în acest nord minunat al Moldovei, 14 ani și ca dirijor și în calitate de director după aceea. În ce an
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
indirectă (gândire) și stocate în memorie. Căci, așa cum spune un proverb arab- ,, Niciun sac gol nu stă în picioare,, -niciun act de creație nu poate fi singur realizat fără informație, fără preparație, fără cunoștințe asimilate și bine structurate. Dintre componentele (creatoare) este generică. intelectuale ale creativității, gândirea divergentă Gândirea divergentă, cere celui care rezolvă problemă generarea mai multor soluții, puține dintre acestea fiind noi, de o calitate înaltă și funcțională, într-un cuvânt creativ. Caracteristicile ei sunt: originalitatea, flexibilitatea, fluența, elaborarea
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
în limbaj (o activitate de intercomunicare umană realizată cu mijloacele limbii), matematică, muzică. Copiii sunt imaginativi si au un potențial creativ fantastic. Este felul lor natural de a fi. MODALITĂȚI DE EVIDENȚIERE A CREATIVITĂȚII LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ La preșcolari, capacitatea creatoare comportă în primul rand trăsături de personalitate înnăscute, susceptibile de dezvoltare prin educație. Fiecare copil normal dezvoltat “fizic și psihic” posedă un anumit act creativ, care poate să se manifeste sub diferite forme. Contribuția testelor de creativitate poate fi apreciată
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
formativ, în primul rând că ele facilitează dezvoltarea funcției de completare, funcției de proiectare și anticipare, de analogie și de construire a realului din imaginativ, de apariție a unor modele originale care duc la forme ale creației obiective. Deoarece imaginația creatoare este considerată nucleul central al activității, analiza trebuie făcută prin prisma celor trei grupe mari de abilități specifice: fluiența, flexibilitatea și originalitatea. Aceste abilități trebuie dezvoltate în scopul ajungerii la o imaginație reușită, la tipuri creatoare ale acesteia. Printr-o
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
început să frecventeze grădinița. O parte dintre ei lucrează acasă și cu părinții. Nivelul dezvoltării creative la copii în baza lucrului dus de educatoare este satisfăcator, în baza cunoștințelor - la fel, fiindcă familia contribuie și ea. Majoritatea copiilor cu posibilități creatoare deosebite, provin din familii intelectuale, copii care participă la: cercul de dans, muzică, limbi străine, artă plastică, educație fizică. Familiei ii revine un principal in dezvoltarea si educarea copilului. Lui i se cultiva experienta afectiva si social-morala caracteristica familiei respective
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
se contopește cu imaginea și dispare în ea asemenea caligrafului chinez de odinioară. Este impresionantă declarația lui Joan Miró, care afirmă că îl interesau pensulele imperfecte, deoarece în traseul lor, produceau accidente imprevizibile deosebit de expresive în imagine. În momentul dezlănțuirii creatoare gestuale, disciplina mâinii scapă de sub control și iese la lumină partea de subconștient care dă farmec și substanță neobișnuită imaginii. Rezultatul este net superior creației total controlate de inteligența și sensibilitatea artistică. Târziu, în secolul XX, occidentalii europeni au început
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Alain Robbe-Grillet rolul descrierii într-un text nu constă în fixarea cadrului - utilitatea consacrată de tradiție - și nici în reprezentare 41. Descrierea din textele Noului Roman Francez reinventează obiectul, ascunzându-i identitatea în loc să i-o reveleze. Funcția sa este una creatoare, asemănătoare celei a imaginii din montajul cinematografic 42. Poziția lui Michel Riffaterre deschide posibilitatea de a considera fragmentul ekphrastic o interpretare a obiectului de artă real și de a întrevedea astfel dimensiunea hermeneutică a ekphrazei în construcția romanescă. Dualitatea riffateriană
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață. Prin păzirea cuvântului lui Dumnezeu se creează posibilitatea ca acest cuvânt "să sălășluiască și să petreacă în noi". Această nuanță, în limbajul teologic arhaic, dă măsura plenitudinii energiei creatoare divine. Astfel, cuvântul devine cuminecător pentru om, în măsura în care "se împărtășește numai în viețuire". Nevoia interioară a ființei umane depășește nivelul unui studiu abstract scripturistic sau nivelul formalismului, prin simpla împodobire a casei cu icoane sau a ascultării unei muzici bisericești
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de "Muzeu imaginar" ca mod virtual de reechilibru. Spațiul occidental este chemat să cunoască "gândirea critică". Între tendința iconoclastă a vechii civilizații și supraabundența imaginii, specifică actualei civilizații, trebuie să existe o modalitate prin care funcția imago-ului să devină creatoare, în sensul unei deschideri spre umanismul interdisciplinar. De aceea, ne punem întrebarea firească dacă imaginile sunt generatoare de sens și de valoare, capabile de a concura percepția și gândirea. Jean-Jacques Wunenburger se întreabă dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și Dostoievski. *9 (b) Prin "proces de creație" trebuie să înțelegem întregul șir de operații legate de elaborarea unei opere literare, de la originile ei în subconștientul autorului pună la ultimele revizuiri care, la unii scriitori, reprezintă partea cea mai autentic creatoare din întregul proces. Se cade să se facă o distincție între trăirile unui poet și compunerea unei poezii, între impresie și expresie. Croce, care le-a redus pe amândouă la intuiție estetică, n-a obținut asentimentul scriitorilor și criticilor ; de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
la forme complexe, datorită sistemului de a elabora comportamente adaptative corespunzătoare. Din perspectiva psihologică, comportamentul adaptativ exprimă eficiența sau gradul în care individul atinge standardul independenței personale și a responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține. b) Este creatoare, aloplastică, fapt ce îi conferă omului statutul de ființă stăpână pe sine și pe ambianță, asimilând și creând cultura. c) Este selectivă, ca expresie a gradului înalt de organizare a sistemului biopsiho - social, având ca principală aptitudine inteligența. I .2
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
după piciorul meu și după cât mă dusese fantezia la acea oră târzie. Cu lumina din jurul prânzului, Taormina se împăca cel mai bine în giardino pubblico. Sicilienii se mândreau cu Parcul Colonna, după ce le trebuise ceva timp să se obișnuiască cu creatoarea acestuia, Floreance Trevelyan, una dintre acei matti Inglesi 60, și cu povestea ei de amor, umblând vorba cum că englezoaica fusese nevoită să-și părăsească țara în urma unei relații de alcov cu regele Eduard al VII-lea. Se mai obișnuiseră
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
exemplu, Mircea Eliade în cărțile sale. În schimb, autorul Divinității... nuanțează structurile mitice care întemeiază dintotdeauna culturile. Nu-și trădează însă perspectiva, interpretându-le tot prin grila psihologică. Astfel, culturile ar fi, în esență, rezultatul ,,conflictului dintre instanțele psihice: imaginația creatoare (supraconștientul), imaginația afectivă (subconștientul) și gândirea critică (conștientul)"49. O asemenea perspectivă de interpretare trece în secundaritate mulțimea de alte date (religioase, sociale, politice, economice etc.) care dintotdeauna au condiționat faptul cultural. Mai mult, așa cum au demonstrat până acum o
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și să dialogheze. Atitudinea lui Socrate față de zei, într-o perioadă în care credința în zei era la apogeu, este una ambiguă: el nu acceptă zeitățile antropomorfe, ale căror "biografii" le consideră "scandaloase și primitive". El acceptă o singură divinitate, creatoare, un daimon, care se manifestă ca un glas lăuntric care oprește comiterea răului; el nu acceptă zeii tradiționali. În 399 î.e.n. Socrate e dat în judecată sub acuzația de opozant al cetății, de corupere a minților tineretului atenian care îl
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
produs al întregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal, talentul a fost definit ca o îmbinare a aptitudinilor generale cu cele speciale. Astăzi, creativitatea a dobândit accepțiuni diferite, dar și unele unilaterale:Inteligență fluidă (R.B. Cattell) - Gândire direcționată creatoare (E. Hilgard) - Gândire divergentă (J.P.Guilford) - Rezolvare specifică de probleme( A. Newell, J.C.Shaw, H.A.Simen) - Rezolvare specifică de probleme slab structurate (J. Bruner) - Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget)Imaginație constructivă ( A. Osborn) - Gândire laterală( E.de Bono) Pentru
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sub forma unui model în care particularitățile și aptitudinile sunt părți distincte. Particularitățile sunt trăsături relativ durabile care individualizează, iar aptitudinile sunt disponibilitățile individului de a învăța anumite lucruri. Ele pot fi înnăscute sau determinate de influența mediului. Trăsăturile personalității creatoare pot fi grupate în următoarele categorii de factori: 1. Factorii intelectuali - includ trei calități intelectuale tipice personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate. 2. Factorii operaționali - se sintetizează în două categorii: a) tehnici tipice metodei brainstorming b) tehnici tipice gândirii creative (tehnica
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
listei de atribute, tehnica sintezelor morfologice, tehnica metaforei și analogieiă 3. Factorii comportamentali sunt exprimați la nivel de: a) stil cognitiv (analitic sau sintetic, măsurabil prin variabile de consistență și nonconformism); b) atitudini cognitive - valorificarea aptitudinilor și cunoștințelor; c) motivație creatoare (P. Popescu - Neveanu, 1978, p.18) Conceptul de creativitate ridică dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității, deși de el se ocupă asiduu literați, esteticieni, psihologi, pedagogi, sociologi, filozofi deoarece în studiul creativității s-au investit prea puține resurse în comparație cu
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
doar ,,o rezolvare de probleme în trepte sau o gândire creativă evolutivă” și nu acordă momentului de iluminare un rol important în procesul creativ, iar actele de creație sunt rezultatul unei gândiri asemănătoare celei utilizate în activitățile de rutină. Produsele creatoare își au rădăcinile în experiența trecută a individului și apar treptat din efortul individual anterior și din experiența altora. M. Csikszentmihalyi introduce un model teoretic al creativității în care personalitatea creatoare se află în interacțiune cu mediul cultural. Definește creativitatea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mică sau mai mare, într-o direcție sau alta. Până nu demult se credea că o persoană este fie creatoare, fie necreatoare, și că, în această privință nu e nimic de făcut. Dar acum cercetarea științifică a stabilit că aptitudinile creatoare pot fi deliberat și măsurabil dezvoltate. Creativitatea în munca pedagogică este tot mai frecvent remarcată în ultima vreme ca factor de succes în această muncă. Ea constă în capacitatea de a reconstitui materialul pedagogic pentru a-l face accesibil, în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
prin creșterea exigenței față de capacitățile lor” (Al., Roșca, 1967, pp. 14-29). Cerința principală trebuie să vizeze nu reproducerea fidelă a textelor sau explicațiilor date la lecție, ci stimularea independenței și originalității, căutarea activă de soluții și răspunsuri, experimentarea, chestionarea, etc. Creatoare este gândirea unui elev care găsește rezolvarea unei probleme (de matematică, de exempluă pe o cale diferită, eventual mai “elegantă”, decât cea din manual sau decât cea care a fost prezentată de profesor în clasă, chiar dacă modul de rezolvare găsit
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sau ca în melopeea lui Eulampiu Slătineanu Ascult cum sonore.., în „cântările albe” ale lui Barbu Solacolu, ca acompaniament pentru spleen, ori la Al. Gherghel. Deși poezia de la V.n. nu a avut șansa de a ieși din cadrul prestabilit prin individualități creatoare libere și puternice, ea a susținut cu ardoare simbolismul ca pe un orizont nou, deschis, apt de a stimula fecund îmbogățirea și rafinarea sensibilității, tot „ceea ce înlătură din el umbre care amintesc originea de jos” (Ovid Denusianu). Se va recunoaște
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]