951 matches
-
podea și puse un scaun În mijloc. Apoi umplu un vas cu apă caldă și-și Îndesă un prosop după gulerul cămășii. Viv muie pieptănul În apă, Îi umezi părul și Începu să-l tundă. Folosea o foarfecă veche, de croitorie; numai Dumnezeu știa la ce-i trebuia domnului Mundy. Probabil că-și croia singur hainele, nu excludea această ipoteză În ce-l privește... Ziarul foșnea sub pantofii ei În timp ce se Învîrtea În jurul lui Duncan. — Nu prea scurt, Îi zise Duncan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
2 ani de ocupație. Cursurile s-au reluat la 1 ianuarie 1919. S-au înființat și în alte localități școli elementare de meserii exemplu una în Novaci cu 2 secții: lemnărie și rotarie apoi s-a adăugat dogărie și tâmplărie, croitorie și gizmarie. Durata cursurilor acestei școli era de 2 ani și jumătate, elevii beneficiau de vacanțe iar în perioada campaniei agricole când își ajutau părinții la muncile câmpului pentru a fi interesați la realizarea unor beneficii, primeau o cotă parte
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
-l chiondorâș pe băiatul rămas la ușă. Era plăpândă biata de ea, după cum se vedea din fotografii. — Fotografii? îngaimă Jonathan. — Da. Uite, ești aici. Începe să scotocească prin geanta încăpătoare, scoțând batiste, cutii cu pilule, o pereche de foarfece de croitorie stricate și alte articole personale pe care le depune într-o grămadă de prost gust pe masa doctorului Noble. — A, uite-o. Scoate o fotografie de familie cam deteriorată. Un copil bucălat, cu chip de cartof, este ținut pe genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
a avut un șoc și și-a revizuit comportamentul. Cred că a ajuns într-un punct mort, nu mai știe ce să facă cu viața ei. —Gătește, nu? Sebastian a dat din umeri. —Toate fac cursuri de gătit sau de croitorie. Le ocupă timpul. E o alternativă la cumpărături, presupun. Nu cred că are vreo intenție să o ia în serios. M-am strâmbat. Pentru mine tipul ăla de viață seamănă cu un vers din Tărâmul pustiu. Cu capul într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
greacă. Lista era ușor de ținut minte: făcuse cordon bleu, critică de artă (maeștrii italieni), finisări în zugrăvit, amenajări interioare („acesta era extrem de serios, am avut chiar și un arhitect care a venit la un curs“), restaurare de picturi și croitorie. Se poate să fi uitat ceva. A fost un miracol să o aduc pe Bells la un curs de birotică, mi-a mărturisit Suki. Singurul mod în care a putut tati să o convingă a fost să-i spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
spere că starea ar putea fi durabilă, își dirijă toată atenția către Carmina. Din economiile pe care numai ea știa cum le făcea, îi cumpără Carminei o pereche de sandale din piele cu tocul înalt și o duse la o croitorie să-i lucreze un costum din triplu voal, ba chiar, întrecându-se pe sine, plăti în plus să i se facă și broderie în jurul decolteului. Parcă trezită dintr-o lungă visare, mama observă garderoba foarte redusă a Carminei și promise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și fără a sta la discuții. „Diels“, mi-a zis, „nici măcar geniala de Manetti nu poate nega că Wilms era Îmbrăcată Într-o manieră care nu corespunde unor obiceiuri decente. Sau poate crezi că se grăbea la un curs de croitorie când moartea a surprins-o, machiată și Îmbrăcată provocator? În cazul ăsta te voi dezamăgi. După cincisprezece ani petrecuți la poliție știu să citesc semnele astea. Și experiența Îmi spune că unele trăsături nu dispar niciodată. Viciile rămân vicii. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fereastra, l-a privit cu emfatică seninătate pe necunoscut și s-a bărbierit pe Îndelete, fluierând tangoul Cartea de joc marcată. Zece minute mai târziu, era În stradă, purtând costumul maron, ale cărui ultime două rate Încă le datora Marii Croitorii Engleze Rabuffi. S-a dus până În colțul străzii; necunoscutul s-a arătat brusc interesat de tragerea loteriei. Obișnuit de-acum cu monotonele lui disimulări, Molinari s-a Îndreptat spre răscrucea cu strada Humberto I. Omnibuzul a sosit la fix; Molinari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
prin fericita cuplare a visătorului care acționează În umbră cu omul de afaceri. Primul, profesorul Lucio Sévola, a schițat generalitățile cazului; al doilea, Notaris, e În fruntea societății demne de Încredere Fierăria și Bazarul Maimuței, care, schimbând ramura, e acum Croitoria Funcțională Sévola-Notaris. Ne permitem să le recomandăm celor interesați să viziteze fără a se angaja cu nimic modernul local al numiților comercianți, care le vor acorda atenția de rigoare. Personalul expert le va Îngădui să-și satisfacă necesitățile la prețuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Miroși? zise tata cu un glas din care înțelesei că ezitase îndelung până să-mi spună acest trist lucru. La Miroși era o școală numită "de arte și meseni", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceriv să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca Iocan!). - Acolo, continuă el, ai să iai bursă fără doar și poate
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Era singurul băiat al lui nea Costică brutarul, încolo avea numai fete, vreo trei. N-aveau pământ și Gheorghe trebuise să plece din sat să se arănească și el prin București. Surorile erau prietene cu surorile mele, se pricepeau la croitorie, aveau o mașină de cusut... Toată ziua erau pe la ele, se supăra mama... că le era gândul numai la rochii... Curând ajunserăm pe o stradă unde coborîram și intrarăm într-o curte. Câțiva oameni descărcară lăzile. Auzeam cuvinte, camarade în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ca și mine, tineri muncitori necalificați... Câștigau atât de puțin încît n-aveau banii necesari ca să plătească, peste chirie, lemnele pentru încălzit odaia. N-am plătit nici eu. Unul era un fel de ajutor de dulgher, altul ucenic la o croitorie, celălalt, care câștiga mai bine, era picolo la un restaurant. M-am împrietenit cu el și a început să mă invite la acel birt și să-mi dea acolo din mica lui porție, spunîndu-i patronului ca îi sunt frate. Dar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
soarta altor femei din alt neam, mai libere, mai respectate și mai scutite de griji. Astfel intrau în sufletul ei mai multe năcazuri decât bucurii; și astfel trăia în mijlocul neamului ei. Bătea drumul părinților, până la școală, până la feredeu; până la săracele croitorii și magazii din apropiere; trecea printre pruncii nenumărați care umpleau ulițile; ieșea și intra între femeile care se purtau domol de colo-colo, vorbeau moale și trăgănat, se certau ori se tânguiau fără întrerupere. Plângea pentru o rochie, pentru o bluză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ceva tanto deosebit. Veți primi mia desene chit de presto putem. Clopotul din dealul Mitropoliei, agățat, ca un ceaun, în trei bârne de lemn, tocmai bătea sfârșitul slujbei, când tânărul Iancu sări din sanie și intră grăbit în salonul de croitorie. Ajutorul de croitor îl primi cu multe temenele și îl pofti să ia loc, scuzându-și patronul care nu îl putea primi imediat, așa cum dorea boierul tânăr, pentru că tocmai proba un client. Iancu se așeză pe un scaun, dar imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
tipărite cu litere cursive. Priveam dintr-un ungher încăperea în care dormeau înghesuite șapte ființe. Moșul Isidor călca un pantalon pe dungă. Amețit de mangalul nu destul de încins, se legase cu un ștergar în jurul frunții. Mirosul specific de atelier de croitorie, de stofă încinsă cu fierul supraîncălzit, mă înfășura într-o toropeală ciudată. Și atunci m-am revăzut într-o clipită, iar copilul de cinci ani, înlemnit în fața unei case din mahalaua Iașului, de niște țipete înfricoșătoare ce veneau prin ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-l târască poate, ca pe o carpetă, peste dușumeaua neregulată a biroului. Patru dintre muncitorii din fabrică îmbrățișaseră strâns cele două șunci de Smithfield care erau coapsele lui Ignatius și, cu mare efort, îl ridicau pe una dintre mesele de croitorie. De pe umerii cărăușilor săi, Ignatius lătra instrucțiuni, de parcă ar fi supravegheat încărcarea unei mărfi dintre cele mai rare și mai prețioase: — În sus și la dreapta, striga el spre cei de jos. Sus, sus, fiți atenți. Mai încet. Ați apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
avusese un efect oarecum stimulant. — Prieteni, spuse solemn Ignatius și ridică brațul în care nu ținea cearșaful. În sfârșit, ziua noastră a sosit. Sper că n-a uitat nimeni să-și aducă instrumentele de luptă. Dinspre grupul din jurul mesei de croitorie nu se auziră nici aprobări, nici infirmări. Vreau să spun bețe, lanțuri, ciomege și așa mai departe. Chicotind în cor, muncitorii agitară șipci de gard, cozi de mătură, lanțuri de bicicletă și cărămizi. Pe cinstea mea, ați adus aici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care trebuie respectat. Uite, cele două doamne de colo, luați stindardul între voi și agitați-l cu onoare și mândrie, ținând cât mai sus mâinile et caetera. Cele două femei pe care le indicase Ignatius înaintară încet spre masa de croitorie și apucară cu prudență drapelul între degetul mare și arătător, ținându-l la distanță de parcă ar fi fost lințoliul unui lepros. Arată chiar mai impresionant decât mi-am imaginat, spuse Ignatius. — Nu scuturați chestia asta pe sub nasu’ meu, fetelor, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
stradă. Dintr-unul din coșuri se ridica o șuviță firavă de fum, de tipul celui produs când se ard frunzele uscate. Domnul Levy se întrebă de unde iese fumul. Vreunul dintre muncitori trebuie să fi lăsat vineri seara vreo masă de croitorie băgată într-un cuptor. S-ar fi putut chiar să fie careva înăuntru și să ardă frunze. Se petrecuseră lucruri și mai ciudate. Cândva, însăși doamna Levy, cuprinsă de o pasiune pentru ceramică, folosise unul dintre cuptoare pentru ardere. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
constatau existența unor inamici de care nu știau, se simțeau ostracizați și abandonați, amenințau vehement că vor părăsi colegiul. În propria-i gașcă, Amory a văzut oameni rămași pe dinafară fiindcă purtau pălării verzi, pentru că erau „afurisite de manechine de croitorie“, pentru că se bucurau de „prea multe pile În Rai“, pentru că se Îmbătaseră Într-o seară „nu ca un gentleman, nici vorbă“ sau din motive secrete, greu de deslușit, necunoscute nimănui, cu excepția celor ce votaseră cu bila neagră. Orgia asta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Femeiele își pot aduce contribuția lor prin valorificarea articolelor de artizanat: cusături, împletituri, încondeieri etc . La fel se poate împacheta plante medicinale în cadrul complexului economic, se poate lua legătură cu cooperația meșteșugărească din Botoșani, în vederea înființării unor ateliere meșteșugărești: cizmărie, croitorie, sudură și mecanică auto precum și multe alte activități economice. Primăria, prin consilierii săi, trebuie să se implice mai mult în obținerea unei mai bune suprastructuri pe întreaga suprafață a comunei, insistând în obținerea de fonduri necesare, fie chiar europene, spre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Femeiele își pot aduce contribuția lor prin valorificarea articolelor de artizanat: cusături, împletituri, încondeieri etc . La fel se poate împacheta plante medicinale în cadrul complexului economic, se poate lua legătură cu cooperația meșteșugărească din Botoșani, în vederea înființării unor ateliere meșteșugărești: cizmărie, croitorie, sudură și mecanică auto precum și multe alte activități economice. Primăria, prin consilierii săi, trebuie să se implice mai mult în obținerea unei mai bune suprastructuri pe întreaga suprafață a comunei, insistând în obținerea de fonduri necesare, fie chiar europene, spre
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
clandestine, ofițerii ruși, mai ales cei din fruntea intendențelor, veneau să reverse valurile de poli imperiali de aur. Acum era momentul jocului de cărți, al băuturii, al femeilor cu viața ușoară și al fraudelor pe scară întinsă. Toate atelierele de croitorie, modiste, rufărie etc. Începeau să se golească de lucrătoare. Prin aceste ateliere nu mai rămăsese decât lucrătoarele bătrâne, cele cu totul urâte și oarecare ucenice prea copile; toate celelalte ereau în brațele ofițerilor ruși. Același deficit în lumea servitoarelor. În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de prizonierat în minele din Donnbas (astăzi Ucraina), tatăl meu (german, după cum am pomenit) s-a reîntors la tânăra lui soție cu care, după nuntă, nu apucase să stea decât trei luni. Mama mea maestru croitor cu un atelier de croitorie particular și câteva angajate, avea posibilitatea să sprijine material atât părinții ei cât și sora tatălui meu rămasă singură cu trei copii mici. Tatăl ei, bunicul meu, fost profesor, studiind și activând o perioadă la Passau în Austria, a trebuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lucrurile când fratele meu a venit pe lume, o perioadă tulbure și plină de ostilități binecunoscute. Tatăl meu a reprimit postul de dinainte de prizonierat și spre deosebire de mulți alții tinerei familii le mergea destul de bine. Mamei mele i se naționalizase mica croitorie. Ispita fiind mare, tatălui meu, fiind economist, i s-a propus o funcție de conducere la o mină de cărbuni, cu mașină la ușă, cu șofer, cu vilă și birou separat. Mașina la ușă compensa faptul că de acolo nu exista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]