38,420 matches
-
recalcularea pensiei. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că actele normative criticate au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) și art. 115 din Constituție. În acest sens, arată că "taxele" la care se referă ordonanțele criticate "fac obiectul de reglementare al legii, iar ordonanțele sunt acte normative cu putere de lege cu aplicare imediată, dar în formă adaptabilă. Acestea sunt valabile până la ratificarea de către Parlament sau sunt respinse de Parlament eventual cu dispoziții de anulare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
contribuția la asigurările sociale de sănătate aveau un cuantum egal, prevederile de lege criticate au ca efect o creștere a contribuției la asigurările sociale de sănătate față de cuantumul impozitului pe pensie. Tribunalul Bihor - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
întemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
respectiv introduc în aceeași lege art. 257 alin. (2^2), precum și prevederile art. I pct. 99 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2010 , prin care este introdus art. 296^3 lit. d) în Codul fiscal. Textele de lege criticate au următoarea redactare: - Art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2010 : " Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei. Drept urmare a acestor decizii, dispozițiile de lege criticate au fost abrogate ori modificate pentru a fi puse de acord cu cele reținute de instanța de contencios constituțional prin deciziile amintite. În prezenta cauză, aspectele invocate de autorul excepției cu privire la încălcarea unor drepturi fundamentale precum dreptul la pensie și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246608_a_247937]
-
Camere ale Parlamentului și Guvernul pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere" și, prin urmare, urmează să respingă cererea de amânare cu un atare obiect. Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului excepției arată că textul de lege criticat încalcă art. 44 din Constituție, republicată, întrucât în temeiul său operează o trecere a terenului proprietate privată a persoanei în domeniul public al statului, din momentul realizării amplasamentului energetic, stâlp de înaltă tensiune și rețea electrică, cu nesocotirea dispozițiilor Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat face parte din reglementările privind regimul juridic al terenurilor pe care sunt amplasate rețelele de distribuție a energiei electrice, și reconfirmă apartenența acestor terenuri la domeniul public al statului. Astfel, reglementările criticate nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție, republicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
318/2003 este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat face parte din reglementările privind regimul juridic al terenurilor pe care sunt amplasate rețelele de distribuție a energiei electrice, și reconfirmă apartenența acestor terenuri la domeniul public al statului. Astfel, reglementările criticate nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție, republicată, întrucât proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 încadrându-se în măsurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
că prevederile art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 sunt în conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Întrucât textul de lege criticat nu reglementează procedura exproprierii, aceasta fiind expres prevăzută de alte dispoziții ale Legii nr. 318/2003 , ci doar faptul că terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție sunt și rămân în proprietatea publică a statului, art. 37 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003. Textul de lege criticat are următorul conținut: "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului". Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
iulie 2003. Textul de lege criticat are următorul conținut: "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului". Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 44 alin. (2), (3) și (5) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din data de 31 octombrie 2003, textele constituționale invocate având următorul conținut: - Art. 44 alin. (2), (3) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157517_a_158846]
-
acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protecției subsidiare, aflată în stadiul procesual al recursului. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate nu satisfac criteriul de calitate impus de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind vagi și imprecise ca urmare a faptului că nu menționează explicit protejarea vieții de familie ca motiv de acordare a protecției subsidiare. Tribunalul București - Secția a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218259_a_219588]
-
constituționale și convenționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218259_a_219588]
-
și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei țări. ... (2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege: [... ] ... 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la respectarea și ocrotirea de către autoritățile publice a vieții intime, familiale și private. Examinând excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218259_a_219588]
-
și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la respectarea și ocrotirea de către autoritățile publice a vieții intime, familiale și private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin prisma acelorași critici ca și cele formulate în prezentul dosar și prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale. Prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 251 din 24 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218259_a_219588]
-
legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, aceasta este nemotivată și, pe de altă parte, textele legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 7 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 12.634/301/2007, Tribunalul București - Secția a II-a penală a sesizat Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239425_a_240754]
-
2009 privind Codul penal încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție și art. 124 - Înfăptuirea justiției. Astfel, arată că textul criticat a abrogat Legea nr. 301/2004 - Codul penal, lege care abrogase în mod tacit Codul penal din 1968 în vigoare până la apariția sa. Așa fiind, ca efect al abrogării Codului penal din 2004, sunt implicit abrogate și dispozițiile Codului penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239425_a_240754]
-
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinți celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239425_a_240754]
-
cu atât mai mult cu cât aceste derogări privesc soluționarea unor incidente apărute în cadrul unor cauze ce se soluționează cu respectarea articolului 127. Totodată, apreciază ca nefondată critica adusă dispozițiilor art. 191 din Codul de procedură civilă. Textul de lege criticat asigură garanții pentru respectarea prezumției de nevinovăție, prin stabilirea principiului contradictorialității, precum și prin darea în competența altui complet a soluționării cererii de reexaminare a amenzii judiciare. 10. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
de neconstituționalitate. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
dispozițiile art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă. Legea nr. 304/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Dispozițiile criticate au următorul conținut: - Art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 : "(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se stabilesc: [...] b) modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea. ... (4) Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă." ... 16. În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 126 alin. (2) referitor la competența instanțelor judecătorești și art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor. De asemenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
în Dosarul nr. 5.554/2003 ale Tribunalului Albă - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Autoarele excepției au trimis la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia, deoarece textul criticat presupune o dublă plata pentru serviciile medicale de bază, în condițiile în care, potrivit Legii nr. 51/1995 , avocații au un sistem propriu de asigurări. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 32D/2004 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157893_a_159222]
-
formulată este inadmisibilă. Referitor însă la fondul litigiului constituțional dedus judecății, consideră că susținerile autoarelor excepției sunt nefondate, deoarece scopul asigurărilor speciale din legea avocaților îl reprezintă pensiile de urmaș și ajutoarele sociale cuvenite acestora și urmașilor lor. Or, textul criticat instituie obligativitatea participării la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, contribuție care nu are, deci, aceeași destinație, si, pe cale de consecință, nu se poate susține că reprezintă o dublă impunere. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157893_a_159222]